RAPORT DE MEDIU Actualizare PUG Municipiul Galaţi conform Anexa 2 din HG nr. 1076/2004

Transkript

1 RAPORT DE MEDIU Actualizare PUG Municipiul Galaţi conform Anexa 2 din HG nr. 076/2004 Beneficiar: Autori SC DANIAS SRL Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Primar Ing. Bojoi Silvia Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, RS, poziţia 3 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; MARIUS STAN Dr. Glăvan Caranghel Teodor Elaborator studii pentru protecţia mediului, RM, RIM, BM, EA, poziţia 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor;

2 CUPRINS Operatorii de transport călători: 8 - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Galaţi; 8 - TFG Cluj (Transferoviar Grup). 8 Operatorii de transport călători deţin următoarele spaţii: 9 Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie concretă incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN). Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversie în profiluri industriale diferite sau în profiluri de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii. 4 Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 2 din R.G.U., prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei, apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne, se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului. 4 Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii se instituie zone de protecţie sanitară (procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, surpări de teren sau poluare). În cazul obiectivelor existente, se va urmări diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lăţimi variabile, în funcţie de terenurile libere existente. 4 - operatorii de transport calatori, reprezentati prin: Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Galaţi; TFG Cluj (Transferoviar Grup). 96 Operatorii de transport calatori detin următoarele spatii: 97 Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina este amplasat în partea de S-V a orasului, pe o terasa la 35 m altitudine. Este limitata la N de versantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la V de un versant natural, la E de calea ferata. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a râului Siret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitelului es te protejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute din râu Pentru fermele agricole (ferme de legume): 85 Biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune, pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; 85 Colectarea şi transportul deşeurilor menajere şi a altor categorii de deşeuri nepericuloase în Municipiul Galaţi este asigurată de 2 operatori: Ecosal SA şi RER. Operatorul local de salubritate ECOSAL detine Contractul de concesiune pentru folosirea depozitului de deşeuri Tirighina. Ecosal este o societate pe actiuni 00% deţinută de municipalitate, în cadrul Departamentului Tehnic al Primăriei. RER este o companie 00% româneasca, precum şi parte dintr-un concern, care are filiale în diferite orase din Romania (Braila, Timisoara, Buzau şi Constanta). RER este contractat pentru servicii de maturare stradala şi colectare a deseurilor de 20% din Galaţi (de exemplu, gospodării). În ceea ce priveşte c olectarea de deşeuri comerciale, functionarea RER este restricţionata pentru anumite zone din oraş conform concesionarilor oferite de Primaria Galaţi. 2 Operatorul de salubritate transportă deşeurile la Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina, amplasat în partea de S-V a orasului, pe o terasa la 35 m altitudine. Este limitata la N de versantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la V de un versant natural, la E de c alea ferata. Linia de cale ferata este pe un terasament aproximativ 3 m deasupra solului, cu inaltimi ce variază între 8,5 şi,5m de la est la vest. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a 2

3 râului Siret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitulului este protejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute din râu. 2 Prin PUG Municipiul Galaţi se propune implementarea măsurilor cuprinse în proiectul elaborat pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Galaţi. 2 Se impune respectarea următoarelor cerinţe : 2 Se va extinde şi implementa sistemul de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor, respectiv, reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile, colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje, reducerea cantităţilor de deşeuri de echipamente electrice, electronice prin reciclare şi valorificare, gestiunea corespunzătoare a uleiurilor uzate, acumulatorilor şi anvelopelor uzate, gestionarea altor tipuri de deşeuri, conform prevederilor legale specifice ; 2 monitorizarea postînchidere pe o perioadă de minim 30 de ani a depozitului neconform, marcarea vizibilă pe documentele de cadastru a suprafeţei ocupate de fostul depozit şi interdicţia de construire pe perioada de urmărire postînchidere; 2 după închiderea depozitului, pentru integrarea lui în ecosistem se va realiza inierbarea suprafeţei cu plante graminee şi plantarea unor specii rezistente la factorii poluanţi în vederea refacerii structurii solului şi a biocenozei, în paralel cu eliminarea surselor de poluare şi cu introducerea treptată a a cestor terenuri în peisajul natural al zonei, realizarea unei perdele vegetale de protecţie perimetral, prin plantarea mai multor etaje de arbori şi arbuşti cu dezvoltare rapidă ; 26 este interzisă crearea unor noi depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, este interzisă depozitarea necontrolată a deşeurilor în alte locuri decât cele prevăzute şi special amenajate; 26 In domeniul gestiunii deşeurilor, autorităţile adminsitraţiei publice locale au următoarele obligaţii : 26 Asigură implementarea la nivel local a obligaţiilor privind gestionarea deşeurilor asumate de România în vederea integrării în Uniunea Europeană, conform Tratatului de aderare ratificat prin Legea nr. 7/2005 ; 26 Urmăresc şi asigură îndeplinirea prevederilor din planurile regionale şi judeţ ene de gestionare a deşeurilor; respectă prevederile HG nr. 470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi Planului Naţional de gestionare a deşeurilor, prevederile Ordinului MMGA nr. 364/2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (Anexa 2 Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 2 Sud Est ) ; respectă prevederile Planului Judeţean Galaţi de Gestionare a Deşeurilor; 26 Hotărăsc asocierea cu alte autorităţi ale adminsitraţiei publice locale, pentru realizarea unor lucrări de interes public privind gestiunea deşeurilor, în condiţiile prevăzute de lege ; 26 Asigură colectarea selectivă, transportul, neutralizarea, valorificarea şi eliminarea finală a deşeurilor, inclusiv a deşeurilor menajere periculoase, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; 26 Asigură spaţiile necesare pentru colectarea selectivă a deşeurilor, dotarea acestor a cu containere specifice fiecărui tip de deşeu, precum şi funcţionalitatea acestora; 26 Asigură informarea prin mijloace adecvate a locuitorilor, asupra sistemului de gestionare a deşeurilor din cadrul localităţilor; 26 Actionează pentru refacerea şi protecţia mediului ; 26 3

4 Recomandări: 26 Relocarea activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului (colectare deşeuri feroase şi neferoase) din zona destinată locuirii (Legea nr. 2/20 privind gestiunea deşeurilor, cap. 2 Protecţia sănătăţii populaţiei şi a mediului, art Gestionarea deşeurilor, prevede că aceste activităţi trebuie să se realizeze fără a pune în pericol sănătatea umană şi fără a dăuna mediului, în special: 26 alin. a) fără a genera riscuri pentru aer, apă, sol, faună sau floră ; 26 alin. b) fără a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor ; 26 alin. c) fără a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. 26 4

5 RAPORT DE MEDIU Actualizare Plan Urbanistic General Municipiul Galaţi Introducere Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe poate fi definită ca un proc es complex, sistematic şi cuprinzător de evaluare a efectelor unei strategii, ale unui plan sau program şi/sau ale alternativelor acestora, incluzând raportul scris privind rezultatele acestei evaluări şi utilizarea acestor rezultate în luarea deciziilor. Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe reprezintă un proces de evaluare într -o perioadă premergătoare elaborării strategiilor, planurilor sau programelor - a calităţii mediului şi a consecinţelor implementării acestora, astfel încât să se asigure că orice consecinţă este evaluată în timpul elaborării şi înainte de aprobarea oficială a strategiilor, planurilor sau programelor. Procesul de evaluare de mediu pentru planuri şi programe oferă publicului şi altor factori interesaţi oportunitatea de a participa şi de a fi informaţi cu privire la deciziile care pot avea un impact asupra mediului şi a modului în care au fost luate. Directiva Uniunii Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 200/42/CE a fost adoptată în legislaţia naţională prin HG nr. 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Lista planurilor şi programelor care intră sub incidenţa HG nr. 076/2004 a fost aprobată prin Ordinul MMGA nr. 995/2006. Prin OM nr. 995/2006 se prevede că planurile urbanistice generale încadrate la pct. 2 - Amenajarea teritoriului şi urbanism sau utilizarea terenurilor, lit. i), intră sub incidenţa HG nr. 076/2004. Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Pentru evidenţierea zonelor critice din punct de vedere al protecţiei mediului şi transpunerea în termeni concreţi ai disfuncţionalităţilor urbane şi vulnerabilităţii elementelor de risc din teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi s-au utilizat, în principal: metode descriptive cu scopul de a sintetiza seriile de date în indicatori şi indici statistici; metode calitative pentru evidenţierea unor parametri calitativi ai mediului, dar şi a percepţiei populaţiei faţă de diferite aspecte care caracterizează habitatul; mijloace şi tehnici de analiză a datelor care au oferit posibilitatea clasificării datelor şi interpretării rezultatelor obţinute în urma prelucrării. Demersul s-a bazat pe inventarierea şi analiza valorilor distribuţiei în spaţiu şi timp ( ) a indicilor de presiune umană, urmărind, pe de o parte, evidenţierea factorilor de stres în funcţie de mărimea, importanţa şi dimensiunea impactului asupra componentelor naturale ale ecosistemului, iar pe de altă parte, percepţia comunităţii locale asupra principalelor categorii de disfuncţionalităţi ale mediului urban care induc o stare de disconfort în rândurile acesteia. In conformitate cu art. 9, alin. () din OUG nr. 95/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor şi programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 5

6 . Informaţii generale.. Titularul proiectului ; telefon/fax: / ; Persoana de contact: Arhitect Sef Teodora Voicila telefon/fax: Autorii atestaţi ai Raportului de mediu Autorii atestaţi de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile pentru realizarea Raportului de mediu sunt: SC DANIAS SRL, Galaţi, Strada Saturn nr. 2, Bloc B, Ap. 6, telefon /fax: ; Mobil ; Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia 224 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Ing. Bojoi Silvia, Galaţi, B-dul Galaţi nr. 4, Bloc A3B, Scara 5, Ap. 98, telefon/fax ; mobil: ; Elaborator studii pentru protecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Raport de securitate (RS), poziţia 3 în Registrul Naţional al Elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului; Dr. Glavan Caranghel Teodor, Galaţi, Str. Roşiori, Nr.27, Bloc B, Scara 6, Etaj, Ap. 53, telefon mobil: ; Elaborator studii pentru potecţia mediului: Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu (BM), Evaluare adecvată (EA), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor; Denumirea planului Actualizare Plan Urbanistic General, Regulament Local de Urbanism şi Strategia de Dezvoltare Spaţială a Municipiului Galaţi.4. Proiectant Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu Bucureşti Centrul de Cercetare, Proiectare, Expertiză şi Consulting Proiect nr. 2/2008;.5. Aşezare geografică şi administrativă Din punct de vedere geografic Municipiul Galaţi este situat la limita de sud - est a teritoriului României pe malul stâng al Dunării, în apropierea punctului unde cursul fluviului îşi schimbă brusc cursul de pe direcţie sud - nord, pe direcţie vest - est, fiind bordat de ape de suprafaţă şi anume: la nord - est şi la est - de râul Prut şi Lacul Brateş; la sud - de fluviul Dunărea; la sud - vest - de râul Siret. În partea de vest, intravilanul municipiului Galaţi include arealul pe care se dezvoltă Combinatul Siderurgic SC ArcelorMittal Galaţi SA, reprezentat de dealurile Smârdanului. Unitatea geografică majoră care se regăseşte pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi este Podişul Moldovei, şi anume, extremitatea sud-estică a Câmpiei Covurluiului. Incadrarea Municipiului Galaţi în teritoriul Judeţului Galaţi Din punct de vedere administrativ, Municipiul Galaţi este situat în partea de sud - est a judeţului Galaţi, fiind amplasat înspre gurile de vărsare ale râurilor Siret şi Prut în fluviul Dunărea. Intravilanul existent al municipiului (trup A) cuprinde o suprafaţă de 5.856,43ha, faţă de o suprafaţă intravilan a UAT de ha, iar suprafaţa teritoriului administrativ este de ,37ha, aceasta incluzând şi Lacul Brateş. Suprafaţa teritoriului administrativ a rămas neschimbată faţă de PUG anterior. 6

7 Vecini: la la la la la E SE: S: V: N: râul Prut spre Republica Moldova; fluviul Dunărea spre judeţul Tulcea; râul Siret, spre UAT Vădeni din judeţul Brăila; UAT Sendreni, UAT Smârdan, UAT Vânători şi UAT Tuluceşti din judeţul Galaţi; UAT Tuluceşti din judeţul Galaţi; Conform Legii nr. 35/200 privind aprobarea Planului de Amenajare Terit oriului Naţional, Municipiul Galaţi este o localitate urbană de rangul I, conform Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Secţiunea IV Reţeaua de localităţi. Acccesul în teritoriu Tranport rutier; Căile de transport din judeţul Galaţi vizează principalele căi rutiere (drumuri naţionale) cu direcţia către frontiera cu Moldova, spre vama Oancea - Cahul; frontiera cu Ucraina, prin vama Galaţi - Giurgiuleşti; nordul ţării, prin DN25 şi DN26 (urmând cursul Siretului şi cursul Prutului); vestul ţării, prin DN2B; sudul ţării, prin E584, E87; SE- estul ţării, prin DN22, E87. Densitatea reţelei rutiere se justifică prin faptul că spre Municipiile Galaţi şi Brăila (despărţite de râul Siret) converg opt drumuri naţionale, acestea fiind: DN 2 dinspre Slobozia - Autostrada A 2 (Bucureşti - Feteşti - Constanţa); DN 2B dinspre Buzău (DN 2, DN 0 Braşov - Covasna); DN 22 dinspre Râmnicu Sărat (DN 2); DN 23 dinspre Focşani - DN 2 Adjud (DN A) - Bacău sau Ojdula - Târgu Secuiesc Miercurea Ciuc (DN 2 D - DN B - DN 2); DN 25 dinspre Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi; DN 24 D dinspre Bârlad (DN 24); DN 26 dinspre Oancea - Murgeni - Huşi - Iaşi; DN 2B spre şi dinspre Giurgiuleşti (punct de graniţă cu Basarabia şi Ucraina); DN 22 B Brăila - Galaţi. Lucrări de artă (poduri rutiere cu deschideri mai mari de 0 m): pod ce traversează râul Prut spre Giurgiuleşti, cu legătura în Republica Moldova şi, mai departe spre Reni, în Ucraina, cu câte o bandă rutieră pe sens (la nord de podul CF); pod ce traversează râul Siret, pe traseul DN 22B spre Brăila, cu câte două benzi pe sens; Menţionăm că o importantă legătură rutieră cu Municipiul Brăila se realizează prin intermediul unui pod ce traversează râul Siret, spre Brăila, pe traseul DN 2B, cu câte o bandă pe sens, dar care se află în afara limitelor UAT Galaţi, şi anume în zona comunei Şendreni. Transport public Nivelul de mobilitate este situat la circa deplasări în autoturisme echivalent pe zi, pentru toate scopurile de deplasare: muncă, educaţie, cumpărături, recreere şi altele. Nivelul de serviciu este necorespunzător pe următoarele artere de circulaţie: - Bulevardul Brăilei; - Str. Siderurgiştilor; - Str. Gh. Doja; - Str. Constructorilor, unde se observă că raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite segmente între 0.7 şi.0, sau este supraunitar, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu congestii severe ale traficului, în special la orele de vârf. 7

8 Transport feroviar; Unitatea Administrativ Teritorială Galaţi este deservită de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 Bucureşti - Urziceni - Brăila - Galaţi; - cale ferată dublă electrificată: sectorul Ianca - Brăila - Galaţi; linia 704 Galaţi - Barboşi - Tecuci - Mărăşeşti; - cale ferată dublă electrificată: sectorul Galaţi Barboşi; - cale ferată dublă neelectrificată: sectorul Barboşi Tecuci; linia 703 Galaţi Bârlad; - cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Galaţi Bârlad. Municipiul Galaţi reprezintă staţie terminus pentru linia cu ecartament normal (european) şi staţie de tranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre Moldova, Ucraina, Rusia). Structuri de administrarea infrastructurii feroviare în Municipiul Galaţi: - CREIR- Sucursala Galaţi (Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF); - SC Electrificare CFR SA - Sucursala Galaţi; - SC ArcelorMittal Galaţi SA - infrastructura feroviară proprie. Operatorii de transport marfă şi manevră feroviară: - CZM Galaţi (Centrul Zonal de Marfă Galaţi), în subordinea Sucursalei de Marfa Moldova - Cf Iaşi; - GFR (Grupul Feroviar Român); - şi (S.C. Servtrans Invest S.A.) - UT (S.C. Unifertrans S.A.). Operatorii de transport călători: - Sucursala de Transport Feroviar de Călători Galaţi; - TFG Cluj (Transferoviar Grup). Infrastructura, din punct de vedere al căilor ferate este publică (de circulaţie) şi privată (de circulaţie şi de linii industriale). Infrastructura feroviară publică este reprezentată prin: - CREIR - Sucursala Galaţi şi SC Electrificare CFR SA - Sucursala Galaţi: - totalitatea căilor de rulare cu toate instalatiile aferente, - clădirile staţiilor Galaţi, Barboşi şi Fileşti, - statia de transpunere vagoane marfă (cale normală - cale largă), - staţia Galaţi Mărfuri, - staţia Galaţi Bazin, - staţia Triaj Brateş, - staţia Galaţi Larga (unde există şi birou vamal şi punct grăniceri pentru CF), - clădirile de birouri şi alte destinaţii. Infrastructura feroviară privată SC ArcelorMittal Galaţi SA: - staţia Cătuşa; - staţia Smârdan; - staţia Mălina; - linii industriale; Operatorii de transport marfă şi manevră feroviară deţin următoarele spaţii: - CZM - depoul de locomotive Barboşi Triaj; - staţie transpunere vagoane marfă (alte clădiri, în afara celor ce ţin de infrastructură); - parc de vagoane de marfă şi revizia de vagoane Barboşi; - clădiri de birouri şi de alte destinaţii, - GFR - staţia Barboşi Triaj şi Parcul de vagoane de marfă şi locomotive; 8

9 - staţia transbordare marfă; - clădiri de birouri şi de alte destinaţii. - şi - parcul de vagoane şi locomotive şi remiza locomotive, - clădiri de birouri şi de alte destinaţii. Operatorii de transport călători deţin următoarele spaţii: - STFC - depoul de locomotive Galaţi; - revizia de vagoane călători; - clădiri de birouri şi de alte destinaţii. - TFG - clădiri de birouri şi de alte destinaţii (parcul său de automotoare, locomotive şi vagoane călători se află la Târgu Bujor) Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de km/h. Municipiul Galaţi este oraşul cu cea mai mare densitate de căi ferate (km/kmp) din ţară având 3 dintre cele mai mari triaje de vagoane din ţară. Reţeaua feroviară este cu mult mai dezv oltată chiar şi decât cea din Bucureşti, datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din ţară fiind Galaţi Triaj Sud (Barboşi Triaj) cu 32 de linii. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate ce traversează UAT Galaţi (poduri cu deschideri mai mari de 0 m): - pod ce traversează râul Prut spre Giurgiuleşti, cu legătura în Republica Moldova şi, mai departe spre Reni, în Ucraina, cu linie cu ecartament larg suprapus peste cel normal; - două poduri ce traverseazâ râul Siret, la sud de Barboşi cu câte o linie CF normală (fiecare pod are câte un sens de cale ferată). Transport naval Portul Galaţi este poziţionat între km 45,7 şi km 7 pe malul stâng al Dunării, la confluenţa râurilor Siret şi Prut cu fluviul Dunărea, la doar 7,5 km de graniţa c u Republica Moldova şi la 4 km pe uscat pe apă 3 Mm (23 km) de portul ucrainean Reni. Galaţiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicaţie europeană. Pe cale fluvială se realizea ză conectarea la canalul Rhin-Main-Dunăre, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Zona Liberă Galaţi este un punct strategic în zona de est a oraşului, pe teritoriul acesteia întâlnindu -se toate căile de comunicaţie enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european şi naval. Oraşul Galaţi, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi: un port pentru transportul de persoane şi trei pentru transportul de mărfuri. Având aproximativ 6,5 km de chei şi pescajul de 7,3 m, portul asigură un trafic general de mărfuri de peste tone, permiţând accesul navelor de până la tdw. Complexul portuar este alcătuit din Portul Docuri; Portul Bazinul Nou; Portul Comercial Vechi; Portul Mineralier. Portul Galaţi este strict un port comercial; principalii operatori portuari sunt: SC Port Bazinul Nou SA Galaţi; SC Port Docuri SA Galaţi; SC Romportmet SA Galaţi; SC Trans Europa SA; SC Trans Europa Port SRL Galaţi; SC Unicom Oil Terminal SA Galaţi. Transport aerian Regiunea 2 Sud-Est beneficiază de 4 aeroporturi: un aeroport internaţional Mihail Kogălniceanu din Constanţa şi un aeroport la Tulcea (pentru curse Charter); un aeroport utilitar la Tuzla şi unul la Buzău. La Galaţi există un aerodrom utilitar în nordul oraşului (Baza Pegas Galaţi), folosit în scopuri utilitare sportive şi de agrement, însă există planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila. 9

10 Plan de încadrare în teritoriul administrativ Municipiul Galaţi, judeţul Galaţi 0

11 .6. Modul de folosinţă a terenurilor pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi Suprafaţa teritoriului administrativ al Municipiului Galaţi este de ,37ha. Situaţia propusă a utilizării teritoriului administrativ se prezintă conform tabelului următor : Teritoriul administrativ al unităţii de bază Categorii de folosinţă (ha) Neagricol Agricol Păduri / Spatii verzi Drumuri/ Infrastructuri Curticonstrucţii Teren neproductiv TOTAL Ape Extravilan , Intravilan , ,0% 3.53%.92% 9.55% 8.29% 0.70% 00% Total % din Total Date furnizate conform Memoriu PUG, 203 Bilanţul teritorial al suprafeţelor agricole şi neagricole Municipiul Galaţi Bilanţul zonelor funcţionale aferente fiecărui UTR şi trupuri izolate, conform propunerii este prezentat în Raportul de mediu, conform Memoriului. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, Ministerul Apărării Naţionale are în administrare imobilele nr. 383, 302, 453, 3006, 56, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765 cu suprafaţa totală de 4.49ha, din care ,00mp (intravilan) şi ,00mp (extravilan). La nivelul Municipiului Galaţi figurează următoarele zone cu destinaţie specială (TDS) aflate în proprietatea Ministerului Apărării Naţionale: imobilul nr Galaţi (0.0932ha) cu destinaţia de locuinţe de serviciu situat pe Str. N. Bălcescu nr. 7A, Bl. V3A, şi 3285 Galaţi (0.054ha) cu destinaţia de locuinţe de serviciu, situat pe Str. Basarabiei nr. 55, Bl. A6, cazarma 530 situată pe Strada Stefan cel Mare nr. 32, precum şi nr. 765 (depozit) marcate în planşele aferente PUG Municipiul Galaţi.

12 Propunerile de dezvoltare au la bază tendinţele constatate la nivelul Municipiului Galaţi, precum şi echilibrarea funcţională a teritoriului intravilan, prin dezvoltarea unor poli funcţionali (comerciali, de servicii, de afaceri şi de agrement) de interes municipal, dar şi inserarea de noi funcţiuni comerciale şi de servicii şi structurarea zonelor construite (prin asigurarea posibilităţilor de dezvoltare vectorială, în relaţie cu principalele artere, dar şi în cadrul centrelor de cartier. La nivelul teritoriului se propune extinderea zonelor de locuit spre nord-est către Fileşti (zona în care se propune iniţial sistematizarea terenului, datorită declivităţii mari a reliefului). Dezvoltarea acestora va urmări atât organizarea sistemului de circulaţii local, cât şi asigurarea echipamentelor publice necesare (spaţii verzi, zone mixte, dotări de sănătate şi învăţământ). De asemenea, zona Arcaşilor se conturează ca zonă de dezvoltare rapidă, cu tendinţe de cartier - dormitor, concluzie desprinsă în urma analizei PUD-uri şi AC-urilor emise de la data intrarii în vigoare a PUG, pentru aceasta fiind propusă realizarea PUZ coordonator, în vederea asigurării dotărilor de interes public necesare, precum şi coerenţa dezvoltării urbanistice. La nivelul zonelor rezidenţiale existente, dezvoltate în timp pe o reţea stradală subdimensionată şi echipare edilitară precară, se propune reorganizarea acestor zone din punct de vedere al traficului, asigurării parcajelor necesare, precum şi a echipamentelor publice. De asemenea, se propune reorganizarea garajelor prin delimitarea unor zone de restructurare urban ă, care să integreze şi programe de construire de parcări publice şi spaţii verzi publice (parcuri, scuaruri şi grădini de cartier, locuri de joacă). Se propune dezvoltarea unei axe culturale, care să relaţioneze centrul istoric de zonele de recreere/agrement ale oraşului, cu accent pe Strada Domnească (Grădina Publică - Parcul Rizer), contrabalansând astfel zona de faleză a Dunării, concomitent cu menţinerea în cadrul zonei centrale istorice a unor funcţiuni de interes public municipal şi supramunicipal (cu carcater de reprezentativitate) şi a funcţiunilor culturale. La nivelul străzii Coşbuc, se remarcă un deosebit potenţial de dezvoltare a funcţiunilor mixte (comerţ, servicii, birouri, locuinţe), fiind însă necesară asigurarea coerenţei prin realizarea de studii specializate - circulaţii, zone cu interdicţie de construire, asigurare parcaje, reglementări privind conformarea volumelor construite. Strada Traian constituie o arteră importantă cu potenţial mare de dezvoltare, fiind necesară încurajarea diversităţii funcţionale, prin încurajarea dezvoltării funcţiunilor mixte, şi asigurarea coerenţei cadrului construit prin reglementările aferente PUG. Din punct de vedere al spaţiilor verzi şi de agrement, se propune completarea sistemului existent la nivel municipal, cu noi poli verzi, precum şi transformarea falezei Dunării în promenadă. La nivelul falezei Dunării sunt propuse spaţii verzi publice şi un port de ambarcaţiuni, dar şi o dezvoltare coerentă a zonei prin reglementarea dezvoltării pontoanelorrestaurant. Totodată se propune prelungirea falezei în zona de Sud-Est şi Sud- Vest, pentru viitoare amplasări de pontoane, în vederea decongestionarii tronsonului utilizat în prezent. De asemenea, propunerile au avut în vedere posibilitatea prelungirii spre faleză a axei culturale propuse, până în portul de ambarcaţiuni şi spre sud - vest. Propunerile privind dezvoltarea Falezei Dunării sunt corelate cu polii de dezvoltare propuşi, prin relaţionare vizuală, pietonală şi funcţională. De asemenea, se propune reabilitarea zonei de locuinţe din vecinătatea gării portuare şi transformarea acesteia în zonă cu caracter comercial şi de agrement, în vederea încurajării dezvoltării activităţilor turistice. 2

13 Totodată, se recomandă încurajarea densificării ţesutului urban existent în zonele de extindere din ultimele decenii (în special în zona Traian, Arcaşilor, Fileşti şi Barboşi), conversia funcţională a unor terenuri aflate în intravilanul existent (platforme industriale, terenuri agricole private). Polii de dezvoltare propuşi (principali şi secundari) conţin în mare parte terenuri libere/ eliberabile, zone în restructurare, fiind previzionată amplasarea în cadrul acestora a unor funcţiuni de interes municipal, atractive la nivel teritorial (centru de afaceri, zona de agrement). Profilul funcţional recomandat pentru zonele de extindere potenţială: zona Barboşi (în vecinătatea combinatului metalurgic) - pol logistic activităţi productive şi servicii conexe activităţilor productive din cadrul platformei industriale (comerţ - servicii, depozitare, sector producţie conex, activităţi productive nepoluante). Se va ţine cont de condiţionările rezultate ca urmare a învecinării cu platforma industrială, precum şi asigurarea plantaţiilor de protecţie necesare; zona lacului Brateş, pol de dezvoltare - centru universitar, locuinţe şi comerţ - servicii. Se va ţine cont de condiţionările rezultate ca urmare a învecinării cu coridorul de cale ferată, precum şi asigurarea plantaţiilor de protecţie necesare. Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare Zona destinată locuinţelor şi funcţiunilor complementare este extinsă în conformitate cu cerinţele de dezvoltare a acestui sector. În zonele de locuinţe individuale este propusă densificarea acestora, prin creşterea indicatorilor de urbanism (regim de înălţime, POT, CUT). Pentru ansamblurile existente de locuinţe colective, noile cerinţe ale locuitorilor şi disfuncţionalităţile cauzate de nerespectarea proiectelor iniţiale sau de unele modificări arbitrare ale cadrului construit şi amenajat vor impune intervenţii corective: () eliminarea cauzelor disfuncţionalităţilor şi poluărilor care nemulţumesc locuitorii; (2) refacerea amenajărilor exterioare şi în special a spaţiilor plantate, a locurilor de joacă pentru copii şi a parcajelor; (3) extinderea şi completarea echipamentelor publice deficitare; (4) ameliorarea aspectului clădirilor şi amenajărilor; (5) diminuarea insecurităţii şi infracţionalităţii prin delimitarea şi marcarea/îngrădirea spaţiilor aferente locuinţelor colective pe grupări de blocuri; (6) restructurarea zonelor prin eliminarea parcajelor private (in construcţii individuale) existente pe domeniul public/privat al municipiului şi construirea de parcări publice; Pentru ansamblurile de locuinţe colective cu valoare urbanistică se recomandă menţinerea prevederilor proiectului iniţial în cazul oricăror tipuri de intervenţii (reabilitare termică, amenajarea spaţiilor din jurul blocurilor, modificări la unităţile de locuit sau la dotările aferente). Nu sunt permise extinderi ale spaţiilor parter sau modificării conformării iniţiale a faţadelor blocurilor. Nu este permisă extinderea/înfiinţarea de spaţii comerciale la parterul blocurilor acolo unde nu există conform proiectului iniţial sau nu sunt specificate ca atare în cadrul reglementărilor aferente UTR. In cazul realizării operaţiunilor de reabilitare termică aceasta se va realiza pe întreg tronsonul/segmentul de bloc. Zona Centrală istorică Cea mai mare parte din zona centrală este situată în interiorul zonei protejate şi a zonelor cu valoare urbanistică şi păstrează fragmentar ţesutul urban rezultat din succesiunea diferitelor etape de precizare a tramei stradale ca trasee şi profile şi de reconstrucţie spontană sau bazată pe regulamente urbanistice ori proiecte. Această zonă conţine marea majoritate a monumentelor de arhitectură din Galaţi, înscrise în lista monumentelor sau propuse a fi înscrise conform studiului de fundamentare, între care se găsesc cele mai importante şi mai 3

14 reprezentative clădiri destinate funcţiunilor publice, biserici sau foste clădiri rezidenţiale de mare valoare istorică, arhitecturală şi memorială, adăpostind acum diferite alte funcţiuni, precum şi clădiri de locuit. Valoarea deosebită a zonei constă în existenţa într-un perimetru uşor de parcurs pietonal a unor areale aparţinând diferitelor perioade istorice care sunt suficient de ample pentru a conferi imagini coerente bine definite pentru anumite etape de dezvoltare urbanistică şi de rezonanţă la principalele curente ale arhitecturii europene. Regulamentul urmăreşte păstrarea caracterului şi particularităţilor fiecăruia dintre segmentele caracteristice ale cadrului construit, în scopul menţinerii diversităţii şi accentuării prestigiului cultural al zonei centrale. Polii urbani (principali şi secundari) Polii urbani conţin principalele nuclee strategice de dezvoltare ale Municipiului Galaţi, situate în afara zonei centrale istorice, care vor putea conferi municipiului un nou prestigiu, echilibrare funcţională prin asigurarea terenurilor necesare dezvoltării unor funcţiuni de interes municipal/ local/rezidenţial prin raportare la populaţia prognozată, noi calităţi estetic - configurative. In cazul necesităţii de detaliere a regimului de construire, alinierii faţă de aliniament, faţă de limitele laterale şi posterioare ale clădirii, amplasarea clădirilor unele faţă de altele pe parcela, comasarea/ dezmembrarea parcelelor (sub 4 loturi), acestea se pot detalia în baza P.U.D. Zonele mixte de dezvoltare Zonele mixte de dezvoltare sunt constituite de-a lungul principalelor artere la nivelul municipal şi conţin cu precădere locuinţe, servicii generale şi comerciale şi echipamente publice destinate asigurării necesarului şi deservirii zonelor de locuinţe individuale şi colective adiacente. Totodată, acestea au rolul de a asigura dezvoltarea echilibrată şi continuitatea configurativă la nivelul municipiului, prin relaţionarea principalilor poli de dezvoltare. Zonele de activităţi productive Zona se compune din terenurile ocupate de activităţi productive de bunuri (producţie concretă incluzând toate categoriile de activităţi industriale conform CAEN). Din această zonă fac parte atât unităţile existente care se menţin, se află în proces de restructurare presupunând conversie în profiluri industriale diferite sau în profiluri de servicii pentru industrie, distribuţie şi comercializare, cât şi terenurile rezervate pentru viitoare activităţi productive şi servicii. Pentru construcţiile generatoare de riscuri tehnologice, stabilite în conformitate cu prevederile alin. (2) al art. 2 din R.G.U., prin ordin comun al miniştrilor industriei, agriculturii şi alimentaţiei, apelor, pădurilor şi protecţiei mediului, sănătăţii, transporturilor, apărării naţionale şi de interne, se va solicita autorizaţia de construire în conformitate cu condiţiile impuse prin acordul de mediu. Riscul tehnologic este determinat de procesele industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, radiaţii, surpări de teren sau de poluarea aerului, apei sau solului. Pentru întreprinderile care pot polua factori de mediu sau pot produce zgomot şi vibraţii se instituie zone de protecţie sanitară (procese industriale sau agricole care prezintă pericol de incendii, explozii, surpări de teren sau poluare). În cazul obiectivelor existente, se va urmări diminuarea efectelor negative prin propunerea de realizare a unor perdele de protecţie, fâşii puternic plantate cu lăţimi variabile, în funcţie de terenurile libere existente. Polii de agrement Polii şi zonele de agrement contin principalele dotări municipale de agrement - loisir, sportive, turistice şi de petrece a timpului liber de interes municipal şi supramunicipal, şi sunt configuraţi în corelaţie cu strategia de dezvoltare spaţiala a Municipilui Galaţi. Zona de agrement Faleza Dunării Zona cuprinde Faleza Dunării şi constructiile adiacente, şi este configurată astfel încât să asigure o dezvoltare coerentă de-a lungul coridorului fluvial. 4

15 Pol universitar, locuinţe şi agrement - Brateş Zona contine funcţiuni caracteristice zonei universitare - unităţi de învătământ şi cercetare, servicii conexe şi birouri, cămine, precum şi funcţiuni de agrement - loisir: activităţi comerciale, locuinţe, cazinouri, activităţi sport - agrement. Notă: Obiectivele de utilitate publică, dotările şi echipamentele cuprinse în PUG Municipiul Galaţi sunt listate în Anexa Expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale Planului Urbanistic Gene ral 2.. Aspecte generale Planul Urbanistic General stabileşte obiectivele, acţiunile şi măsurile de dezvoltare pentru teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, pe baza analizei pluricriteriale a situaţiei existente şi determinarea priorităţilor de intervenţie, în scopul reabilitării, protejării şi conservării mediului natural şi antropic în cadrul Municipiului Galaţi, în concordanţă cu aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă a localităţilor. Planul Urbanistic General propus cuprinde reglementări pentru următorii 0 ani la nivelul teritoriului administrativ al Municipiului Galaţi, are caracter director şi de reglementare, reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituie baza legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare viitoare a oraşului şi transpune la nivelul unităţii teritorial administrative, strategiile, politicile şi programele de dezvoltare durabilă în profil spaţial. Obiectivul strategic fundamental constă în împlinirea aspiraţiilor Municipiului Galaţi de a-şi păstra identitatea formată de-a lungul veacurilor şi în acelaşi timp de a fi susţinut de o economie competitivă, dinamică şi novativă, cu un mediu de viaţă de calitate, având la bază principiile dezvoltării durabile şi înscrierea în circuitele de valori europene. PUG al Municipiului Galaţi cuprinde: reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi adminsitrativ teritoriale cu privire la : Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administr ativ al localităţii; Stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan; Zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie; Delimitarea zonelor afectate de servituţi publice; Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare; Stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice, stabilirea zonelor care au instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare; Formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor; Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate; Stabilirea zonelor cu riscuri naturale delimitate şi declarate astfel conform legii, precum şi măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone; reglementări pe termen mediu şi lung, la nivelul întregii unităţi adminsitrativ teritoriale cu privire la: Evoluţia în perspectivă a localităţii; Direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu; Traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în Planurile de Amenajare a Teritoriului Naţional, Zonal şi Judeţean; Lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare; Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire; Delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice şi de regenerare urbană; Asigurarea suportului reglementar (operaţional) pentru eliberarea certif icatelor de urbanism şi autorizaţiilor de construire;

16 2.2. Obiectivele Planului Urbanistic General Prin propunerile de organizare urbanistică prezentate în PUG-ul Municipiului Galaţi se trasează liniile directoare de dezvoltare viitoare ale municipiului, pe planul organizării teritoriale, reţelele edilitare, managementul deşeurilor, relansarea economică, zone protejate, etc. Prin PUG se propun pentru următorii ani numeroase obiective care vizează organizarea urbanistică: Optimizarea relaţiilor localităţii cu teritoriul administrativ şi judeţean Valorificarea potenţialului natural, economic şi uman; Organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie; Stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan; Stabilirea şi delimitarea zonelor construibile; Stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire; Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protectie a acestora Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare; Evidenţierea deţinătorilor terenurilor din intravilan; Stabilirea obiectivelor de utilitate publică; Stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi conditiilor de conformare şi realizare a construcţiilor; Bilanţul teritorial existent al suprafeţelor Zone de extindere a intravilanului: In cadrul UAT Galati, suprafaţa extravilanului, cȃt şi a intravilanului (compusă din trupurile: trup Galaţi (trup A) şi trup (C, D, F, G, H) se modifică prin PUG 20, aşa cum rezultă din tabelul următor: Conform Inventar coordonate sursa: SC Geocart UAT/Trup UAT Galati intravilan existent 5290,78 ha +860,6 propus 6780,94 ha UAT Galati extravilan existent 8442,59 ha propus 7582,43 ha Total UAT Galati (intravilan+extravilan) existent 24363,37 ha propus 24363,37 ha Trup A ( localitatea Galaţi) existent propus existent propus existent propus existent propus existent propus existent propus A() = 5856,43 ha 676,59 ha 29,2 ha 29,2 ha 8,4055 ha 8,4055 ha 2,2 ha 2,2 ha 3,49 ha 3,49 ha 2,432 ha 2,432 ha Trup H Trup C Trup D Trup F Trup G Diferentele intravilan +/ ,6 Observatii *=860,633 - P = 5830,936m P = m P = 4.896m P = m P = m P = m *Vezi tabelul cu calculul suprafețelor de marire / micşorare a intravilanului pentru trup Galaţi. 6

17 Nota : fata de PUG anterior, in PUG Galati 20 apar urmatoarele modificari de trupuri: fostele trupuri B si E sunt cuprinse in intravilan; trupurile I si J nu se mai regasesc in noul intravilan, cf. cu situatia data de OCPI. Pentru vizualizarea zonelor de extindere sau de micsorare a intravilanului existent, se va urmari plansa privind Planul UAT Galati, suprafetele UAT si intravilan (trupuri : trup Galati, (trup A) si trup (C, D, F, G, H) care s-a anexat la Memoriu (Anexa ). In ceea ce priveste intravilanul trupului Galati, prin PUG 20 suprafata sa se mareste asa cum rezulta din tabelul urmator (pentru vizualizarea zonelor de extindere sau m icsorare se va consulta aceeasi Anexa - Memoriu) : B. Calculul suprafeţelor de mărire/micşorare a intravilanului pentru trup Galaţi conform măsurători pe Planşa, în DWG Nr. crt Locatia zona Brateş (în partea de N a Municipiului Galaţi, între căile feroviare şi Lacul Brateş) Zona Combinat (in partea de N-V a platformei ArcelorMittal) Zona Barboşi (la N de cartierul Barboşi) Zona Fluviul Dunărea Zone regularizare intravilan prin marire, funcție de cadastru Total mărire intravilan Suprafaţa rezultată din măsurători pe RT DWG Diferențe intravilan + / - 375,4 ha + 30,96 ha + 2,3 ha 302,75 ha 23,8 ha 984,97 ha Zona Halda de zgură ArcelorMittal (ȋn partea de V a platformei Combinatului) Zone regularizare intravilan prin micşorare, funcție de cadastru Total micşorare intravilan Total diferențe ȋn plus față de intravilanul vechi ,0 ha - 2,7 ha - 24,8 ha - 860,6 ha 7

18 INTRAVILAN EXISTENT Suprafata (ha) Procent % din total intravilan RUTIER % FEROVIAR % NAVAL % APE % LOCUINTE INDIVIDUALE P- P % LOCUINTE COLECTIVE P+- P % LOCUINTE COLECTIVE P+4- P % INSTITUTII PUBLICE şi SERVICII % COMERT SERVICII % UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE % SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT, PERDELE DE PROTECTIE % PADURI, TERENURI FORESTIERE % CONSTRUCTII EDILITARE % GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE % TDS ȋn PROPRIETATEA MAPN % ALTE TDS % TERENURI NEPRODUCTIVE % ZONA LIBERA % ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE % TERENURI AGRICOLE În INTRAVILAN % LIVEZI % PASUNI % ARABIL % 5.856, % Trup A Zone functionale TOTAL INTRAVILAN EXISTENT TRUP A TRUP H TRUP C TRUP D UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA CONSTRUCTIE EDILITARA UNITATE INDUSTRIALA % 00.00% 00.00% TRUP F UNITATE INDUSTRIALA % % 00.00% TRUP G UNITATE AGRO-ZOOTEHNICA TOTAL INTRAVILAN PE UAT GALATI 8

19 Bilanţul teritorial propus al suprafeţelor În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care alături de cele existente vor forma noul intravilan. Teritoriul intravilan existent este de 5.856,43ha. Suprafaţa intravilanului propus este de 6.76,59ha. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a cererii de terenuri pentru dezvoltarea sectorului de locuinţe, activităţi productive şi a bazei turistice şi de servicii. Suprafaţa totală a extinderilor este de 860,6 ha. INTRAVILAN PROPUS Suprafata (ha) % din intravilan + - față de existent RUTIER % + FEROVIAR % = NAVAL % + APE % + LOCUINTE INDIVIDUALE P- P % - LOCUINTE COLECTIVE P+- P % + LOCUINTE COLECTIVE P+4- P % + INSTITUTII PUBLICE şi SERVICII % + UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE (cuprinde şi actual zonă liberă) % + SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT, PERDELE DE PROTECTIE % + PADURI, TERENURI FORESTIERE % - CONSTRUCTII EDILITARE % - ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE % - GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE % + TDS IN PROPRIETATEA MAPN % = ALTE TDS % = 676, % Tup A Zone functionale TOTAL INTRAVILAN PROPUS TRUP A BILANT COMPARATIV INTRAVILAN UAT GALATI situatie existenta si propusa ZONE FUNCTIONALE TRUP A TRUP A RUTIER FEROVIAR NAVAL APE LOCUINTE INDIVIDUALE P- P+ LOCUINTE COLECTIVE P+- P+4 LOCUINTE COLECTIVE P+4- P+0 INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII EXISTENT PROCENT % DIN TOTAL INTRAVILAN SUPRAFATA (HA) PROPUS PROCENT % DIN TOTAL INTRAVILAN SUPRAFATA (HA) FATA DE EXISTENT (suprafete/ procent) + =

20 / COMERT SERVICII UNITATI INDUSTRIALE /DEPOZITARE ZONA LIBERA SPATII PLANTATE, AGREMENT, SPORT, PERDELE DE PROTECTIE PADURI, TERENURI FORESTIERE CONSTRUCTII EDILITARE GOSPODARIE COMUNALA CIMITIRE TDS IN PROPRIETATEA MApN ALTE TDS TERENURI NEPRODUCTIVE ZONA UNITATI AGROZOOTEHNICE TERENURI AGRICOLE IN INTRAVILAN LIVEZI PASUNI ARABIL TOTAL INTRAVILAN TRUP A TRUP H TRUP C TRUP D TRUP F TRUP G TOTAL INTRAVILAN UAT GALATI (cuprinde si actuala zona libera) ,02 0, ,

21 Bilanţul suprafeţelor în teritoriul extravilan conform propunerilor PUG Galaţi Suprafaţa (ha) % din extravilan % % % Vii % Pasuni % Destinaţii speciale % Păduri % Mlaştini % Curţi - construcţii extravilan % Zone unitati agricole % Zona construcţii aferente echipamentelor tehnice edilitare % % % % Culoare Zonificare functionala Teren arabil Ape Livezi Terenuri neproductive Drumuri + canale de irigaţii TOTAL EXTRAVILAN Regimul de înălţime, POT; CUT UTR UTR. TIP UTR RH - niveluri/ H maxim (metri la coama/atic) min max POT % CUT UTR. 3 Traian Nord- zonă mixtă Teren cu destinaţie specială - conversie agrement pe termen lung Zona agrement- Vânători UTR. 4 Zona locuinţe individuale - Arcaşilor /7m 2/9m 35 UTR. 5 Zona locuinţe individuale - Arcaşilor /7m 2/9m 35 UTR. 6 Zona spaţii verzi /7m 4/m 50 2 UTR. 7 Pol urban principal - Traian Nord 2/9m 5/8m 80 4,8 UTR. 8 Bd. Coşbuc - zonă mixtă 2/9m 5/8m 80 4,8 UTR. 9 Bd. Traian - zonă mixtă /6m 2/9m 70 2, UTR. 0 Zonă locuinţe individuale - Traian /6m 2/9m 45,5 UTR. Zonă locuinţe individuale - Traian P/3m P+M/6m 20 0,3 UTR. 2 Pol urban secundar - Traian /6m 4/m 80 4 UTR. 3 Zona locuinţe individuale ţesut Rizer /6m 45,5 UTR. 4 Pol urban principal - Coşbuc/Basarabiei 2/9m 5-9 şi >9*/ 8m30m şi >30m* 80 8 şi >8* UTR. 2 2/ 9m 4/m 70 3,5 /7m 3/2m 50 2 /7m 3/2m /m 2

22 UTR. 4' Pol urban principal- Coşbuc/Basarabiei 4/m UTR. Zona centrală / 6m UTR. 6 Locuinţe colective - cartier Vlaicu UTR. 7 Locuinţe colective - cartier Aviaţiei UTR. 8 Locuinţe colective - cartier Micro 2/ 9m UTR. 8' Zona locuinţe individuale /6m UTR. 9 UTR. 2 Zona locuinţe individuale - extindere Fileşti Ferma agro zootehnica - conversie agrement Pol urban secundar - Şoseaua de Centură UTR. 22 Locuinţe colective - cartier Tiglina 3 UTR. 23 Zona Mixta - Siderurgistilor/Basarabiei UTR. 24 Zona activităţi productive UTR. 25 Zona locuinţe individuale UTR. 26 Pol urban principal - Brăilei UTR. 27 Locuinţe colective - cartier Mazepa UTR şi >9*/ 8m30m şi >30m* 4-5/m-8m 80 8 şi >8* 50** 3** 2/ 9m 4/m*** 30,5 2/ 9m 4/m*** 30,5 4/m*** 30,5 2/9m 45,5 2/9m 35 /6m 3/2m /9m 5/8m 70 4,2 4/m*** 30,5 5/8m 80 4,8 /6m**** 4/m**** 80 4 /6m 45, şi >8* 2/ 9m 2/9m 5-9 şi >9*/ 8m30m şi >30m* 4/m*** 30,5 Parc - /6m 0 0,2 UTR. 29 Locuinţe colective - cartier Tiglina 2/ 9m 4/m*** 30,5 UTR. 30 Locuinţe colective - cartier Tiglina 2/ 9m 30,5 UTR. 3 Pol urban principal - centru afaceri 4/m 80 >9* UTR. 32 Pol de agrement principal - Faleza Dunării 4/m*** 5-9 şi >9*/ 8m30m şi >30m* 4/m 50 2,5 UTR. 33 Zonă mixtă - prelungirea Brăilei 2/9m 5/8m 70 4,2 UTR. 34 Pol urban principal - Brăilei 4/m 70 8 şi >8* UTR. 35 Locuinţe colective - cartier Micro 7 2/ 9m 5-9 şi >9*/ 8m30m şi >30m* 4/m*** 30,5 UTR. 36 2/ 9m 4/m*** 30,5 /6m**** 4/m**** 50 2,5 2/9m 4/m 50 2,5 2/9m 5-9 / 8m-30m 80 8 şi >8* /6m**** 4/m**** 80 4 UTR. 4 Locuinţe colective - cartier Dunărea Zona activităţi productive/servicii/locuinţe individuale Pol de agrement/servicii secundar - Faleza Dunării Pol de agrement / servicii - principal Zonă activităţi productive/servicii conexe Combinat - Bărboşi Zonă activităţi productive - Combinat /6m**** 4/m**** 80 4 UTR. 42 Spaţii verzi /6m 0 0,2 UTR. 43 Pol universitar, locuinţe şi agrement - Brateş /6m 5-9 / 8m-30m* 50 5* UTR. 44 Zonă activităţi portuare /6m**** 4/m**** 80 4 UTR. 45 Zonă mixtă- În Vale Zonă activităţi productive şi servicii - Zona Libera Zonă activităţi productive 2/9m 50,5 /6m**** 4/m**** 80 4 /6m**** 4/m**** 80 4 UTR. 20 UTR. 37 UTR. 38 UTR. 39 UTR. 40 UTR. 46 UTR. 47 /6m 2/9m 2/9m 4/m - - /6m Bilanţul suprafeţelor propuse este prezentat în detaliu în tabelul de mai jos: 22

23 Propus RH - niveluri min UTR. UTR. 2 UTR. 3 UTR. 4 UTR. 5 UTR. 6 Traian Nord zona mixta Teren cu destinatie speciala conversie agrement Zona agrement Vanatori Zona locuinte individuale Arcasilor Zona locuinte individuale Arcasilor Zona spatii verzi 2/9m /7m /7m /7m /7m /7m POT % max 4/m 3/2m 3/2m 2/9m /9m 35 4/m 50 CUT Suprafata (ha) Functiuni majore Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Centralizare Suprafata (ha) % Zona mixta - locuinte colective joase P+P Zona cu destinatie speciala.7885 Zona conversie agrement Zona unitati sportive şi de agrement Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P Destinatie speciala Institutii şi servicii Spatii verzi Institutii şi servicii Locuinte col. joase TDS/Instituti i şi servicii TDS/ Agrement/ sp verzi Locuinte individuale Institutii şi servicii Zona cu destinatie speciala Zona spatii verzi Locuinte individuale Institutii şi servicii Destinatie speciala _ Spatii verzi Tip UTR Nr. UTR

24 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore (agrement, scuaruri, fasii plantate etc Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni UTR. 7 UTR. 8 UTR. 9 UTR. Pol urban principal Traian Nord Bdl.Cosbu c zona mixta Bdl. Traianzona mixta Zona 2/9m 5/8m /9m /6m /6m 5/8m 2/9m 2/9m Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Suprafata (ha) Centralizare _ Comunicati e feroviara Comunicati e feroviara _ Destinatie speciala Pol urban principal % din funcţ Zona mixta - locuinte colective inalte P+4P Zona cu destinatie speciala.8589 Zona mixta - locuinte colective inalte P+4P Zona cu destinatie speciala Zona Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Institutii şi servicii Locuinte col. Inalte Destinatie speciala Institutii şi servicii Locuinte col. Inalte 24

25 Nr. UTR. 0 UTR. UTR. 2 UTR. 3 UTR. 4 UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus locuinte individuale Traian Zona locuinte individuale Traian Pol urban secundar Traian Locuinte individuale tesut Rizer Pol urban principal Cosbuc/ Basarabiei Pol urban P/3m P+M/6 m Functiuni majore locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Locuinte individuale Institutii şi servicii Comunicati e feroviara _ Institutii şi servicii _ Locuinte individuale Institutii şi servicii /6m /6m 4/m 4/m 4/m 2/9m şi >9*/ 8m 30m şi >30m* 5 9 şi şi >8* 8 şi Pol urban Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona pentru institutii publice şi servicii Pol urban principal Pol urban Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Locuinte individuale Institutii şi servicii Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale 25 Centralizare

26 Nr. UTR. 4' Tip UTR Suprafata (ha) Propus principal Cosbuc/ Basarabiei >9*/ 8m 30m şi >30m* >8* Functiuni majore Zona centrala Zona centrala / 6m 4 5/ m 8m 50** 3** UTR. 7 UTR. 8 Locuinte colective Vlaicu Locuinte colective Aviatiei Locuinte colective Micro 2/ 9m 2/ 9m 2/ 9m 4/m* ** 4/m* ** 4/m* ** Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Destinatie speciala Spatii verzi Cai rutiere Cai rutiere Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. _ Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Zona cu destinatie speciala UTR. 6 Suprafata (ha) principal Zona cu destinatie speciala UTR Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Destinatie speciala Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Spatii verzi Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii 26 Centralizare _

27 Nr. UTR. UTR. 8 ' UTR. 9 UTR. 20 UTR. 2 UTR. 22 Tip UTR Locuinte individuale Zona locuinteextindere Filesti Ferma agro conversie agrement Pol urban secundar Soseaua de Centura Locuinte colective cartier Tiglina 3 Suprafata (ha) Propus /6m /6m /6m 2/9m 2/9m 2/9m 45 2/9m 35 3/2m 5/8m 4/m* ** Functiuni majore Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona unitati sportive şi de agrement Pol urban Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct. Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Spatii verzi Edilitare Locuinte individuale Institutii şi servicii Com. ferov. Com. ferov _ Centralizare Locuinte individuale Institutii şi servicii Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. Com. ferov. Inst. şi serv _ _ _ _ _ Comunicati e feroviara Institutii şi servicii Spatii verzi Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii 27 Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv

28 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore Suprafata (ha) compl. Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare UTR. 23 UTR. 24 UTR. 25 Zona Mixta Side rurgistilor/ Basarabiei Zona activitati productive Zona locuinte individuale 2/9m /6m* *** /6m 5/8m 4/m* *** 2/9m Zona mixta - locuinte colective inalte P+4P+0 % din funcţ. Suprafata (ha) Spatii verzi Edilitare Activitati productive Institutii şi servicii Locuinte col. Inalte Zona mixta - activitati productive nepoluante şi servicii Zona unitati industriale depozitare.3980 Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Detaliere componenta functiuni Institutii şi servicii Activitati productive Locuinte individuale Institutii şi servicii UTR. 26 Pol urban principal Brailei 4/m 5 9 şi >9*/ 8m 30m şi >30m* Pol urban principal 80 8 şi >8* Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Centralizare Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv Edilitare Inst. şi serv.

29 Nr. UTR. UTR. 27 UTR. 28 UTR. 29 UTR. 30 UTR. 3 Tip UTR Locuinte colective cartier Mazepa Parc Locuinte colective cartier Tiglina Locuinte colective cartier Tiglina Pol urban centru afaceri Propus 2/ 9m 2/ 9m 2/ 9m 4/m 4/m* ** /6m /m* ** 4/m* ** 5 9 şi >9*/ 8m 30m şi >30m* Suprafata (ha) Functiuni majore 3. Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. 2.5 Zona spatii verzi (agrement, scuaruri, fasii plantate etc) 50.2 Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Pol urban principal 80 >9* Suprafata (ha) Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Spatii verzi % din funcţ. Suprafata (ha) Centralizare Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv _.5406 _ _ Spatii verzi Zona cu destinatie speciala Detaliere componenta functiuni Spatii verzi Spatii verzi Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale Destinatie speciala Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Inst. şi serv. Comert şi serv Inst. şi serv. Com. navala Com. navala

30 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Pol agrement faleza UTR. 32 Pol de agrement principal Faleza Dunarii 4/m UTR. 33 2/9m 5/8m Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni UTR. 34 Pol urban principal Brailei 4/m 70 8 şi >8* 57.9 Suprafata (ha) Loc.col.i nalte Edilitare Loc.col.i nalte Institutii şi servicii Spatii verzi Destinatie speciala Zona cai de comunicatie navala.5406 Comunicati e navala _.5406 Ape Ape _ Edilitare Zona mixta - locuinte colective inalte P+4P Pol urban principal Centralizare Institutii şi servicii Locuinte col. Inalte 5 9 şi >9*/ 8m 30m şi >30m* % din funcţ. Zona cu destinatie speciala Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona mixta prelungire a Brailei Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Locuinte individuale 30 Loc.col.i nalte Loc.col.i nalte Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase

31 Nr. UTR. UTR. 35 UTR. 36 UTR. 37 UTR. 38 UTR. 39 Tip UTR Locuinte colective cartier Micro 7 Locuinte colective cartier Dunarea Zona activitati productive/ servicii/ locuinte individuale Pol de agrement/s ervicii secundar Faleza Dunarii Pol de agrement/s ervicii principal Propus 2/9m 2/9m /6m* *** 2/9m 2/9m 4/m* ** 4/m* ** 4/m* *** 4/m 5 9 / 8m 30 m Suprafata (ha) Functiuni majore Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Zona mixta - activitati productive nepoluante şi servicii Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente şi >8* Pol agrement faleza Zona pentru institutii publice şi servicii Suprafata (ha) % din funcţ. Suprafata (ha) Spatii verzi Spatii verzi Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Institutii şi servicii Activitati productive Centralizare Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. col. joase Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind _ Detaliere componenta functiuni Comunicati e feroviara Loc. Ind Institutii şi servicii Loc. Ind Spatii verzi Loc. Ind Loc. Ind Institutii şi servicii Loc. Ind Spatii verzi Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Paduri, terenuri forestiere _ Paduri Ape Ape _

32 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore Zona cai de comunicatie rutiera şi amenajari aferente Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zone agricole în intravilan Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare UTR. 40 UTR. 4 Zona activitati productive/ servicii conexe Combinat Barbosi Zona activitati productive Combinat Sidex Zona mixta - activitati productive nepoluante şi servicii /6m* *** 4/m* *** Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona unitati industriale depozitare /6m* *** 4/m* *** Zona mixta - activitati productive nepoluante şi servicii Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni Cai rutiere Comunicati e feroviara Spatii verzi % din funcţ. Suprafata (ha) Centralizare _ Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Edilitare Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Loc. Ind Spatii verzi Spatii verzi 0.35 Spatii verzi Institutii şi servicii Activitati productive _ Comunicati e feroviara 0 Edilitare _ Activitati productive Institutii şi servicii Activitati productive 32 Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi

33 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni Comunicati e feroviara _ Spatii verzi Cai rutiere _ Spatii verzi Ape Ape _ Spatii verzi Paduri, terenuri forestiere.6973 Paduri.6973 Spatii verzi Ape Ape Functiuni majore Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona cai de comunicatie rutiera şi amenajari aferente UTR. 42 Pol verde /6m Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona locuinte individuale cu densitate redusa UTR. 43 Pol universitar, locuinte şi agrement Brates /6m 5 9 / 8m 30 m* 50 5* Zona parter comercial % din funcţ. Suprafata (ha) _ Zona unitati sportive şi de agrement Zona invatamant, sport Locuinte individuale Spatii verzi Locuinte individuale Comert Institutii şi servicii Spatii verzi Invatamant, sport 20 Locuinte individuale Institutii şi servicii 33 Centralizare Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Spatii verzi Inst. şi serv. Spatii verzi _ TDS TDS TDS

34 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore Zona locuinte colective joase - P+P+4 şi funct.compl. Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona cai de comunicatie navala Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente UTR. 44 Zona activitati portuare /6m* *** 4/m* *** Zona unitati industriale depozitare Zona mixta în Vale /6m 2/9m 50.5 Suprafata (ha) Suprafata (ha) Spatii verzi TDS TDS TDS TDS Spatii verzi TDS Comunicati e feroviara _ Edilitare Comunicati e navala _ Edilitare Comunicati e feroviara _ Edilitare Edilitare Activitati productive Edilitare Edilitare Edilitare Edilitare Ape _ Edilitare Edilitare Edilitare Ape Zona constructii aferente echipament elor tehnice Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona mixta - locuinte individuale UTR. 45 Loc. col. Max P+4-5 Institutii şi servicii Institutii şi servicii Locuinte individuale Edilitare Centralizare Activ. prod. Activ. prod. Activ. prod

35 Nr. UTR. Tip UTR Suprafata (ha) Propus Functiuni majore Suprafata (ha) edilitare Zona mixta - activitati productive nepoluante şi servicii UTR. 46 Zona activitati productive şi servicii Zona Libera /6m* *** 4/m* *** Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Ape Zona unitati industriale depozitare UTR. 47 G Zona activitati productive /6m* *** 4/m* *** Zona gospodarie comunala cimitire Zona locuinte individuale regim mic de inaltime P-P+ Zona cai de comunicatie feroviara şi amenajari aferente Zona gospodarie comunala cimitire Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Edilitare Comunicati e feroviara _ Ape Institutii şi servicii Activitati productive Activ. prod. Activ. prod. Activ. prod. Activ. prod Activ. prod Activ. prod _ Ape _ Ape Activitati productive Ape Ape Ape _ Ape _ Centralizare Institutii şi servicii Locuinte individuale _ _ Comunicati e feroviara _ Paduri Paduri _ Gospodarie comunala _.6973 _ V Sp verzi, fasii pl. de prot., cul. the. Zona spatii verzi Spatii verzi _ Gosp. Com

36 Nr. UTR. Tip UTR Propus Suprafata (ha) Functiuni majore Suprafata (ha) Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Centralizare 4 8 TRU URI B-J Trup C Trup D Trup E (fost G) Trup F (fost H) Trup G (fost I) Trup H (fost K) Trup I (fost L) Zona pentru activitati agro zootehnice Zona constructii aferente echipamen telor tehnice edilitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona pentru activitati agro zootehnice Zona pentru activitati agro zootehnice Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona unitati industriale depozitare Zona pentru activitati agro zootehnice Zona constructii aferente echipamen Zona constructii aferente echipament Activ.agrozootehnice Edilitare Activitati productive Activitati productive Activitati productive Edilitare Activitati productive Edilitare Edilitare Activ.agrozootehnice Activit. Product Activit. Product Trup B Edilitare Activit. Product. Activit. Product

37 Nr. UTR. Trup J (fost M) Tip UTR Propus Suprafata (ha) telor tehnice edilitare Zona constructii aferente echipamen telor tehnice edilitare Legendă Functiuni majore Suprafata (ha) elor tehnice edilitare Zona constructii aferente echipament elor tehnice edilitare Detaliere componenta functiuni % din funcţ. Suprafata (ha) Edilitare Activ. agrozootehn Activ. agrozootehn Categorii UTR-uri ZONA CENTRALĂ ISTORICA - UTR POLI URBANI PRINCIPALI- UTR 7, UTR 4, UTR 4, UTR 26, UTR 3, UTR 34 POLI URBANI SECUNDARI - UTR 2, UTR 2 ZONE MIXTE DE DEZVOLTARE - UTR, UTR 8, UTR 9, UTR 23, UTR 33, UTR 45 ZONE ACTIVITATI PRODUCTIVE - UTR 24, UTR 37, UTR 40, UTR 4, UTR 46, UTR 47 ZONE LOCUINTE INDIVIDUALE - UTR 4, UTR 5, UTR 0, UTR, UTR 3, UTR 8, UTR 9, UTR 25 ZONE LOCUINTE COLECTIVE - UTR 6, UTR 7, UTR 8, UTR 22, UTR 27, UTR 29, UTR 30, UTR 35, UTR 36 ZONE şi POLI DE AGREMENT - UTR 2, UTR 3, UTR 20, UTR 39 ZONA DE AGREMENT FALEZA DUNARII - UTR 32 şi UTR 38 POL UNIVERSITAR, LOCUINTE şi AGREMENT - BRATES, UTR 43 ZONE SPATII VERZI, PARCURI - UTR. 6, UTR. 28, UTR 42 G - ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ - CIMITIRE V ZONA SPAŢIILOR VERZI DE PROTECTIE 37 Centralizare

38 Zonele de locuinţe colective Terenul destinat exclusiv locuinţelor colective este de 523,59ha şi reprezintă cca 8,94% din intravilan, fiind repartizat astfel: - locuinţe colective (P+ - P+4) : 465,09ha (7,94%); - locuinţe colective (P+4 - P+0) : 58,5ha (%). Studiul densităţii locuitorilor arată că: - Aproximativ 80% din populatia Municipiului Galaţi locuieste în ansambluri de locuinte colective; - Aproximativ 60% din populaţia Municipiului Galaţi locuieşte în ansambluri de locuinţe colective cu o densitate mai mare de 200 de locuitori la hectar. - Lipseşte un tip de locuire organizată în jurul unui palier intermediar de 00-0 de locuitori la hectar. Acesta se poate obţine sau prin densificarea unor zone de locuit tradiţionale sau prin adăugarea unor zone de locuinte colective, mai puţin dense decât cele existente. - Zonele de extindere a intravilanului sunt în curs de formare. În lipsa unui plan de organizare, acestea vor fi lipsite de dotări corespunzătoare din cauza densităţii mici ce nu va asigura sustenabilitatea unor dotări de calitate. Cartierul Centru Zona veche Zona Piaţa centrală Zona Gării Mazepa I Mazepa II Tiglina I Tiglina II Tiglina III (Micro 6) Tiglina IV (Micro 7 şi 8) Aviaţiei (Micro 38, 39a, 39b, 39c, 40 şi 3b) Aurel Vlaicu Dunărea (Micro 9, 20, 2) Micro 4 Micro 3B Port Zona de centură Valea oraşului Traian Fileşti Valea Cătuşa Barboşi Populaţia Suprafaţa (ha) Densitate (loc./ha) Parcelar tradiţional Parcelar tradiţional Tipologia ,27 357,62 03,48 38,77 Parcelar tradiţional ,29 90,88 Parcelar tradiţional Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Ansamblu de locuinţe colective Parcelar locuinţe individuale Zonă mixtă parcelar şi locuinţe colective Parcelar locuinţe individuale Parcelar locuinţe individuale Parcelar locuinţe individuale Parcelar locuinţe individuale Parcelar locuinţe individuale Parcelar locuinţe individuale ,2 24, ,26 2, ,76 94, ,49 03, ,9 9, ,74 73, ,9 242, ,26 235, ,4 20, ,59 23, ,39 2, ,6 85, ,44 64, ,52,00 220,44, ,65 4, ,76, ,28, , 3,89 Zonele de locuinţe individuale Cea mai mare parte a zonei de locuit este destinată locuinţelor individuale (P P+). Suprafaţa rezervată acestora este de 656,ha, reprezentând,2% din intravilan. 38

39 Zona destinată instituţiilor publice şi serviciilor/comerț Zona instituţiilor publice şi serviciilor ocupă o suprafaţă de 064,92ha (,85% din intravilan). Concentrarea zonelor de comerţ şi servicii este evidentă în special în zona central vestică şi central estică a oraşului. Unităţile comerciale dispuse liniar de-a lungul marilor artere evidenţiază tendinţele de dezvoltare a unor axe comerciale - Brăilei, Siderurgiştilor, Coşbuc - cu potenţial de extindere către zonele slab deservite de dotările comerciale. Zonele Arcaşilor, Fileşti, Barboşi sunt slab deservite cu dotări de comerţ şi servicii, având în vedere accesibilitatea redusă şi dezvoltarea rapidă a zonelor de locuit. Zona unităţilor agro-zootehnice Zona unităţilor agricole ocupă o suprafaţă de 34,02ha, reprezentând un procent de 0,5%. Zona unităţi industriale şi depozitare (cuprinde şi actuala zonă liberă) Zonele destinate unităţilor industriale şi de depozitare ocupă o suprafaţă de 837,63ha, reprezentând un procent de 27,36% din intravilan. Zonele industriale poziţionate în zona vestică (Combinatul Siderurgic) şi în zona estică sunt constrângeri clare în limitarea extinderii intravilanului. Astfel extinderea limitelor intravilanului trebuie să ia în considerare crearea de zone de protecţie (perdele de protecţie) şi de eliminare a riscurilor de mediu. Zonele industriale şi de depozitare disperasate în teritoriul urban, în special în zona central nordică sunt dezafectate şi prezintă potential de reconversie. Zona căilor de comunicaţie Zona căilor de comunicaţie şi transport în cadrul intravilanului se întrepătrunde cu celelalte zone funcţionale, fiind de fapt factorul de legătură între ele. Zona căilor de comunicaţie la nivelul municipiului ocupa 496,09ha, reprezentând 22,28% din totalul intravilanului, şi cuprinde următoarele tipuri: - căi rutiere şi parcări: 650,08ha (9,68%); - căi ferate şi spaţiile aferente: 286ha (4,26%); - naval: 289,94ha (4,32%); - ape: 270,07ha (4,02%); Zona spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protecţie Spaţiile verzi propuse ocupă 779,95ha, reprezentând,6% din intravilan. Zona de păduri, terenuri forestiere Zona terenurilor forestiere în intravilan ocupă 69,66ha, resprezentând,04% din intravilan. Zona gospodărie comunală-cimitire construcţiilor tehnico - edilitare Zona cuprinde suprafeţele destinate echiparii tehnico-edilitare şi de gospodarie comunală (inclusiv cimitire). Zona ocupă un procent de,58% din intravilan, reprezentat de 06,02ha. Zona terenurilor cu destinaţie specială Zona terenurilor cu destinaţie specială ocupă o suprafaţă de 27,92ha, reprezentând,9% din intravilan. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi, Ministerul Apararii Nationale detine în administrarea sa următoarele imobile: 383, 302, 453, 3006, 56, 703, 2823, 738, 530, 3397, 3285, 765 cu suprafata totala de 4.49ha din care ,00mp în intravilan şi ,00mp în extravilan. La nivelul Municipiului Galaţi figureaza următoarele zone cu destinatie speciala (TDS) în proprietatea Ministerului Apararii Nationale: imobilul nr Galaţi (0.0932ha) cu destinatia locuinte de serviciu situat pe str. N. Balcescu nr 7A, bl V3A, şi 3285 Galaţi (0.054ha) cu destinatia locuinte de serviciu, situat pe str. Basarabiei nr 55, bl A6, cazarma 530 situată pe strada Stefan cel Mare nr. 32, precum şi nt. 765 (depozit) marcate în plansele aferente PUG Municipiul Galaţi. 39

40 2.3. Relaţia Planului Urbanistic General cu alte planuri şi programe relevante Planul Urbanistic General îşi propune ca prin prevederile sale să devină instrumentul tehnic în activitatea Consiliului Local în probleme legate de gestiunea şi dezvoltarea durabilă a municipiului. Planul Urbanistic General, odată aprobat, capătă valoare juridică, constituindu-se în act de autoritate a administraţiei locale şi de clarificare şi soluţionare a co nflictelor ce pot să apară între persoane fizice sau între administraţia locală şi persoane fizice. La elaborarea planurilor de urbanism şi de amenajarea teritoriului trebuie respectate prevederile OUG nr. 95/2005 privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul luării măsurilor de ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic al fiec ărei zone şi localităţi, condiţii de refacere peisagistică şi ecologică a zonelor deteriorate şi măsuri de dezvoltare a spaţiilor verzi, de protecţie sanitară a captărilor de apă potabilă şi lucrări de apărare împotriva inundaţiilor. Pentru continuitatea şi aprofundarea propunerilor generale reglementate prin PUG este necesar a se elabora în continuare următoarele documentaţii: cadastru imobiliar al localităţii (aducere la zi); planuri urbanistice de detaliu pentru terenurile proprietatea primăriei destinate concesionării. România ca Stat Membru al Uniunii Europene trebuie să atingă un nivel de dezvoltare egal cu cel al Statelor Membre şi să realizeze obiectivele europene de coeziune economică şi socială. Plecând de la această premisă, priorităţile şi măsurile incluse în Planul Naţional de Dezvoltare pentru Coeziune Economică şi Socială (C.E.S.) au rolul de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a României. De asemeni, acestea sunt argumentate şi justificate în politicile de dezvoltare sectoriale şi regionale, dar şi în strategiile elaborate de ministerele de resort, precum şi în Planurile Regionale de Dezvoltare (P.R.D.), elaborate sub coordonarea Agenţiilor de Dezvoltare Regională (A.D.R.). Din Planul de Urbanism General şi Regulamentul Local aferent acestuia întocmit de Universitatea de Arhitectura şi Urbanism Ion Mincu Bucuresti / Centrul de Cercetare, Proiectare, Experti za şi Consulting, a rezultat că pentru întocmirea documentaţiei de urbanism a fost analizat Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional; Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal: Galaţi Brăila Tulcea, elaborat de INCD Urbanproiect Bucuresti 2005; Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Galaţi; Planul de Urbanism General al Municipiului Galaţi şi RLU aferent al Municipiului Galaţi, elaborat de INCD Urbanproiect Bucureşti; In PUG Municipiul Galaţi sunt prevăzute obiective care se regăsesc în Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 S-E şi Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor al Judeţului Galaţi Planuri şi programe la nivel local Politica Consiliului Local al Municipiului Galaţi este o politică investiţională, cu realizări şi propuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri de la bugetul local. La întocmirea Memoriului de Actualizare a Planului Urbanistic General s-au avut în vedere următoarele obiective: obiectivele propuse prin Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) şi prin Planurile Urbanistice de Detaliu (PUD) elaborate şi aprobate în perioada pentru diferite zone din cadrul Municipiului Galaţi, Autorizaţiile de construire emise în perioada la stabilirea obiectivelor şi măsurilor propuse prin Actualizarea PUG Municipiul Galaţi au fost analizate şi Zonele protejate construite - ansambluri şi monumente istorice, cuprinse în Lista Monumentelor Istorice 200, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii nr. 236/200 publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/.x.200. Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Galaţi Perspective de Dezvoltare, se prevad următoarele: 40

41 - crearea de noi investiţii în judeţ, semnificative ca valoare şi cantitate, mai ales în direcţia dezvoltării de afaceri noi cu potenţial de creştere rapidă; vor fi încurajate mai ales domeniile care produc o valoare adaugată crescută şi care creează bunăstare la nivel local; - crearea de noi locaţii destinate activităţilor de producţie concentrate în zonele urbane; În acest scop vor fi utilizate prin reactivare cu prioritate suprafeţele abandonate în urma fostelor exploatări industriale. În reactivarea zonelor industriale se va avea în vedere adaptarea infrastructurilor de transport şi utilităţi, precum şi respectarea cu stricteţe a reglementărilor de mediu şi a principiilor dezvoltării durabile; - dezvoltarea spiritului întreprinzător şi a potenţialului de inovare în rândul companiilor gălăţene cu potenţial de creştere, prin extinderea infrastructurii de sprijinire a afacerilor dezvoltarea de incubatoare de afaceri, parcuri tehnologice, centre de transfer tehnologic; - extinderea infrastructurilor de transport existente necesare mediului de afaceri şi introducerea unor noi căi şi mijloace de transport în judeţ (aeroport, autostrăzi); îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii tehnologice şi informaţionale dedicate mediului de afaceri la nivel judeţean; - asigurarea de servicii suport pentru afaceri în toate zonele urbane ale judeţului, în scopul acoperirii nevoilor mediului de afaceri din judeţ şi al creşterii atractivităţii investiţionale; - extinderea infrastructurii existente de cazare şi conferinţe pentru mediul de afaceri şi dezvoltarea unor centre de conferinţe, expoziţii şi târguri de mari suprafeţe; - asigurarea existenţei de centre comerciale de desfacere cu amănuntul, în scopul asigurării la nivel local a necesarului zilnic, pe termen scurt, de alimente şi bunuri de consum; comerţul cu amănuntul pe suprafeţe mari trebuie orientat în principal lângă arterele de circulaţie din apropierea zonelor urbane; - modernizarea şi reabilitarea căilor de circulaţie locale astfel încât să corespundă cerinţelor actuale de traffic; - asigurarea resurselor energetice şi a infrastructurii necesare care să realizeze condiţii sigure de alimentare cu energie (electrică, gaze naturale, combustibili, etc.) a tuturor consumatorilor din judeţ, conform principiilor prioritare de protecţia mediului; se vor avea în vedere toate posibilităţile de economisire şi utilizare a energiei regenerabile care trebuie să fie ecologică şi ieftină. Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Galaţi planul de investiţii pe termen lung Face parte din Programul Operational Sectorial Mediu care continuă programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu la nivel naţional care au fost iniţiate în cadrul asistenţei de preaderare, în particular Phare şi ISPA. În plus faţă de dezvoltarea infrastructurii, prin intermediul POS Mediu se urmăreşte stabilirea structurilor eficiente de management al serviciilor relevante din punct de vedere al protecţiei mediului. De asemenea, priorităţile POS Mediu includ intervenţii în domenii mai puţin abordate până în prezent, precum eficientizarea sistemelor de încălzire urbane, prevenirea riscurilor, reconstrucţia ecologică sau implementarea Planurilor de management Natura Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu. Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) Pentru polul de creştere - Municipiul Galaţi şi zonele adiacente, elaborat în 2009, indică măsurile stringente ce se impun în unele cartiere, pentru a contracara acutizarea problemelor sociale ce sunt legate de somaj şi de îmbătrânirea populaţiei. In partea de nord a oraşului se află Cartierul Traian, cartier în plină dezvoltare, cu locuinţe individuale şi zone comerciale. Conform PIDU, zona metropolitană Dimitrie Cantemir, reprezintă zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare economică. Aici se vor construi aeroportul, coridorul IX, centura de ocolire şi va creşte accesibilitatea şi se va diminua timpul de trafic între Galaţi şi celelalte oraşe/regiuni ale ţării. Conform Planului Integrat de Dezvoltare Urbană pentru polul de creştere Municipiul Galaţi şi zonele adiacente, zona prioritară de intervenţie la nivelul oraşului cu proiecte şi programe este Zona metropolitană Dimitrie Cantemir, care poate funcţiona ca motor al dezvoltării economice, dată fiind poziţia geografică, proiectele comune de relansare economică a zonei Galaţi - Brăila, prin realizarea a 7 obiective importante: pod peste Dunăre, aeroport, zonă industrială nepoluantă, cartier rezidenţial la Brăila, cartier rezidenţial la Galaţi, extinderea la patru benzi de circulaţie a şoselei Galaţi-Brăila de pe dig şi chiar înfiinţarea unei curse de tren rapid, de tip monorai între cele două oraşe învecinate de la Dunăre. Din cele 7 obiective care erau stabilite în urmă cu câţiva ani ca fiind parte a 4

42 programului de relansare economică a zonei Galaţi-Brăila, 4 sunt în curs de derulare. Astfel, proiectul podului peste Dunăre, deziderat al brăilenilor şi gălăţenilor, a început să se deruleze prin realizarea unui studiu de fezabilitate şi începerea lucrărilor de construcţie la sfârş itul anului Proiectul de construire a aeroportului a fost început prin stabilirea zonei în care va fi amplasat. Aeroportul - Zagna Vădeni va avea ca profil transportul de mărfuri şi persoane. Proiectul mai prevede şi construirea, în zonă, de depozite de marfă şi chiar a unui hotel, ceea ce va conduce la dezvoltare economică şi la crearea de locuri noi de muncă. O altă zonă importantă este Zona Comercială Liberă Galaţi-Giurgiuleşti Reni, factor de dezvoltare economic prin situarea geografică cu acces la Dunăre şi facilităţile fiscale pe care le oferă. In PIDU se specifică următoarele: - extinderea reţelei de canalizare în cartierul Traian Nord, utilizându-se pentru aceasta fonduri ISPA ; - dezvoltarea investiţiilor şi a locuinţelor în zona periurbană a Municipiului Galaţi (Traian, Arcașilor, Fileşti, Braboşi, Dimitrie Cantemir) impune extinderea reţelelor de canalizare în aceste cartiere; - pentru a face faţă dezvoltării economice şi sociale a Municipiului Galaţi şi a arealului său de influenţă, SC APA CANAL SA în cadrul proiectului ISPA aflat în curs de implementare va realiza staţia de epurare ape uzate şi colectorul de canalizare; La nivelul comunităţii locale există proiecte de investiţii de importanţă locală care vizează extinderea reţelei de drumuri interioare localităţii, reabilitarea căilor rutiere existente, dezvoltarea reţelelor de utilităţi, etc. Planul Local de Acţiune Pentru Protecţia Mediului judeţul Galaţi, elaborat în anul 2006, actualizat în anul 20 este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administaţiei publice locale. Scopul acestui plan este dezvotarea unei viziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din Municipiul Galaţi, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor şi aspectelor principale de mediu, precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la o îmbunătăţirea calităţii mediului şi reducerea impactului negative al activităţilor antropice asupra sănătăţii populatiei Planuri şi programe la nivel regional In vederea adoptarii solutiei optime in derularea proiectului propus si pentru a evita aparitia unor stari teritoriale conflictuale la nivelul arealului de impact al proiectului, au fost urmarite corelatiile si interferentele cu urmatoarele planuri si programe: Strategia de Dezvoltare a Regiunii Sud- Est potrivit acestei strategii, printre principalele directii de dezvoltare a regiunii ar trebui sa se regaseasca: restructurarea ramurilor industriale nerentabile, stimularea activitatilor economice performante, modernizarea si diversificarea activitatilor, promovarea serviciilor destinate sustinerii activitatilor economice, alinierea la standardele europene si internationale in vederea cresterii exporturilor, utilizarea mai eficienta a energiei, dezvoltarea rurală, dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor în silvicultură, dezvoltarea potentialului de cecetare-dezvoltare si de inovare, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale: promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunătăţirea serviciilor în turism, dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activitatiilor economice (centre de inovare si transfer de tehnologie, parcuri industriale, centre de consultanta, etc.). Masterplan-ul Regional pentru Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (Master Plan Regional Sud-Est) a fost elaborat ȋncepând cu noiembrie 2009, odată cu finalizarea Planului de Dezvoltare Regionalӑ a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. Master Plan Regional Sud-Est este un document strategic complex realizat sub coordonarea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în conformitate cu atribuţiile sale în domeniul susţinerii dezvoltării regionale. Documentul conturează cadrul strategic de referinţă pentru planificarea regională, identificând priorităţile de dezvoltare pe baza resurselor endogene ale regiunii, precum şi pe baza oportunităţilor oferite de 42

43 politica de coeziune a Uniunii Europene. Obiectivele de dezvoltare au conturat următoarele priorităţi regionale, care sunt prezentate într-o secvenţă ne-ierarhizată: Prioritatea. Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional; Prioritatea 2. Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional; Prioritatea 3. Promovarea eficienţei energetice şi utilizarea resurselor renovabile; Prioritatea 4. Modernizarea economiei; Prioritatea 5. Dezvoltarea unei forţe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieţei muncii în scopul menţinerii şi creării de locuri de muncă de calitate Prioritatea 6. Îmbunătăţirea performanţei sistemului de educaţie şi formare; Prioritatea 7. Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale, serviciilor de sănătate, precum şi prin sport şi cultură Prioritatea 8. Conservarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi promovarea politicii de mediu Prioritatea 9. Dezvoltare urbană durabilă integrată; Prioritatea 0. Îmbunătăţirea capacităţii administrative. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu Regiunea 2 Sud - Est Prin prevederile referitoare la dezvoltarea economică şi socială a Municipiului Galaţi, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 2 Sud - Est. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) Regiunea 2 Sud Est cuprinde o serie de obiective de mediu generale şi specifice, la nivel regional, pentru protecţia calităţii apei şi solului. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 Sud - Est stabileşte, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia calităţii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor deşeuri, etc. In acest context, se menţionează că proiectului analizat, include măsuri pentru protecţia sănătăţii populaţei şi a tuturor factorilor de mediu. Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor pentru Regiunea 2 Sud Est. Planul Judeţean de Gestionare a Dşeurilor pentru Judeţul Galaţi Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 0 ani ( , cu posibilitatea de revizuire după 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. De asemenea, planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiuni pentru perioada Planuri și programe la nivel naţional PATN secţiunea I Reţele de transport Oraşele Galaţi şi Brăila sunt singurele de rang I din România, care nu sunt racordate la coridorul paneuropean IV ce traversează România E-V. Realizarea podului rutier peste Dunăre în zonă, ar putea crea o legătură directă a nord-estului ţării cu sud-estul, spre Constanţa, (poarta maritimă a ţării), trecând prin Tulcea (pornirea Deltei Dunării) (drumul E87). Podul Galaţi-Giurgiuleşti prevazut peste Prut a fost realizat. In prezent, acesta face racordarea coridorului Paneuropean IX cu Ucraina, la standardele de trafic actuale.. Reţele transport (Legea nr. 363/ P.A.T.N. Secţiunea I) Prevederi legale A. Reţeaua de căi rutiere Conexiuni. Autostrăzi (Ucraina) Giurgiuleşti Galaţi Brăila Slobozia Călăraşi (Bulgaria) = E577 (cf. Ordin nr. 2004/2004) 2. Drumuri expres sau 4 benzi Tg. Secuiesc Focşani Brăila Tulcea/Tulcea Constanţa Vama Veche (Bulgaria) Buzău - Brăila 3. Poduri rutiere Galaţi (Giurgiuleşti) existent/propus pe Prut Brăila (Măcin) Propus pe Dunăre Paralel cu coridorul Pan-european IX (legătura S-N se face însă spre Ucraina) Legături la Focşani cu coridorul P.E. IX Legături la Buzău cu coridorul PE IX Singura legătură cu Ucraina Singura legătură cu Nordul Dobrogei spre Tulcea 43

44 Prevederi legale B. Reţeaua de căi feroviare C. Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi D. Reţeaua de aeroporturi Conexiuni. Linii de cale ferată convenţionale, cu viteză până la 80 km/h cu trasee existente neabilitate 2. Linii de cale ferată cu viteze peste 250 km/h Buzău Făurei Galaţi (Ucraina) (linie dublă) Bucureşti Urziceni Făurei (linie simplă) Legătură la Buzău cu coridorul PE IX, reţeaua TEN-F Legătură directă cu capital Linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi Brăila Măcin Tulcea (linie simplă) 4. Poduri c.f. Idem A3 Legătură directă cu coridorul PE IV şi IX, cu Tulcea, prin zona Brăila Idem A3 Prevederi legale Dunărea (sectorul Călăraşi Cernavodă Brăila Ceatalul Ismailului). Căi navigabile la Braţul navigabil al Dunării Măcin care se vor executa Râul Siret între Dunăre (Galaţi) lucrări de amenajare şi Adjud/propus navigabil Râul Prut între Dunăre (Galaţi) şi nodul hidrotehnic Stânca Costeşti/propus navigabil Portul Galaţi 2. Puncte de Bac Galaţi Comuna I.C. traversare cu bacul şi de acostare pentru Brătianu (judeţul Tulcea) nave de pasageri la Portul Brăila care se vor executa Bac Brăila Ghecet (judeţul lucrări de modernizare Tulcea) portul Galaţi 3. Puncte de trafic RO-RO noi portul Brăila 4. Porturi la care se portul Galaţi vor executa lucrări de portul Brăila modernizare 5. Porturi noi - 6. Porturi turistice şi debarcadere pentru nave de pasageri Portul Galaţi/propus Prevederi legale E. Reţeaua de transport combinat Coridorul Paneuropean VII Dunărea (sectorul Brăila Marea Neagră este fluvial maritim) Legătura cu canalul navigabil magistral Siret Bărăgan şi râul Ialomiţa (între Dediu şi Dunăre). Legătura cu nordul Moldovei. Curse periodice Galaţi Tulcea Legătura cu Isaccea, Tulcea Nu există curse de pasageri Legătura cu Măcinul, Tulcea Transportul cu vase mari RO-RO legat de sistemul maritim. Există 2 porturi de marfă şi port specializat (mineralier) Există 3 porturi de marfă Independenţa, Adjud/Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău, Dridu, Slobozia/Oancea legături indirecte. Legături cu Tulcea Sulina Chilia Sf. Gheorghe; Legături cu Cernavodă Olteniţa Giurgeni Orşova spre vest şi cu Cernavodă Tomis;(Constanţa) Belona (Eforie) Mangalia (2 Mai) Portul Brăila/propus Prevederi legale. Aeroporturi existente la care se vor executa lucrări de modernizare 2. Aeroporturi noi Zona Brăila Galaţi - Tuluceşti. Terminale de transport combinat existente la care urmează să se execute lucrări de modernizare 2. Terminale de transport combinat noi Conexiuni Conexiuni Există aeroport utilitar la Ianca (cca. 40 km S-V de Brăila) Conexiuni Terminalul Galaţi Mărfuri Transportarea şi stocarea unităţilor de transport intermodal (UTI) pe reţeaua TEN-F şi pe coridorul pan european VII

45 Gruparea urbană Galaţi-Brăila, definită ca sistem urban în cadrul P.A.T.N. - Reţeaua de localităţi, ce deţine un punct forte, apartenenţa la Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunăre, ar putea constitui o aglomeraţie urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prin omogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerenţa teritoriului) şi prin competitivitate (respectând propria dezvoltare a oraşelor şi politica de imagine a acestora). Atragerea în sfera de influenţă a aglomeraţiei urbane Galaţi-Brăila şi a unui al treilea pol, oraşul Măcin, peste Dunăre, poate aduce în discuţie ariile de cooperare supracomunală, o nouă formă de organizare, prin care comunităţile pot ajunge la performanţe tehnice şi de imagine pe care nu le puteau atinge înainte. Propunerea pentru acest proiect de sistem urban, alcatuit din municipiile Braila si Galati, impreuna cu zonele lor metropolitane,poate cuprinde două orizonturi de timp: unul mediu, în care să se constituie arealul Galaţi - Brăila (+ staţiunea Lacu-Sărat) Măcin şi unul pe termen lung, care să cuprindă şi ariile de polarizare în teritoriu ale celor două mari oraşe, precum şi întreaga zonă dobrogeană, din estul Dunării (Măcin, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu), care ar putea avea o dezvoltare interesantă, prin potenţialul nefolosit în prezent. Strategia pentru dezvoltare durabilă a Romaniei Orizonturi corelarea rationala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investitionale, in profil inter-sectorial si regional, cu potentialul si capacitatea de sustinere a capitalului natural. Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic si ecologic, in deciziile investitionale din fonduri publice pe plan national, regional si local si stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienta in toate activitatile de productie sau servicii; anticiparea efectelor schimbarilor climatice si elaborarea atat a unor solutii de adaptare pe termen lung, cat si a unor planuri de masuri de contingenta inter-sectoriale, cuprinzand portofolii de solutii alternative pentru situatii de criza generate de fenomene naturale sau antropice; necesitatea identificarii unor surse suplimentare de finantare, in conditii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte si programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protectiei mediului, sigurantei alimentare, educatiei, sanatatii si serviciilor sociale. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) Planul Național de Acțiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în 995 (ultima dată fiind revizuit în 999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquisului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate). Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordantă cu următoarele criterii: - domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional); - perioada de implementare: termen scurt şi mediu; - problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţia calităţii aerului şi a atmosferei, protectia calității solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi; - legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituțională. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor In anul 2004, in conformitate cu Directiva Cadru privind deseurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaboratşi aprobat prin Hotărâre de Guvern, Strategia Națională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor acestora în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte sau, după caz, producătorilor în conformitate cu principiul responsabilitatea producătorului. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Acest plan naţional de etapă, a fost adoptat prin HG nr. 23/2003 fiind elaborat pentru perioadă în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care trebuie să le îndeplinească România, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul

46 Strategia naţională în domeniul eficienţei energetice conform acesteia, axele majore ale politicii energetice trebuie să fie: securitatea în alimentarea cu energie, utilizarea la maximum a resurselor primare locale, limitarea creşterii importurilor de resurse primare prin reducerea intensităţii energetice în economie şi utilizarea surselor regenerabile de energie Planuri şi programe la nivel internaţional Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile - document care promovează folosirea mai frecventţ a abordărilor integrate în dezvoltarea urbană; crearea şi asigurarea unor spaţii publice de bună calitate; modernizarea reţelelor de infrastructuri şi creşterea eficienţei energetice; acordarea unei atenţii speciale pentru zonele defavorizate în contextul oraşului ca un tot unitar; consolidarea economiei locale şi a politicii locale legată de piaţa forţei de muncă. Carta Municipiilor şi oraşelor europene pentru durabilitate (Carta Aalborg) prin care sunt promovate aspecte ce ţin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca proces creator, de echilibrare la nivel local, economia urbană pentru durabilitate, modele de utilizare durabilă a terenurilor, modele de mobilitate urbană durabilă, responsabilitatea pentru clima globală, autonomia locală ca o condiţie pentru dezvoltare, cetăţenii ca factori principali şi implicarea comunităţii, instrumente şi metode de management urban pentru durabilitate. Propunerile de dezvoltare din cadrul Planului Urbanistic General au fost correlate cu elementele din Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Galaţi, Agenda 2, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Galaţi şi Planul Integrat de Dezvoltare al Municipiului Galaţi, precum şi o serie de planuri şi proiecte aflate în curs de derulare. Obiectivele acestor planuri şi proiecte au rolul de a crea sistemul organizational pentru elaborarea profesionala a strategiilor de dezvoltare la nivel de competitivitate decizionala la nivel regional, investitii în munca, protectia mediului etc. Deosebiri între abordarea Agenda Locală 2 (2002) - Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Galaţi şi Planul Integrat de Dezvoltare a Muncipiului Galaţi PIDU (2009) Agenda Locală 2 Galaţi (2002) HABITAT Agenda Locală 2 Galaţi a luat în considerare problemele sectoriale, mai puţin pe cele legate de teritoriu/cartiere şi a lipsit gândirea adecvată privind spaţiul public. Documentul a fost axat în principal pe tematicile de mediu, sociale şi infrastructura urbană. Agenda Locală 2 Galaţi a introdus în limbajul strategic sintagma regenerare urbană (dezvoltare urbană: construcţii, accesul la locuinţă, stimularea activităţilor economice); reabilitarea urbană prin refacerea şi dezvoltarea centrului istoric, a clădirilor istorice aflate în perimetrul istoric delimitat, precum şi redezvoltarea clădirilor. S-au identificat următoarele zone prioritare: - Centrul Istoric; - Rezervaţia de arhitectură Strada Domnească, cu caracter de sit cu valoare cultural şi istorică identificată prin arealul său delimitat de străzile Navelor, Bălcescu, Vasile Alecsandri, Mihai Bravu Cuza Vodă, cu central de greutate şi interes Strada Domnească; - Reabilitarea Portului Comercial Vechi şi amenajarea acestuia ca obiectiv turistic; - Restaurarea casei pictorului Nicolae Mantu şi amenajarea ca muzeu; - Reabilitarea terenurilor şi clădirilor industriale dezafectate prin încetarea activităţii; Protecţia mediului şi regenerarea urbană au fost Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Galaţi/PIDU Municipiul Galaţi 2009 Strategia 200 a acordat o atenţie special spaţiului public şi necesităţii de a asigura spaţii publice de bună calitate în cadrul: - Cartierelor de blocuri/zone rezidenţiale; - Brownfields (zone industriale sau care au fost industriale); - Zonele verzi şi spaţiului destinat timpului liber; - Centrul istoric; - Faleza Dunării; - Străzi orăşeneşti şi parcări; - Pieţe şi clădiri publice; - Locuinţe sociale; Sunt identificate patru zone prioritare pentru regenerarea urbană: - Centrul istoric; - Rezervaţia de arhitectură Strada Domnească; - Reabilitarea Portului Comercial; - Modernizare Parc Rizer şi Grădina Publică; - Reabilitarea terenurilor şi clădirilor industriale dezafectate prin încetarea activităţii; La Galaţi există un aerodrom utilitar în nordul oraşului (Baza Pegas Galaţi) folosit în scopuri utilitare şi de agrement, dar există planuri pentru construirea unui aeroport internaţional numit Dunărea de Jos ce va fi comun cu Brăila. 46

47 cuprinse între obiectivele strategice majore de dezvoltare urbană. Strategia pentru accesibilitate şi mobilitate: îmbunătătirea infrastructurii de transport şi a mobilităţii urbane prin dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, construire Aeroport în zona metropolitană Dimitrie Cantemir, dezvoltarea sistemelor de transport intermodal, îmbunătăţirea mobilităţii urbane şi a traficului urban. ECONOMIA In Agenda 2 din Galaţi dimensiunea economică/ competitivitate a lipsit ca obiectiv strategic - Promovarea competitivităţii. - Dezvoltarea infrastructurii de sprijin pentru afaceri. - Promovarea inovării şi cercetării în cadrul întreprinderilor. - Dezvoltarea măsurilor active de ocupare. - Ameliorarea eficienţei energetice, diminuarea emisiilor poluante, utilizarea energiilor alternative şi a transportului public nepoluant. SOCIETATE In Agenda 2 din Galaţi coeziunea socială, solidaritate între comunităţi şi reducerea sărăciei a fost cuprinsă între obiectivele strategice majore de dezvoltare urbană. Fenomenele de scădere demografica şi îmbătrânire a populaţiei sunt studiate pentru a anticipa nevoile de asistenţă socială şi a dimensiona correct serviciile publice relevante în dezvoltarea: - sectorului educaţiei şi formării profesionale; - sectorului serviciilor de asistenţă socială; - sectorului asistenţei sanitare; - promovarea economiei sociale; - dezvoltarea sectorului cultural; Cooperarea teritorială In cadrul Agenda 2 din Galaţi nu a fost abordată dimensiunea cooperării teritoriale. Galaţi conduce şi preia dezvoltarea zonei sale de influenţă (Galaţi, cooperarea strategică cu zonele transfrontaliere) şi integrează relaţiile urban rural. Capacitate administrativă In cadrul Agenda 2 Galaţi s-au prevăzut măsuri pentru ranforsarea capacităţii instituţionale care au ţintit şi planificarea urbană. Dezvoltarea capacităţii administrative. Planificarea Strategică Urbană va ţinti trei dimensiuni: regională, municipală, şi sub-urbană (cartiere). Se vor elabora şi se vor actualiza în timp atât strategiile sectoriale, cât şi teritoriale la toate nivelele de interes: de la nivelul de cartier la nivelul de municipiu, respectiv la nivelul de teritoriu de influenţă regională. Referitor la proiectele aflate în curs de derulare în Municipiul Galaţi acestea sunt prezentate în continuare: Iniţiativele Consiliului Local/Proiecte aflate în curs de derulare în municipiul Galaţi Domeniu Accesibilitate și Mobilitate Iniţiative/Titlu proiect Modernizarea liniilor de tramvai şi carosabil: Strada Stadionului, Strada Oţelarilor, Strada Frunzei, Strada Gheorghe Asachi Modernizarea carosabilului pe Strada Unirii; Proiectul se referă la modernizarea carosabilului şi a trotuarelor pe următoarele străzi: Plugului, Bucureştii Noi, Ana Ipătescu, Pictor Isser, Tineretului nr. 2 şi 3, Rândunelelor, Anghel Saligny, tronson Strada Prelungirea Brăilei - Strada Argeş, amenajare alei acces Micro 9, Strada Democraţiei, Străzi din Cartier Traian Nord, intersecţie Str. Privighetorii Str. Zimbrului Sistem inteligent pentru managementul traficului; Fluidizarea traficului crescut în intensitate în special pe străzile Brăilei, Siderurgiştilor, George Coşbuc, Domnească, Decembrie 98, B-dul Dunărea, N. Bălcescu, Basarabiei, Marea Unire, Henry Coandă, Aviatorilor, precum şi pe drumul de centură. Realizarea undei verzi pe străzile Brăilei, G. Coşbuc, Siderurgiştilor, Domnească Forma de finantare Programul Operaţional Regional Axa, buget local Programul Operaţional Regional Axa, 2, buget local Programul Operaţional Regional Axa, buget local 47

48 Calitatea vieţii Reţele ecologice şi spaţiul public; Mediul de afaceri Zone de regenerare urbană Serviciile publice Amenajare parcare auto Tiglina I Construcţie parcare auto în zona Tiglina I şi amenajare pe mai multe nivele; Amenajare parcare autocamioane de gabarit în zona Calea Prutului Imbunătăţirea accesibilităţii în Municipiul Galaţi pe cale rutieră Imbunătăţirea accesibilităţii în Municipiul Galaţi atât la nivel naţional, cât şi extern: Construire Aeroport Zona metropolitanӑ Dimitrie Cantemir Reabilitare 253,8km de reţea de iluminat, extinderea între Str. Brăilei DE 87, B-dul Dunărea până la poarta de sud a combinatului siderurgic, drum de centură de la intersecţia Str. Brălei până la intersecţia cu B-dul G. Coşbuc, zona Traian Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă Inlocuire conducte de legătură între utilaje, ventile pentru circuitele de apă caldă şi încălzire şi instalare aparatură de automatizare Modernizare şi echipare Ambulatoriu de specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii Sf. Ioan, Spitalul de Pneumoftiziologie, Spitalul de Psihiatrie Elena Doamna Perfecţionarea furnizorilor de servicii medicale şi educaţionale în arii de competenţă specifice Diminuarea pierderilor de energie termică prin reabilitări termice a imobilelor identificate de Primăria Municipiului Galaţi Diminuarea riscurilor de pierderi de vieti omeneşti şi bunuri material în cazul unor cutremure de magnitudine înaltă Modernizarea Grădinii Publice; Modernizarea se referă la refacerea patrimoniului arborescent al parcului şi realizarea unei vegetaţii arbustive; refacerea aleilor parcului; înnoirea mobilierului urban;crearea unor noi locuri de joacă pentru copii; crearea unei parcări în partea de est a parcului; reabilitarea grupului sanitar existent; Modernizare Parc Rizer; Modernizarea se referă la refacerea patrimoniului arborescent al parcului şi realizarea unei vegetaţii de flori şi arbuşti; refacerea aleilor parcului; înnoirea mobilierului urban; reabilitarea grupurilor sanitare existent; Amenajare port de agrement la Dunăre în vederea dezvoltării turismului de agrement Promovarea turismului de agreement printr-un acces mai bun la informaţii privind zonele de interes touristic din oraş şi şi evenimentele cultural organizate, festivaluri. Planificarea unui model de dezvoltare peisagistică care să includă regândirea peisagistică a zonei de faleză, precum şi îmbunătătirea actalei perdele verzi de protecţie Imbunătăţirea mobilierului urban şi reamenajarea peisagistică a zonei de faleză Creşterea capacităţilor şi performanţelor în cercetarea aplicată preponderant în domeniile naval, metalurgie, pescuit şi automatizări Lucrări tehnico-edilitare Parc industrial Amenajarea drumului de acces situat pe dig; realizarea infrastructurii de apă; Centru multicultural Dunărea de Jos clădirea în Str. Domnească nr. 9, Galaţi Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Galaţi 2050 Modernizare centru multifuncţional de servicii socio- Programul Operaţional Regional Axa, buget local Programul Operaţional Sectorial Transport, buget de stat Programul Operaţional Sectorial Transport, buget de stat Buget Local Fonduri preaderare ISPA Program termoficare Program Operaţional Regional, DMI, 3.. Buget de stat Programul Operaţional Sectorial DRU, AXA,3 - Buget de stat; - Buget local; - Fonduri private - Buget de stat; - Buget local; - Fonduri private Programul Operaţional Regional Axa, Fondul de mediu; POR DMI 5.2, Buget de stat; Buget local; POR DMI, 5.3 Buget local Buget local Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Axa 2 POR Axa, Axa 4 DMI 4. POR DMI 5. POR Axa Program Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative POR DMI 3.2, Buget local; 48

49 pentru cetățeni Reţele sociale şi culturale medicale pentru personae vârstnice; Modernizare clădiri Cămin pentru Persoane Vârstnice Sf. Spiridon, modernizare prin reabilitarea corpurilor A şi B din clădirea Baia Comunală Perfecţionarea furnizorilor de asistenţă social atât în furnizare de servicii sociale pentru vârstnici, cât şi pentru alte grupuri vulnerabile; Sprijinirea copiilor cu problem familial şi prevenirea abandonului şcolar Reabilitare, modernizare unităţi educaţionale: Grup Şcolar Industrial Anghel Saligny; Grup Şcolar Metalurgic; Colegiul Economic Virgil Madgearu; liceul cu program sporiv; Colegiul Tehnic Traian; Colegiul Naţional Vasile Alecsandri; Grup şcolar Sf. Maria; Liceul theoretic Emil Racoviţă; Grupul Scolar Industrial de Marină; Scoala nr. 25 Petru Rareş; Scoala nr. 33 Sf. Dumitru; Scoala nr. 24 Sf. Arh. Mihail şi Gavril; Scoala nr. 7 Nichita Stănescu; Scoala nr. 3 I.L. Caragiale; Scoala nr. 44; Scoala nr. 3 Gh. Munteanu; Scoala nr. 4 Sf. Grigore Teologul; Scoala nr. M. Sadoveanu; Scoala nr. 3 Stefan cel Mare; POS DRU Axa 3 POS DRU Axa 6 POR DMI 3.4 Buget local; Buget de stat; In ceea ce privesc principalele direcţii de dezvoltare urmărite în vederea obţinerii finanţării prin fonduri structurale europene în perioada , situaţia în municipiul Galaţi este prezentată în continuare. Sectorul industrial în Regiunea de Sud-Est este orientat spre domeniile industrial cu valoare adăugată scăzută (alimentar, îmbrăcăminte), concentrând un număr însemnat de agenţi economici în doemniul industriei mecanice şi al produselor metalice. Domeniul de tradiţie şi de importanţă remarcabilă este construcţia mijloacelor de transport navale. Analiza pe bază teritorială pune în evidenţă diferenţe importante: judeţele Vrancea, Tulcea şi Brăila prezintă un profil industrial legat de sectoarele industrial cu valoare adăugată scăzută, puţin competitive pe piaţa global. Constanţa şi Galaţi sunt orientate spre activităţi cu conţinut tehnologic mai ridicat: mecanica şi producţia de mijloace de transport. Mult mai diversificat este sectorul industrial din judeţul Buzău, cu ponderi remarcabile de firme care operează în sectoarele cu valoare adăugată mai ridicată (mecanica uşoară şi grea, fabricarea de maşini electrice). Disparităţile intra-regionale sunt importante, judeţele mai active în cercetare fiind Galaţi şi Tulcea, mai puţin Constanţa. Infrastructura de cercetare cuprinde 38 de centre de cercetare, localizate în mare majoritate în Galaţi, un centru de importanţă regional, care se remarcă prin câteva specializări tehnice (arhitectură navală şi metalurgie). Două centre de cercetare sunt localizate în Brăila în cadrul Facultăţii de Inginerie. In Constanţa cercetarea este slab dezvoltată, cu excepţia cercetărilor specific mării (tehnica marină, ecologia marină). In Regiunea de Sud-Est există doar 2 parcuri industriale: Parcul Industrial Galaţi şi Parcul Industrial Mangalia. Infrastructura de transfer tehnologic şi inovare, respectiv organizaţiile specializate pentru difuzarea, transferul şi valorificarea în economie a rezultatelor de cercetaredezvoltare este slab dezvoltată. 49

50 3. Aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării Planului Urbanistic General propus Conform prevederilor HG nr. 076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi ale Anexei I la Directiva 200/42/CE privind evaluare a efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului, factorii / aspectele de mediu care trebuie avuţi în vedere sunt: apa, aerul, solul/ utilizarea terenului, biodiversitatea, flora şi fauna, populaţia şi sănătatea umană, patrimonul cultural, arheologic şi arhitectonic, infrastructura rutieră, gestionarea deşeurilor, factorii climatici, valorile materiale, peisajul, turismul. Problemele de mediu actuale relevante pentru plan au fost identificate pentru fiecare factor/ aspect de mediu prezentat mai sus. A fost ales acest mod de abordare pentru a asigura tratarea tuturor elementelor pe care le presupune evaluarea de mediu. 3.. Aspecte relevante ale stării actuale a mediului 3... Apa Prin implementarea PUG al municipiului Galaţi, se urmareste îmbunătăţirea calităţii mediului, astfel încât să nu existe zone afectate, în mod negativ, de prevederile acestuia. Caracterizarea stării apelor de suprafaţă Caracterizarea starii globale a corpurilor de apa naturale din spatiul hidrografic Dunăre - Siret în conformitate cu Directiva Cadru Apa a fost definită pe baza stării ecologice şi stării chimice. Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice evidenţiate prin elemente hidromorfologice, chimice şi fizico - chimice generale, prin utilizarea unui sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună (I), bună (II), moderată (III), slabă (IV) şi proastă (V). Încadrarea se face pe baza elementelor de calitate biologice, hidromorfologice, chimice si fizico-chimice; pentru lacuri se tine seama şi de gradul de trofie, celor 5 stari ecologice corespunzându-le 5 grade de trofie: ultraoligotrof, oligotrof, mezotrof, eutrof, şi hipertrof. Starea chimică este reprezentată de nivelul concentraţiilor de poluanţi care trebuie să fie conform cu standardele de calitate pentru mediu, pentru a se asigura protecţia sănătăţii umane şi a mediului. Directiva Cadru Apa, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite următoarele clase ale potenţialului ecologic, respectiv: potenţialul ecologic foarte bun (E), potenţial ecologic bun (B) sau moderat (M), potenţial ecologic slab, potenţial ecologic prost. Indicatorii cuprinsi în Normativul de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata au fost împartiti în grupe principale (regimul de oxigen-ro, nutrienti-n, gradul de mineralizare-gm, metale-m, micropoluanti-ts): - grupa regim de oxigen ce cuprinde: oxigenul dizolvat, CBO5, CCO-Mn, CCO-Cr; - grupa nutrienti ce cuprinde: amoniu (NH4+), azotiti (NO2-), azotati (NO3 -), azot total (Nt), ortofosfati (PO43-), fosfor total (Pt), clorofila A; - grupa ioni generali, salinitate ce cuprinde: reziduu filtrabil uscat (Rf), sodiu (Na+), calciu (Ca2+), magneziu (Mg2+), fier total (Fetotal), mangan total (Mntotal), cloruri (Cl-), sulfati (SO4 2-); - grupa metale ce cuprinde: zinc, cupru, crom total, arsen. Metalele plumb, cadmiu, mercur, nichel au fost încadrate la grupa de substante prioritare; - grupa micropoluanti organici şi anorganici cuprinde: fenoli, detergenti, AOX, hidrocarburi petroliere. Alte substante precum PAH-uri, PCB-uri, lindan, DDT, atrazin, triclormetan, tetraclormetan, tricloretan, tetracloretan şi altele au fost încadrate la grupa substantelor prioritare. Pentru realizarea acestui capitol au fost utilizate date furnizate de SGA Galaţi, care furnizează date privind calitatea apelor în cadrul rapoartelor trimestriale. 50

51 3... Râuri Începând cu ianuarie 20, pentru judeţul Galaţi evaluarea stării ecologice şi chimice a apei s-a realizat pe corpuri de apă, în conformitate cu metodologia ICIM, elaborată pe baza cerintelor Directivei cadru a Apei. În judeţul Galaţi, s-au monitorizat următoarele cursuri de apa: Fluviul Dunarea, Râul Prut, Râul Bârlad, Pârâul Geru, Pârâul Chineja şi Pârâul Corozel. Încadrarea secţiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr.6/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, se realizează trimestrial de către AN Apele Române DA Prut Iaşi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizează analiza completă lunară a cursurilor de apa, ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apă evaluat. Din aceste considerente, nu este posibilă încadrarea lunară a cursurilor de apă conform Ordinului nr.6/2006. Reţeaua hidrografică din zona Municipiului Galaţi este tributară fluviului Dunărea, afluenţilor săi de ordinul I - râurile Siret şi Prut şi afluenţilor de ordine inferioare - văile Mălina, Cătuşa, lacul Brateş etc. Bazinul hidrografic Siret cuprinde bazinul hidrografic Siret propriu-zis; sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai râului Siret şi sub-bazinul hidrografic Buzău. Bazinul hidrografic Siret propriu-zis. Starea ecologică a corpurilor natural de apă de suprafaţă râuri în bazinul hidrografic Siret. În cadrul bazinului hidrografic Siret au fost identificate şi evaluate 38 corpuri de apă naturale râuri, din care 49 de corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 269 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedura de grupare) a corpurilor de apă în conformitate cu Directiva Cadrul Apa. În urma evaluării au rezultat următoarele: (95,9%) corpuri de apă stare ecologică bună; - 3 (4,09%) corpuri de apă starea ecologică moderată; Sursa AN Apele Române Sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii din partea stângă a Siretului. Au fost identificate şi evaluate un număr total de corpuri de apă natural-râuri, din care 7 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare şi 58 de corpuri de apă pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă, în conformitate cu Directiva Cadrul Apa. In urma evaluării au rezultat următoarele: - 59 (90,77%) corpuri de apă stare ecologică moderată; - 4 (6,%) corpuri de apă starea ecologică proastă; 5

52 Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în sub-bazinul hidrografic Bârlad şi afluenţii de stânga ai Siretului. Au fost evaluate 8 corpuri de apă puternic modificate, din care 3 corpuri de apă au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, iar 5 corpuri de apă au fost evaluate pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă. În urma evaluării au rezultat următoarele: - 6 (75%) corpuri de apă potenţial ecologic bun; - 2 (25%) corpuri de apă potenţial ecologic moderat; Din cei 90 km pentru care s-a determinat potenţialul ecologic, 59km (65,56%) s-au încadrat în potenţial ecologic bun şi 3 km (34,44%) în potenţial ecologic moderat. Rezultă că obiectivul de calitate reprezentat de potenţialul ecologic bun nu a fost atins de 2 (25%) corpuri de apă pe 3 (34,44%) km de râuri, pentru care s-a determinat potenţialul ecologic. Principalele surse de poluare din bazin sunt reprezentate de staţiile de epurare orăşeneşti: SC AQUAVIS SA (3 sucursale) şi SC Apa Canal SA Galaţi. Ca unităţi industrial semnificative sunt sursele din industria metalurgică: SC Rulmenti SA Bârlad şi SC ArcelorMittal Galaţi SA. Bazinul hidrografic Dunăre administrat de ABA Buzău-Ialomiţa. Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă râuri în bazinul hidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa. Au fost evaluate 5 corpuri de apă naturale-râuri, din care un corp de apă a fost evaluat pe baza datelor de monitorizare, iar 4 de corpuri de apă pe baza principiului de agregare (procedură de grupare) a corpurilor de apă. În urma evaluării au rezultat următoarele: toate cele 5 corpuri de apă însumând 23 km se încadrează în starea ecologică bună. Potenţialul ecologic al corpurilor de apă de suprafaţă puternic modificate-râuri în bazinul hidrografic Dunăre/Buzău-Ialomiţa. Au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 6 corpuri de apă puternic modificate. În urma evaluării rezultatelor, toate corpurile de apă, în lungime totală de 47km se încadrează în potenţialul ecologic moderat. Principalii poluatori din bazin au fost sucursalele CUP Brăila şi Complexul de Porci Brăila. Bazinul hidrografic Dunăre administrat de ABA Dobrogea-Litoral.Starea ecologică a corpurilor naturale de apă de suprafaţă râuri în bazinul hidrografic Dunăre/Dobrogea-Litoral. Au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare 2 corpuri de apă naturale-râuri. Din punct de vedere al nr. de km, toţi cei 274km s-au încadrat în starea ecologică moderată. Din analiza rezultatelor prezentate, reiese că obiectivul de calitate, reprezentat de starea ecologică bună, nu a fost atins de nici un corp de apă natural - râuri din b.h. Dunăre/Dobrogea Litoral. Principalii poluatori sunt: CN APDM SA; SC RAJA SA Constanţa, SC ALUM SA Tulcea; SC CARNIPROD SRL Tulcea; SC STX OSV SA TULCEA Lacuri Lacul Brateş are în prezent o suprafaţă de 24 kmp, fiind exploatat piscicol. Legătura dintre lacul Brateş şi râul Prut se face prin Valea Ghimia. Cuveta lacului este împărţită ȋn două bazine: Brateşul de Sus şi Brateşul de Jos. Amenajarea lacului a început în anul 948 prin construirea unui dig principal spre Prut şi a unui dig de centură. Incinta îndiguită a Brateşului de sus este 52

53 drenată de un canal cu funcţiune de desecare, orientat pe fosta vale a pârâului Chineja care deversează apele printr-un stăvilar, în luciul de apă existent astăzi. Canalul principal de desecare are o lungime de 30 de km şi cuprinde o seamă de afluenţi cu văi regularizate (Stoeneasa, Brăneşti, Drăculeşti). În incinta Brateşului de Jos, în afara luciului de apă amenajat pentru piscicultură se practică agricultura irigată pe cca ha, iar în incinta Brateşul de Sus pe cca ha. Situaţia calităţii globale a Lacului Brateş în anul 2009 Lac Nume Tip Brateş Acumulare Curs de apă Volum total (mil mc) Folosinţa principală Chineja 45,00 P Calitatea apei (categoria) Chimic Biologic III H Legendă: P piscicultură; H - hipertrof Calitatea Lacului Brateş în raport cu gradul de troficitate în 2009 Lac Nume Tip Bazin hidrografic Brateş Acumulare Prut UO-ultraoligotrof, O-oligotrof, M-mezotrof, E-eutrof, H-hipertrof Gradul de troficitate Fcţ. de valoarea nutrienţilor Fcţ. de valoarea Azot biomasei Fosfor total total mineral H E H Calitatea Lacului Brateş în raport cu chimismul apei în 2009 Lac Nume Tip Bazin hidrografic Clasa de calitate Fcţ. de valoarea Fcţ. de valoarea nutrienţilor biomasei I H Brateş Acumulare Prut UO-ultraoligotrof, O-oligotrof, M-mezotrof, E-eutrof, H-hipertrof Sursa de date: Administraţia bazinală de apă Prut-Bârlad Iaşi Calitatea apelor subterane Resursele de apă subterană sunt de calitate, fiind cantonate la cca m adâncime. În conformitate cu datele oferite de studiile de specialitate, cu cele extrase din citirile reţelei de puţuri de hidro observaţie care există la nivelul municipiului s-au putut identifica şi separa în terasele T2 şi T3 ale Siretului două pânze de apă subterană după cum urmează: pânza freatică ce este cantonată în complexul loessoid; pânza acviferă, cantonată în complexul aluvionar pe care reazemă depozitul loessoid. Pânza de apă subterană îşi trădează prezenţa şi prin slabe izvoare care apar la diferite niveluri în taluzurile de la Dunăre şi de la lacul Brateş. Pânza freatică, până în anul 954 era cantonată la adâncimi de 0-20m. Ca urmare a procesului de urbanizare s-au înregistrat ridicări ale nivelului hidrostatic al apei subterane cu o rată de 0,30-0,50m/anual, astfel încât a rezultat o creştere totală a nivelului apei subterane de 5,0-0,0m. În prezent în unele zone nivelul freatic al apelor subterane se regăseşte la adâncimi mici de cca. 2,0-3,0m. Cercetări efectuate de institute de profil (ISPIF, ICH, ISLCG), în zona municipiului Galaţi cu începere din 970 au concluzionat că creşterile spectaculoase ale nivelului apelor subterane din terasele medie şi inferioară ale Siretului au următoarele cauze: A. creşterea volumului de apă vehiculată prin reţelele hidroedilitare; B. dezvoltarea suprafeţelor construite; 53

54 C. reducerea suprafeţelor de scurgere naturală a apelor subterane prin obturarea totală, sau parţială a emisarilor naturali - exemplu valea Ţiglinei, valea Abatorului etc.. Concomitent cu ridicarea nivelului apelor subterane, în depozitele loessoide sensibile la umezire au loc tasări importante cu efecte negative asupra comportării construcţiilor, cu precădere asupra celor din fondul vechi construit. În zona de luncă s-au separat tot două pânze de apă subterană şi anume: pânza superficială de infiltraţie de până la cca. 4,00m adâncime cu un debit relativ însemnat şi care are efecte negative la fundarea construcţiilor în această zonă; pânza de apă de adâncime, cantonată la adâncimi mai mari de 3,0m respectiv la adâncimi de 30-35m în stratul de nisip şi pietriş, având un debit bogat şi regim ascensional. Pentru monitorizarea nivelului apei subterane din municipiul Galaţi, în anul 974 s-a aprobat executarea a 0 de foraje de hidro observaţie. În prezent funcţionează şi sunt citite de serviciile Primăriei din municipiul Galaţi 67 de puţuri. Se poate observa creşterea cu cca. 0,0 -,0m a nivelului apelor freatice, în ultimii zeci de ani. Facem de asemenea precizarea că au apărut areale, cu un excedent de umiditate, aşa numitele "clopote", în zonele:. cartier Micro 7 - zona străzii Frunzei nr blocurile A2 şi R2, cu o diferenţă de nivel cuprins între,00 şi 2,50m; 2. cartier Micro 6 - zona blocurilor Crin2 şi Roza, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,63 şi 2,5m; 3. Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins într e,00 şi,50m; 4. Ţiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,30 şi 3,60m. Din practica de până acum se poate considera că reţeaua de hidro-observaţie menţionată este o sursă corectă şi necesară de urmărire a variaţiei nivelului apei subterane aferent intravilanului municipiului Galaţi Apa de îmbăiere În Municipiul Galaţi calitatea apei de îmbăiere din zonele naturale amenajate a fost monit orizată de D.S.P.- D.S.P.P. Galaţi, astfel: Bazinele cu apă potabilă: Plaja Valuri, bazin Olimpic House, bazin Viva Club, bazin Arena de tenis probele de apă se recoltează bisăptămânal. În perioada s-au recoltat probe de apă pentru examen chimic şi bacteriologic (3 probe necorespunzătoare chimic, necorespunzătoare bacteriologic). Zone naturale: Au fost luate în supraveghere ca zone de îmbăiere Lacul Vânători, Dunăre, Siret, Prut şi Lacul Brateş. Aceste zone naturale nu sunt amenajate şi, deci, nu au autorizaţie sanitară de funcţionare. În perioada s-au recoltat 65 de probe de apă pentru examen chimic şi bacteriologic. La examenul chimic, în zonele de îmbăiere identificate şi luate în evidenţă, probele de apă recoltate nu relevă depăşiri la parametrii pentru care se calculează complianţa la norme: uleiuri minerale, substanţe active de suprafaţă şi fenoli, dar înregistrează neconformităţi datorită valorilor constatate la alţi parametri analizaţi: amoniac, nitraţi, suspensii. (Sursa: D.S.P. Galaţi) Apele uzate ARPM Galaţi, SGA Galaţi urmaresc unitatile industriale ca surse de poluare, care prin natura activitatilor, a capacitatilor existente şi a compozitiei apelor uzate pot afecta prin substantele poluante emise, calitatea acestor resurse. Apele uzate sunt monitorizate astfel: de catre agenţii economici prin reteaua proprie de utomonitorizare. Lunar APM-urile primesc de la agentii economici, rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate, conform prevederilor incluse în autorizatiile de mediu. Agentii economici la care se înregistreaza depasiri sunt notificati conform prevederilor OUG 95/2005, cu modificarile şi completarile ulterioare, în vederea adoptarii masurilor tehnice 54

55 necesare şi repetarii, ulterior,a analizei în vederea verificarii încadrarii indicatorilor în prevederile HG 88/2002, cu modificarile şi completarile ulterioare. în cadrul laboratoarelor din APM-uri Lunar, sunt efectuate analize fizico-chimice ale calitatii apelor uzate la solicitarea agentilor economici, precum şi în conformitate cu programul de monitorizare stabilit la nivelul fiecarei agentii judetene pentru protectia mediului. Concluzii: - Pe parcursul semestrului II 20, caracteristicile calitative de evacuare ale apelor uzate la anumite obiective economice au fost necorespunzatoare. S-au înregistrat depasiri ale indicatorilor de poluare fizico- chimici la materii în suspensie, consum chimic de oxigen (CCOCr), consum biochimic de oxigen (CBO 5), fosfor total (P total), amoniu(nh 4+), substante extractibile în solventi organici, detergenti sintetici biodegradabili. Aceasta se datoreaza unei exploatari necorespunzatoare a echipamentelor existente, dar şi necesitatii de retehnologizare a acestora. - S-au semnalat depasiri ale limitelor admise pentru apa din canalele navigabile şi la apa deversata în canalele navigabile CDMN şi CPAMN ale C.N. ADMINISTRATIA CANALELOR NAVIGABILE S.A., dupa cum urmeaza: - pentru apa din canalele navigabile la indicatorii: temperatura, conductivitate, total substante dizolvate, salinitate, cloruri, oxigen dizolvat; - pentru apa deversata în canalele navigabile CDMN şi CPAMN pentru indicatorii: conductivitate, alcalinitate, total substante dizolvate, azot amoniacal, duritate, CCO-Cr Aerul Datele utilizate sunt prezentate în articolul publicat de Govindasamy şi colab. (2003); din acestea a fost decupată situaţia la nivelul municipiului Galaţi pentru unităţi pătrate cu latura de 2,5 0 longitudine 2,5 0 latitudine. Aceste date indică o variaţie a temperaturii medii între 0-0 C, cu valori mai scăzute în partea de sud-vest şi valori mai ridicate în sud-est (Fig. 2a). Schimbările climatice afectează şi această regiune. Conform datelor publicate de Hijmans şi colab. (2005), predicţiile pentru anul 200 urmează aceeaşi configuraţie spaţială ca şi clima actuală, dar cu valori cuprinse între C. Este importantă, pe baza acestor date, distribuţia spaţială a diferenţelor dintre temperatura actuală şi valorile predicţiilor climatice pentru anul 200. Configuraţia spaţială arată o creştere a temperaturii de la sud-est către nord-vest, ajungând la medii care depăşesc cu 2 0 C valorile actuale. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o creştere generalizată în municipiul Galaţi altfel spus, predicţiile climatice indică doar creşteri ale temperaturi, neexistând regiuni în care să se preconizeze o răcire comparativ cu situaţia actuală a temperaturii. În ceea ce priveşte precipitaţiile, configuraţia spaţială este asemănătoare cu cea a temperaturilor, în sensul că regiunilor cu temperaturi scăzute le corespund valori ridicate ale precipitaţiilor, iar celor cu temperaturi ridicate, valori scăzute ale precipitaţiilor. Diferenţele indică o scădere a precipitaţiilor de la sud-est către nord-vest. Este, de asemenea, important de subliniat faptul că aceste date indică o scădere generalizată în municipiul Galaţi altfel spus, predicţiile climatice indică doar scăderi ale precipitaţiilor, neexistând regiuni în care să se preconizeze o creştere comparativ cu situaţia actuală a precipitaţiilor. 55

56 Harta climatică a României Harta precipitaţiilor în România Solul şi subsol Tipurile de sol întâlnite în judeţul Galaţi sunt: cernoziomuri cambice; erodisoluri; lăcovişti; psalmosoluri; soluri aluviale, etc. Din punct de vedere geologic, Municipiul Galaţi este aşezat în partea de sud a Platformei Moldoveneşti, în zona în care se intersectează cu platforma de tip nord-dobrogean. Cuvertura sedimentară care acoperă solul rigid al platformei cu grosimi de peste 3000m este constituită din formaţiuni paleozoice şi neozoice. In partea de sud a câmpiei Covurluiului se întâlneşte cernoziomul carbonatic, format în partea cea mai uscată a stepei pe pajişti xerofile cu graminee. Acest subtip de cernoziom mai este cunoscut sub numele de cernoziom castaniu deschis sau cernoziom ciocolatiu carbonatat. În podişul Covurlui, în câmpia Covurluiului apare pe depozitele loessoide cernoziomul levigat. Harta solurilor din judeţul Galaţi Factorii naturali limitativi ai calităţii solului sunt: eroziunea, alunecările de teren, sărăcirea solului, lipsa apei din sol. Eroziunea este un proces continuu de distrugere a solului, deoarece prin îndepărtarea stratului de suprafaţă, acesta îşi pierde fertilitatea. Eroziunea este cauzată de acţiunea vântului şi a ploilor, activităţile umane: lucrări agricole necorespunzătoare, care distrug textura solului, tratamente cu pesticide şi fertilizanţi chimici, ploi acide, defrişări. 56

57 Alunecările de teren pot fi considerate ca însumarea proceselor de deplasare naturală a maselor de teren datorită înmuierii bazei cu apă, puse în mişcare prin acţiunea gravitaţiei. Alt factor limitativ este sărăcirea solului în principalele elemente (fertilizările organice şi minerale atunci când se fac nu au la bază studii agropedologice, se fac empiric şi numai pentru culturile de bază) şi lipsa apei din sol. Conform analizei reţelei de supraveghere a calităţii solului a rezultat: - carbonul organic (care dă indicaţii indirecte asupra conţinutului total de humus) încadrează solurile în categoria solurilor cu textură bună şi foarte bună. - metalele grele în punctele de monitorizare, concentraţia de metale grele s-a încadrat în limitele prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. S-au înregistrat urme de metale grele în straturile superficiale în punctele de monitorizare amplasate pe DN2B şi DN25, care au scăzut în intensitate straturile de profunzime (20-40cm). - Nu s-au semnalat surse antropogene de poluare (reziduuri lichide, solide, menajere, stradale şi industriale). Solurile analizate s-au încadrat în valorile limită admisibile conform Ordinului nr. 756/997. Clasa de aprovizionare a solurilor agricole cu azot şi fosfor Clase de aprovizionare Foarte scăzută Scăzută Mijlocie Bun (normal) Ridicată Foarte ridicată Azot total (ppm-mg/kg s.u.) Culturi de câmp Culturi intense < 20 < >6 >22 Fosfor total (ppm mg/kg s.u.) Culturi de câmp Culturi intense <4 < >7 > Consideraţii geologice Pentru cercetarea geotehnică a suprafeţei de teren ocupate de teritoriul administrativ al municipiului Galaţi au fost executate foraje cu adâncimea de 20-50m. Suprafaţa cercetată a fost împărţită în zone geotehnice, la baza acestor zonificări au stat unităţile geomorfologice descrise la capitolul care prezintă descrierea geomorfologică. Limitele acestor zone, stratificaţia terenului, caracteristicile fizice şi mecanice ale pământurilor sunt redate în cele ce urmează: ZONA I Această zonă cuprinde suprafeţele celor două terase ale Siretului (T2, T3), formate de acesta pe malul său stâng, înainte de vărsarea în Dunăre şi zona de pantă dintre cele două terase. Din analiza caracteristicilor fizice şi mecanice ale stratului de loess din zona cartierului Dunărea - Micro 9, Micro 20, Micro 2, rezultă că acesta este sensibil la umezire până la adâncimi de cca. 2,00-22,00m, având valori ale tasării specifice la umezire sub presiunea de 3daN/cm 2 im3 mai mari de 2cm/m. Acest strat se încadrează în grupa B de pământuri macroporice sensibile la umezire având valoarea tasării prin umezire sub sarcină geologică de I cmg = 86,90-88,50cm. În ceea ce priveşte natura şi caracteristicile fizico - mecanice ale formaţiunilor situate la baza stratului de loess galben sensibil la umezire, acestea au fost stabilite pe baza rezultatelor obţinute prin prelevare de probe tulburate şi netulburate prelucrate în laboratorul IP Galaţi, dintr-un foraj executat până la adâncimea de 40,00m. Rezultatele pun în evidenţă existenţa următoarelor formaţiuni:.praf argilos cafeniu, moale - până la adâncimea de 23,20m faţă de suprafaţa terenului; 2.între adâncimile 23,20 şi 25,50m s-a traversat un strat de praf nisipos galben, moale, în care este cantonată şi apa subterană; 3.între adâncimile 25,50 şi 28,40m s-a traversat un strat de nisip fin prăfos, galben; 57

58 4.începând cu adâncimea de 28,40m s-a identificat un strat de praf argilos cafeniu, consistent, cu intercalaţii calcaroase; 5.forajul s-a oprit la adâncimea de 40,00m într-un strat de nisip fin prăfos, cenuşiu. Pentru toate construcţiile, în legătură cu sistematizarea verticală şi în plan a terenului adiacent acestora, este necesar să se prevadă, conform Normativelor în vigoare (P7/2000 şi NP2 04), trotuare şi rigole pentru evitarea staţionării apelor provenite din precipitaţii lângă fundaţii şi introducerea în canale de protecţie a tuturor reţelelor purtătoare de apă. Pentru a stabili condiţiile de fundare în aceste zone s -a realizat în Galaţi, în cartierul Dunărea un poligon experimental şi s-a demonstrat că pentru siguranţa construcţiilor este absolut obligatorie reducerea sensibilităţii la umezire a stratului de loess galben uscat prin consolidare cu coloane de pământ, pe toată grosimea sensibilă la umezire - de 22,00m. În vederea caracterizării acestui strat au fost executate 3 de coloane de pământ c are au avut rolul de compactare a stratului de loess sensibil la umezire. Pe terenul astfel consolidat (compactat), a fost executat un puţ de 22,0m adâncime. Probele (câte 2 monoliţi şi cca. 40 de ştanţe pe fiecare metru de puţ săpat) au fost prelevate din centrul a două triunghiuri formate de coloanele de pământ. Pe monoliţii prelevaţi s-au executat încercări de compresiune şi forfecare directă, precum şi determinări de densitate aparentă şi porozitate. Din ştanţe s -au făcut determinări de densitate aparentă în stare naturală (umedă) şi în stare uscată. Prin compactarea cu coloane de pământ se îmbunătăţesc simţitor caracteristicile fizice şi mecanice ale stratului de loess, în special acele caracteristici care depind de structură greutatea volumică, tasarea specifică la umezire, unghiul de frecare interioară şi coeziunea. Această soluţie este eficientă numai când se consolidează întreg stratul de loess sensibil la umezire şi este de 5 ori mai ieftină decât adoptarea ca soluţie de fundare prin intermediul piloţilor de beton armat. Presiunea convenţională pe terenul astfel consolidat este P conv = 200kPa. În prezent s-a renunţat la folosirea acestei soluţii din cauza lipsei de sondeze şi a crizei de pământ galben pentru executarea de coloane, soluţia momentului fiind piloţii de beton armat cu diametre mari şi lungimi de 22,00-3,00m. Menţionăm că piloţii din beton armat trebuie executaţi în terenurile cu nivel de apă subterană ridicat şi alcătuite din loess galben moale curgător, numai cu tubaj recuperabil (exemplu - FCTR mm). De asemenea, din îndelungata practică pe aceste terenuri şi din experienţa acumulată, se face menţiunea că stratul de loess galben rămas neconsolidat în zonele în care se ridică nivelul apei subterane - aşa cum este cartierul Ţiglina I şi Ţiglina II, se înmoaie iar consecinţa este producerea unei tasări cu valoare apreciabilă şi de asemenea o mare neuniformitate a tasării, ceea ce determină apariţia unei zone cu risc de instabilitate - exemplu zona blocului C20. În cadrul ZONEI I, se mai poate vorbi despre subzona I SUBZONA I, este caracterizată de stratul de loess sensibil la umezire cu grosimi foarte reduse de 2,00-5,00m. Acest fapt se datoreşte ridicării nivelului apei subterane şi umezirii loessului, care devine moale, insensibil la umezire. Sub stratul de loess moale - curgător, insensibil la umezire, forajele au interceptat începând cu adâncimi de 23,00-30,00m un strat de argilă galben - cenuşie, consistentă - vârtoasă. Existenţa pânzei de apă subterană de infiltraţie, la adâncimi relativ reduse impune ca fundaţiile construcţiilor realizate în această zonă să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculul acestora să se ţină seama de efectul de subpresiune al apei subterane. Construcţiile realizate în această subzonă sunt fundate în funcţie de încărcarea transmisă terenului de fundare şi admiterii sau nu a apariţiei fenomenului de umezire la pereţii construcţiei - igrasie. Acestea sunt fundate direct dar sub adâncimea de îngheţ - de,0m pentru municipiul Galaţi, fie prin intermediul unor perne de material granular cu grosimi de,0m sau 2,0m. Presiunile convenţionale stabilite oficial funcţie de grosimile pernelor de material granular sunt 58

59 de 20kPa respectiv de 0kPa. Construcţiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai mari decât cele prezentate anterior se vor funda pe piloţi din beton armat cu diametru mare şi lungimi de 20-30m, funcţie de cotele terenului natural. Şi în acest caz piloţii din beton armat trebuie executaţi în terenurile alcătuite din stratul de argilă saturat cu apă, din bază numai cu tubaj recuperabil (exemplu - FCTR mm). Aceasta datorită deformării structurii argilei, care prin batere generează împingerea terenului în afară. ZONA II Această zonă cuprinde suprafeţele aferente luncii Dunării, luncii joase a Prutului inferior şi interfluviului Dunăre - Brateş. Aceste suprafeţe sunt reprezentate de terenuri în general plane, cu mici denivelări locale şi cu mici pante spre emisari - Dunăre, Prut şi Brateş. Facem menţiunea că lacul Brateş este rezultatul acumulărilor în zone depresionare ale terenului de ape provenite din precipitaţii, ape care nu au legătură cu reţeaua hidrografică. În lungul Dunării, lunca se reduce la o fâşie inundabilă, foarte îngustă cu lăţimi de maxim 20 25m şi cote de 6,00-7,50m. Depozitele care o alcătuiesc la partea superioară sunt de natură coluvială, fiind provenite din materialul rezultat prin degradarea falezei, iar în adâncime acestea sprijină pe depozitele aluvionare ale Dunării. Mult mai generoase ca dezvoltate sunt lunca joasă a Prutului inferior şi interfluviul Dunăre Brateş (pe acesta din urmă fiind amplasate multe construcţii importante - gara de călători, portul, şantierul naval, fabrici etc.). Stratificaţia terenului pentru această zonă a fost pusă în evidenţă prin executarea de foraje reprezentative, dintre care menţionăm forajul F4, a cărui fişă de stratificaţie este anexa 8 şi din analizarea căreia reies următoarele: Din punct de vedere hidrogeologic, în zona II îşi fac apariţia la diferite niveluri, pânze de apă superficiale (de infiltraţie) sau de adâncime (pânze de apă subterană), ambele cu nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier: pânza superficială de infiltraţie la adâncimi de,00-2,00m de la cota terenului natural şi care prezintă nivel hidrostatic variabil pe verticală, sezonier, funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute sau scurse, de capacitatea de drenare a emisarilor naturali şi de nivelul apelor de suprafaţă din zonă (fluviul Dunărea, lacul Brateş şi râul Prut); pânza subterană, cantonată sub adâncimea de 3,00 m, de la cota terenului natural în zonele de luncă a Dunării şi a interfluviului Dunăre - Brateş şi respectiv la adâncimi de 30-35m în zona luncii joase a Prutului inferior. Construcţiile realizate în această zonă în care terenul de fundare nu corespunde condiţiilor de stabilitate şi de rezistenţă minim impuse pentru realizarea acestora şi care sunt fundate direct sub stratul de umplutură, fără îmbunătăţirea parţială a terenului de fundare au avu t o comportare necorespunzătoare din punct de vedere al preluării tasărilor diferenţiale produse în această zonă constituită din depuneri aluvionare recente. Studiul întocmit de ICH Bucureşti pentru platforma INETOF Galaţi, apreciază că pe o perioadă de cca. 70ani se va produce o tasare generală de cca. 90cm, iar tasările diferenţiale vor descreşte în primii 5 ani de funcţionare ai construcţiilor de la o tasare de 2,3% la o tasare cu ritm de %. Soluţiile de fundare adoptate până în prezent şi care au confirmat o comportare corespunzătoare a construcţiilor realizate, sunt cele care respectă adâncimea de îngheţ pentru zona municipiului Galaţi prin intermediul unui teren îmbunătăţit parţial prin intermediul unor perne de material granular cu grosimi de,0m sau 2,0m. Presiunile convenţionale stabilite oficial funcţie de grosimile pernelor de material granular sunt de 20kPa respectiv de 0kPa. Construcţiile cu mai multe niveluri care dau încărcări mai mari decât cele prezentate anterior se vor funda pe piloţi din beton armat cu diametru mare, executaţi cu tubaj recuperabil. Existenţa pânzei de apă subterană de infiltraţie, la adâncimi relativ reduse impune ca fundaţiile construcţiilor realizate în această zonă să fie hidroizolate corespunzător, iar la calculu l acestora 59

60 să se ţină seama de efectul de subpresiune al apei subterane, precum şi de caracterul intens agresiv sulfatic asupra betoanelor şi de potenţialul coroziv asupra metalelor neprotejate - puse în evidenţă de analizele chimice ale apei. Harta geologică a judeţului Galaţi Biodiversitate (floră şi faună) Pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi, ariile naturale protejate sunt: ROSCI005 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%), ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti Frumuşiţa (Galaţi < %); ROSPA02 Lacul Brateş (Galaţi 2%); ROSCI0065 Delta Dunării (Galaţi < %); ROSPA003 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe (Galaţi < %); In vecinătatea teritoriului administrativ al municipiului Galaţi se găsesc următoarele arii protejate: ROSPA007 Lunca Siretului Inferior; ROSCI062 Lunca Siretului Inferior ROSCI0 Pădurea Gârboavele ROSPA0073 Măcin Niculiţel Teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi se suprapune cu aria de protecţie special avifaunistică ROSPA02 Lacul Brateş, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 200 prin HG nr. 97/20 pentru modificarea şi completarea HG nr. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie special avifanistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In conformitate cu prevederile art. 28 din OUG nr. 57/2007, a solicitat şi obţinut Avizul administratorului Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior AJPS Galaţi solicitat de APM Galaţi prin Adresa nr. 239/ ROSCI005 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%) Coordonatele sitului: E 28º 8' 50'', N 45º 45' 55'' 60

61 Suprafaţa sitului: ha Altitudine: 0-32 m, medie: 7 m Regiunea biogeografică: Stepică Caracteristici Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8 m în partea nordică şi 3-4 m în partea sudică. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelie ful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurile sedimentare: ) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior romanian (pliocen). Calitate şi importanţă Vegetaţia luncii Prutului este reprezentată prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi pădure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică. Pajiştile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetaţia lemnoasă este constituită mai ales din esenţe moi. Vegetaţia palustră este compusă din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apă se întâlnesc Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au păstrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezintă o zonă deosebit de importantă, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de pă sări acvatice în timpul migraţiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) etc. Tipuri de habitate Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea 30 - Lacuri natural eutrofice cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition Lacuri distrofice şi iazuri Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 9F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 6

62 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba Specii menţionate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Specii de nevertebrate: 078 -Callimorpha quadripunctaria Specii de peşti: 30 - Aspius aspius (avat), 49 - Cobitis taenia (zvârlugă), 25 - Gobio kessleri (petroc), 7 Gymnocephalus schraetzer (răspăr); 45 - Misgurnus fossilis (ţipar), Pelecus cultratus (sabiţă), 34 - Rhodeus sericeus amarus (boare), 60 - Zingel streber (fusar), 9- Zingel zingel (pietrar) Specii de amfibieni şi reptile: 88 - Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie); 220 Emys orbicularis (broască ţestoasă de apă); Triturus dobrogicus (triton cu creastă dobrogean) Specii de mamifere: Sicista subtilis (şoarece săritor de stepă) Clase de habitate: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, pajişti naturale, stepe, culturi (teren arab il), păşuni, păduri de foioase Vulnerabilitate Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj etc. Desemnarea sitului Prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/994 privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (4,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a, zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (8 ha), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (4,8 ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2/2004 privind instituirea regimului de arie natural protejat pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247 ha). Tip de proprietate:. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române, Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol) 2. Proprietate comunală - 9% 3. Proprietate privată - 24% (persoane fizice şi juridice). ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti Frumuşiţa (Galaţi < %); Coordonatele sitului: E 28º 5' 3'', N 45º 44' 59'' Suprafaţa sitului: ha Altitudine: 0-20 m, medie: 4 m Regiunea biogeografică: Stepică Descrierea sitului Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 7 5, 52 Râuri, lacuri N Culturi (teren arabil); N Păşuni N6 5 3 Păduri de foioase Alte caracteristici ale sitului: Bazinul hidrografic Prut în zona sa interioară, pe teritoriulul Judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică Podişul Moldovei, subunitatea platformei Bârladului, cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separate trei unităţi 62

63 geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pnată continuă de la nord la sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi.microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului, alcătuit din texture grosiere şi mijlocii, în rest grinduri inetrioare (intergrinduri), formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texture fine şi în mai mică măsură din texture mijlocii. Geologic, în profunzime formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertură se pot contura ciclurile sedimentare: )Permian -triasic inferior; 2)jurasic-cretacic-ecocen şi 3) badenian superior-romanian (pliocen). Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I a Directivei Consiliului 2009/47/EC 63

64 Calitate şi importanţă Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa a Directivei Păsări: 29 b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23 c) număr de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Ayţya nyroca, Falco vespertinus, Falco vespertinus, Coracias garrulus, Ardea purpurea, Alcedo athis, Ardeola ralloides, Ciconia nigra, Dendrocopos syriacus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax, Sterna hirundo, Egretta garzetta, Chlidonias hybridus, Circus aeruginosus, Dryocopus martius, Aythya nyroca, Picus canus; Situl este important în perioada de migratie pentru speciile: Phalacrocorax pygmeus, Ciconia ciconia, Pelecanus onocrotalus, Pelecanus onocrotalus, Pandion haliaetus, Recurvirostra avosetta, Haliaeetus albicilla, Himantopus himantopus, Limosa limosa, Anser albifrons, Anser anser, Tringa eryţropus, Tringa stagnatilis, Pluvialis squatarola, Phalacrocorax carbo, Anas platyrhynchos, Numenius arquata; Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii: raţe, gâşte. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel naţional sau regional Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei protejate RO04 Rezervaţie natural + 0, Lacul Vlăşcuţa RO05 Parc natural 2,66 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Inferior Activităţile antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătate Activităţi antropice şi consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit afectată: Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului: păşunatul; acvacultura (peşti şi scoici); vânătoare; structuri agricole; polderizare (îndiguire în vederea creării unor incinte agricole, silvice şi piscicole, etc.); eutrofizarea; restructurarea deţinerii terenului agricol; pescuitul sportive; habitare dispersată; diguri, îndiguiri, plaje artificial; inundaţii. Activităţii şi consecinţe în jurul sitului: păşunatul. 64

65 Planuri de management ale sitului Planul de management al Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior include şi ROSCI005, a fost elaborat şi înaintat spre aprobare în anul 200. Până în prezent nu a fost aprobat prin Ordin de Ministru. ROSPA02 Lacul Brateş (Galaţi 2%); Coordonatele sitului: Longitudine ; Latitudine ; Suprafaţă: ha; Altitudine: Minimă 0 m, maximă 54 m, medie m Regiunea biogeografică: Stepică La sud situl este mărginit de Dunăre, la sud-vest de Municipiul Galaţi, la nord de SPA-ul Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, iar la est de râul Prut. Situl cupinde terenuri agricole, ape stătătoare, mlaştini şi păduri de luncă. Actualul lac este doar o mică parte din vechiul lac Brateş, care a fost în cea mai mare parte desecat. Biotopuri principale: terenuri arabile neirigate (74,2%); păduri de foioase (5,4%); mlaştini (,4%); ape stătătoare (6,3%). Pe amplasament predomină suprafeţele cu culturi agricole (agro-ecosisteme), la marginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală, fără vreun corespondent în conformitate cu lucrarea Habitatele dinromânia (Doniţă şi al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA Harta sitului ROSPA02 Lacul Brateş Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/47/EC Cod Specie A396 Branta ruficolis Chlidonias hybridus Chlidonias niger Falco vespertinus Pelecanus onocrotalus A96 A97 A097 A09 Pop.: Rezid. Cuibărit Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global C B C C B B C B 35-50p B B C C 0-p C B C C C C B C 0-500i p i i 65

66 Specii de păsări cu migraţie regulată menţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/47/EC Cod A050 A04 Specie Anas crecca A053 Anas platyrhynchos A25 Fulica atra A459 Cuibărit Anas penelope Anser albifrons A052 A79 Pop.: Rezid. Iernat Pasaj i Larus ridibundus Larus cachinnans 000i i i i i i i Sit Pop. Conserv. Izolare Global C B C B B C C C C B C C C B C C C B C C C B C C C B C C Descrierea sitului Caracteristici generale ale sitului Cod % CLC Clase de habitate N06 8 5, 52 Râuri, lacuri N Culturi (teren arabil) N6 6 3 Păduri de foioase Calitate şi importanţă: situl se califică pentru populaţiile speciilor: Anser albifrons C3; Branta ruficolis C; Chlidonias hybridus C2; Chlidonias niger C6; Falco vespertinus C, C6; Pelecanus onocrotalus C2, C6. Situl se califică în conformitate cu criteriul 4 pentu aglomerările de păsări acvatice din timpul migraţiei. Vulnerabilitate: gradul actual al vulnerabilităţii este scăzut. Situl poate fi afectat de poluarea industrială, precum şi de folosirea pesticidelor în zona agricolă limitrofă. Clasificare la nivel naţional şi regional: Cod Categorie IUCIN % BR 0,2 RO05 Categoria V IUCIN 2,35 RO04 Categoria IV IUCIN 0,25 Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel naţional sau regional Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejate RO04 Rezervaţie naturală * 0, Ostrovul Prut RO05 Parc Natural * 2,35 V.2.-Lunca Joasă a Prutului Relaţiile sitului cu alte arii protejate desemnate la nivel internaţional Cod Categorie Tip % Codul naţional şi numele ariei naturale protejate BR * 0 A-Delta Dunării Activităţile antropice şi efectele lor în sit şi în vecinătate Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % 00 Cultivare A 0 0 Utilizarea pesticidelor B 0 60 Managementul forestier general C 0 Infl. + _ 66

67 Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Cod Activitate Intensitate 400 Zone urbanizate, habitare umană B 40 Zone industriale sau comerciale A % 0 0 Infl. - Managementul sitului: Nu există structură de administrare. Planuri de management ale sitului: Nu există plan de management. Harta ariilor naturale protejate în judeţul Galaţi Rezervaţii naturale Pe teritoriul Municipiului Galaţi există două rezervaţii naturale: Ostrovul Prut (62 ha) şi locul fosilifer Tighina-Barboşi ( ha). Locul fosilifer Tirigina Barboşi Localizare: pe teritoriul municipiului Galaţi, în partea de sud-vest. Caracter: Paleontologic/Interes naţional Motivul constituirii: zăcăminte fosilifere din ere geologice îndepărtate. În această formaţiune de origine marină se află cochilii de moluşte (melci şi scoici) cuaternare. Primele cercetări asupra acestui sit paleontologic fosilifer au fost făcute de geologul român Grigore Cobălcescu, care, în materialul colectat, a identificat 2 specii noi pentru ştiinţă: iviparus sadleri, Melanopsis acicularis, Dreissena poliymorpha, Pisidium sp., Didacna sp., Hydrobia sp., s.a., expuse la Muzeul de Istorie din Galaţi. 67

68 Ostrovul Prut Localizare: pe fluviul Dunărea, în dreptul gurii de vărsare a Prutului în fluviu, pe raza administrativă a municipiului Galaţi. Suprafaţa (conform Legii nr. 5/2000): 62ha. Caracter: Forestier/interes naţional Motivul constituirii: Habitate de pădure naturală de zonă umedă predeltaică din Lunca Dunării, cu zăvoaie naturale de plop indigen (Populus alba) şi Populus nigra şi salcie (Salix alba) ; Floră de pădure aluvială cu Rubus sp., Polygonum sp., Mentha sp., Lycopus sp., Iris sp., Agrostis sp., Juncus sp., Carex sp. codul Natura 2000 al habitatului): 92A0-Galerii cu Salix alba şi Populus alba. Se dezvoltă în mod spontan gramineele şi vegetaţie caracteristică zonelor umede: stuf (Phragmites communis), papură (Thypha latifolia), pipirig (Scirpus sylvaticus), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), coada calului (Equisetum arvense), izma broaştei (Mentha aquatica), nufărul (Nymphaea alba) etc. Caracteristici ale sitului: Geomorfologia de lunca inundabila, cu orientare N-S, are un substrat geologic, respectiv litologic, format din nisipuri şi pietrisuri cu incluziuni argiloase, apartinând domeniului sedimentar de tipul luturilor argilo-marnoase. Zona de grind insular, inundabil partial la viiturile de primavara, cu soluri de mlastina, soluri noi aluvionare şi lacovisti. Specii protejate: Egretta alba (egreta), Ardea cinerea (stârc cenuşiu), Ardea purpurea (stârc roşu), Circus aeroginpsus (erete de stuf), Larus ridibundus (pescăruş râzător) Anas platyrhynchos (raţa mare), Dendrocopus minor (ciocănitoarea pestriţă mică), Pelecanus onocrotalus (pelican comun), Lepus europaeus, Sus scrofa. În prezent aria naturalӑ protejatӑ Ostrovul Prutului este inclusӑ ȋn Parcul Natural Lunca Joasӑ a Prutului Inferior și este administratӑ de AJPS Galaţi. Alte arii naturale protejate Arii naturale protejate de interes judeţean instituite prin Hotărârea Consiliului Judeţului Galaţi nr. 46/994 privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente, pe teritoriul judeţului Galaţi: Grădina Botanică Galaţi; Grădina Publică Galaţi; Faleza Dunării; Parc CFR Galaţi; Parc Mihai Eminescu; Parc Turn TV. Arii naturale protejate de tip rezervaţie naturală de pe teritoriul judeţului Galaţi declarate prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a zone protejate: Dunele de nisip de la Hanu Conachi; Pădurea Gârboavele; Pădurea Breana Roşcani; Locul fosilifer Tirighina Barboşi; Locul fosilifer Rateş; Pădurea Fundeanu; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Buciumeni; Ostrovul Prut; Balta Potcoava; Balta Tălăbasca; Locul fosilifer Bereşti; Lunca Joasă a Prutului (Maţa-Rădeanu); Balta Pochina; Balta Vlăşcuta; Pădurea Pogăneşti. 68

69 În anul 2004, prin H.G. 2/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, în Galaţi a fost declarat Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior Situri de importanţă comunitară declarate, la nivelul judeţului Galaţi, prin Ordinul 964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România: Dunele de nisip de la Hanul Conachi; Lunca Joasă a Prutului; Pădurea Balta-Munteni; Pădurea Breana-Roşcani; Pădurea Gârboavele; Pădurea Merişor - Cotul Zătuanului; Pădurea Mogoş-Mâţele; Pădurea Pogăneşti; Pădurea Tălăşmani; Pădurea Torceşti; Râul Prut; Delta Dunării. Ariile de protecţie specială avifaunistică declarate, la nivelul judeţului Galaţi, Municipiul Galaţi, prin H.G. nr. 97/20 de modificare şi completare a H.G. nr. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România sunt: ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti Frumuşiţa (Galaţi < %); ROSPA02 Lacul Brateş (Galaţi 2%); ROSPA003 Delta Dunării şi Complexul Razim Sinoe (Galaţi < %); Ariile de protecţie specială avifaunistică declarate, la nivelul judeţului Galaţi, Municipiul Galati, prin Ordinul nr. 2387/20 pentru modificarea Ordinului nr. 964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România ROSCI005 Lunca Joasă a Prutului (Galaţi 7%), ROSCI0065 Delta Dunării (Galaţi < %); Protecţia bogatului capital natural al municipiului Galaţi se realizează prin includerea elementelor importante în arii naturale protejate aparţinând diverselor categorii stabilite prin legislaţia naţională şi europeană. În pofida desemnării acestor ari i naturale protejate, exploatarea iraţională a resurselor naturale poate constitui o ameninţare chiar şi în interiorul acestora, drept care se impun măsuri suplimentare de management activ. 69

70 3..5. Relieful Municipiul Galaţi este situat la limita de est a teritoriului ţării, în partea de S-SE a teritoriului judeţului, între confluenţele Siretului şi Prutului cu fluviul Dunărea, pe terasele cele mai avansate ale Podişului Moldovei, singurul loc unde Câmpia Covurlui înaintează până la malul Dunării. Relieful municipiului Galaţi se prezintă sub forma de luncă şi câmpie colinare cu altitudinea maximă de 94 m, conform datelor derivate din modelul digital de elevaţie prezentat de Jarvis şi colab. (2008). Harta unităţilor de relief Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul administrativ al municipiului cuprinde următoarele zone: a) terasa medie a Siretului T2- care ocupă partea nord - vestică a municipiului, incluzând şi dealurile Smârdanului, prezintă o suprafaţă relativ plană cu altitudini sub 67,0m, coboară în taluz spre Dunăre şi este în pantă spre lacul Brateş, balta Cătuşa şi spre terasa joasă; b) terasa joasă a Siretului T3 - ocupă zona centrală a municipiului Galaţi, are o suprafaţă relativ plană, coboară în taluz şi este şi în pantă spre Dunăre şi lacul Brateş şi prezintă cote de nivel cuprinse între 20,0 şi 30,0m; c) panta de racord - care face legătura dintre cele două terase - T2 şi T3 prezintă o diferenţă de cote de nivel de cca. 20m, între +30,0 şi +50,0m; Terasele Siretului şi zona pantei de racord dintre acestea sunt constituite în suprafaţă pe cca m din depozite cuaternare de natură eoliană (loessuri şi pământuri cu structură loessoidă), care reazemă în adâncime pe depozite aluvionare prăfoase argiloase şi nisipoase. Existenţa zonelor taluzate înspre Dunăre şi lacul Brateş şi a pantelor în general - anexa 3, a favorizat prin scurgerea apelor pe suprafeţele acestora producerea de fenomene de eroziune reprezentate de râpe, ogaşe, viroage, canioane miniaturale, iar spre marginile terasei se formează microreliefuri - crovuri şi se manifestă procese pseuodocarstice (clastocarstice), sufozionale etc., care în unele zone s-au lărgit şi au dat naştere la adevărate văi şi anume: d) valea Ţiglinei şi valea Abatorului - care îşi varsă debitele colectate în fluviul Dunărea. Dintre acestea valea Ţiglinei este bine reprezentată, brăzdând împreună cu ramificaţiile sale terasa medie pe o distanţă de cca. 000m; e) valea Fileştilor şi valea Viilor, în prezent parţial colmatate îşi varsă încă debitele în balta Cătuşa, la gura căreia aluviunile Siretului formează un adevărat baraj care împiedică scurgerea normală a apelor - fenomen de agradare. 70

71 f) Lunca Dunării, interfluviul Dunăre - Brateş şi Lunca Joasă a Prutului Inferior reprezintă cel mai tânăr relief fluviatil - holocen, fiind constituite prin eroziunea, transportul şi depunerea materialelor din amonte, acestea formând o microgeomorfologie caracteristică. De asemenea sunt şi cea mai joasă treaptă de relief, relativ plană, în mare parte inundabile, cu pante longitudinale care se reduc foarte mult. Formaţiunile care alcătuiesc terenul până la adâncimi de cca. 30,0m sunt argiloase, prăfoase sau nisipoase, neconsolidate, în general cu consistenţă redusă şi compresibilitate ridicată. Local, aceste formaţiuni sunt mâlite sau prezintă zone şi intercalaţii de mâl, resturi vegetale, cochilii, precum şi lentile de turbă. Din punct de vedere stratigrafic În ceea ce priveşte stratigrafia, forajele structurale executate în zonă şi aflorimentele pun în evidenţă următoarele: - vârsta soclului cristalin este precambriană, fiind de natură podolică; - depozitele cuverturii se consideră a data din jurasicul mediu; Forajele structurale de la Ghidigeni, Bursucani şi Umbrăreşti pun în evidenţă prezenţa gresiilor calcaroase, marnocalcarelor şi marnelor cu Bositra buchii; - peste acestea, în foraje, s-a întâlnit jurasicul superior - titonic fiind reprezentat prin depozite în facies lagunar - calcare cu intercalaţii de anhidrite; - de la sfârşitul jurasicului până în cretacicul mediu, zona a fost exondată, fiind supusă eroziunii subaeriene, ceea ce a dus la înlocuirea câmpiei de acumulare jurasică fluvio-marină, cu una sculpturală; - a urmat o importantă transgresiune, prin coborârea zonei, astfel încât în neogen (badenian sarmaţian) s-au acumulat depozite cu grosimi mari - cca..000 m, reprezentate prin marnoargile cu gipsuri, marne, gresii şi calcare cu Mactra vitaliana; - în meoţian se extinde faciesul deltaic-fluvio-lacustru; - pe interfluviile sudice peste meoţian apar depozite nisipoase pliocen mediu; - pe măsura retragerii spre sud a liniei de ţărm, faciesul fluvio-lacustru generat de aportul sporit al râurilor (care veneau dinspre nord-vest şi nord), s-a extins, fiind continuat în partea superioară de depozite pleistocene (cuaternar); - Pleistocenul mediu apare în depozite fluvio-lacustre sau chiar marine - argile, argile nisipoase, nisipuri apar la zi în malul Siretului la Barboşi, şi în cel al Dunării, la Galaţi; - pliocenul (ponţian - dacian), apare ca marne argiloase-nisipoase subdepozitele loessoide ale terasei superioare (câmpul înalt); - holocenul superior este alcătuit din depuneri aluvionare, reprezentate prin pietrişuri, nisipuri, argile nisipoase. Depozitele loessoide ating grosimi 30-70m şi chiar 60-70m, la nord de Galaţi. Din punct de vedere tectonic Municipiul Galaţi este situat înspre extremitatea nordică a Promontoriului Dobrogean, (unitate consolidată de vorland) şi format prin afundarea marginilor de sud ale Platformei Moldoveneşti respectiv ale Platformei Scitice şi a celei de nord a Orogenului nord - dobrogean. Acesta este delimitat de faliile: Trotuşului spre nord şi care are un traseu cu orientare vest - nord-vest - est - sud-est (Adjud Ghidigeni Oancea); falia Peceneaga Camena spre vest; falia Sf. Gheorghe Galaţi la est. Mişcările tectonice afectează şi în prezent teritoriul administrativ al municipiului, acesta fiind afectat de mişcări pozitive cu intensitate mică de cca. 2-0mm/an. Tipologia fenomenelor Seismicitate Teritoriul administrativ al municipiului Galaţi este afectat de mişcările - cutremurele moldavice, ale căror focare sunt tributare zonei Vrancea, cu hipocentre la adâncimi de cca. 60km şi cu o periodicitate de cca ani. Municipiul Galaţi este situat în apropierea liniei de fractură 7

72 tectonică majoră Focşani Nămoloasa Galaţi, ceea ce determină resimţirea acută a mişcărilor telurice. Propagarea şi intensitatea mişcărilor seismice includ teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului a g = 0,24g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspuns pentru acest areal este T c =,0s. Inundabilitate În anii cu precipitaţii abundente zona de la piciorul taluzului teraselor Siretului (medie - T2 şi joasă - T3) dinspre Dunăre (dintre trecere bac şi Elice) şi de asemenea toată valea oraşului zona Bădălan, se inundă. Deşi s-a construit anterior un dig, acesta nu poate împiedica pătrunderea apei prin capilaritate spre suprafaţa terenului şi de asemenea nu poate stopa drumul invers al apelor Dunării prin canalizări, blocând astfel drumul firesc al evacuării apelor. Anul 200 a fost un an cu precipitaţii excepţionale, ceea ce a determinat inundaţii care au făcut obligatorie înălţarea digului existent până deasupra cotei maxime a apelor Dunării ± 6,50m. Instabilitate Formaţiunile care alcătuiesc partea superioară a formelor de relief din apropierea cursurilor de apă mai importante, sunt alcătuite din depozite constituite din prafuri loessoide şi loess uri, care reazemă pe o succesiune de argile prăfoase care constituie depozite mai vechi de origine eluvială, deluvială şi aluvială. În multe cazuri, în bază şi anume în zona de separaţie dintre loess şi argilă apar lentile nisipoase în care sunt prezente şi izvoare de apă freatică. Acestea au cauzat în mai multe rânduri alunecări de taluz şi pierderi de stabilitate ale pantelor de proporţii importante, precum şi grave fenomene de eroziune, după cum urmează: VADUL BACALBAŞA - din zona taluzului terasei inferioare a Siretului, unde există o porţiune de cheu în mişcare şi care are vechimea cea mai mare consemnată în documente de specialitate. Aşa cum reiese din documentaţia găsită în arhiva DRNC Galaţi, în anii , între vadul Belvedere (astăzi Bacalbaşa) şi vadul Raşcu, s-a construit la Dunăre un pereu din granit, sprijinit înspre larg de un sâmbure trapezoidal de anrocamente, aşezat pe o saltea de fascine de 2,0m lăţime şi prevăzut cu un singur rând de piloţi de 7,0m, moazaţi în jurul cotei de +,0m, coronamentul pereului fiind la cota de +3,0m. În spatele acestui pereu s-a amenajat platforma joasă de - 8m lăţime, cu o pantă foarte lină spre Dunăre. Observaţiile şi măsurătorile care s-au efectuat au arătat că deşi piloţii se menţin pe linia iniţială, totuşi terenul din faţa piloţilor împreună cu anrocamentele suferă tasări şi deplasări spre larg, acestea accentuându-se în perioadele cu ape scăzute ale Dunării. După 943 lucrarea a fost oarecum neglijată, iar fenomenul de degradare s-a accentuat. La piciorul malului înalt de loess a apărut o umezire, iar şoseaua şi calea ferată existente pe această zonă la acea dată s -au deplasat spre Dunăre, aceste fenomene accentuându-se de asemenea în perioadele cu ape scăzute ale Dunării. În anul 959 cercetările întreprinse au arătat că piloţii sunt înclinaţi şi deplasaţi, pereul este tasat la nivelul piloţilor, platforma este surpată, şoseaua şi calea ferată sunt deplasate, iar la baza malului înalt se constată o umiditate în exces şi de asemenea s-au identificat surpături succesive la nivelul crestei malului. Toate acestea au condus la prăbuşirea şi demolarea clădirilor situate pe porţiunea cuprinsă între mal şi strada Sfântul Gheorghe. Frontonul zonei este afectat de degradări mai mari în afară unde au apărut fisuri în zidăria pereului şi coronamentului. Factorii naturali, depozitele argiloase galbene, moi, de vârstă recentă, debuşarea pânzei de apă subterană din platforma vadului, variaţia nivelului apelor Dunării au dat naştere unui fenomen de sufozie. De altfel, studiile de specialitate realizate în anul 955 au confirmat ipoteza că stratele afectate de instabilitate sunt cele provenite din acumularea depunerilor recente ale Dunării, iar degradările principale se datoresc fenomenului de sufozie. 72

73 La începutul anului 96 atât pe platforma de la vadul Bacalbaşa, cât şi pe malul înalt de loess s-au plantat borne pentru măsurarea mişcărilor terenului. Citirile bornelor au arătat că deplasările sunt mai mici pe măsură ce ne apropiem de piciorul malului de loess. În perioadele cu ape scăzute a apărut o fisură pe toată lungimea de 90,0m a terasei, iar în timp aceasta s-a mărit şi a rezultat o denivelare a terenului de cca. 50cm. Pentru consolidarea zonei vadului Bacalbaşa şi anume: malul Dunării, platforma şi malul înalt de loess este necesar să se realizeze un nou pereu, îmbunătăţirea stabilităţii generale prin taluzarea malului înalt de loess şi executarea unui dren la piciorul malului înalt. GRĂDINA PUBLICĂ - este amplasată în partea central estică a municipiului Galaţi, înspre lacul Brateş. Zona cu o lungime de cca. 800m şi cu o diferenţă de nivel de cca.,0m cuprinde o porţiune de taluz amenajat de-a lungul timpului prin plantări şi înierbare, amenajări distruse sau degradate în prezent. Iniţial pe un masiv de loess sensibil la umezire cu grosime de cca. 7,0m care rezema pe depozitele încrucişate, neuniforme şi neomogene cu specific de baltă, constituite din nisipuri mijlocii cu lentile de argilă vânătă şi prafuri argiloase cenuşii - vinete, cu intercalaţii de turbă cu grosimi de,50-2,00m a fost realizată o construcţie care domina zona Cazinoul din Grădina Publică. Pozarea neglijentă de reţele purtătoare de apă necesare unei funcţionări civilizate a localului şi proasta întreţinere a acestora a condus în timp la umezirea foarte puternică a stratului de loess prin exfiltraţie din aceste conducte şi de asemenea prin scurgerea haotică, necontrolată a apelor de precipitaţii. Toate aceste cauze au avut ca efect producerea unei tasări foarte puternice a masivului de loess, iar construcţia a suferit de asemenea degradări ireversibile care au adus ruinarea acesteia. În lumina celor prezentate sunt necesare măsuri de consolidare a taluzului în această zonă prin realizarea unui zid de sprijin fundat pe piloţi din beton armat. ZONA PLATFORMĂ TRIAJ C. F. CĂTUŞA - care aparţine combinatului siderurgic, în timp a suferit alunecări progresive ale taluzului aferent Bălţii Cătuşa. Efectele acestor alunecării sunt următoarele: - degradări la primele două linii C. F. şi linia de cale ferată dintre tunelurile 2 şi 3; - degradarea tunelurile de dezgheţ - zidurile tunelului nr. 3 s-au crăpat longitudinal, iar grinda superioară a tunelului nr. 2 a prezentat o săgeată importantă. Odată cu cercetările de specialitate s-a evidenţiat un fenomen nou şi anume că baza taluzului platformei dinspre balta Cătuşa s-a umezit, ceea ce demonstrează lipsa drenajului în această zonă. De asemenea în municipiul Galaţi datorită unor cauze diferite, terenul prezintă fenomene de instabilitate în mai multe zone ale acestuia şi anume: zona piciorului taluzului aferent cartierului Ţiglina I - conform adresei IPTANA nr. 3255/999 este instabilă şi se recomandă consolidarea piciorului falezei în această zonă cu piloţi foraţi şi ziduri de sprijin în eventualitate realizării oricărui obiectiv amplasat în apropierea limitei de construibilitate; anterior, în zona complexului Francezi a fost semnalată existenţa unei fisuri longitudinale, cu o lungime de cca. 60m, paralelă cu cornişa taluzului şi fluviul Dunărea. Existenţa acestei fisuri avertizează că în această zonă terenul este în mişcare, fiind instabil; în zona străzii Livezeni - între străzile Mihai Eminescu şi Spătarului s-a produs brusc în cursul unei nopţi a verii anului 980 o zguduitură puternică care a produs degradări la construcţii şi a indus o stare de panică locuitorilor. Degradările s-au materializat prin dislocări ale unor elemente ale construcţiilor (separări pe conturul zidurilor al unor umpluturi în zidărie, al tavanelor etc.) şi prin fisurarea şi crăparea pe verticală şi pe orizontală a zidurilor - a se vedea anexa Riscuri naturale Risc seismic Conform normativelor şi STAS - urilor în vigoare, teritoriul administrativ al municipiului aparţine zonei de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului a g = 0,24g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă 73

74 de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (co lţ) a spectrului de răspuns pentru acest areal este Tc =,0s Risc geotehnic Riscul geotehnic depinde de două categorii de factori: factori legaţi de teren, dintre care cei mai importanţi sunt reprezentaţi de condiţiile de teren şi apa subterană; factori legaţi de structură şi de vecinătăţile acesteia. Stratul de loess galben macroporic sensibil la umezire care alcătuieşte terenul de fundare de pe terasele medie şi inferioară ale Siretului şi de asemenea de pe zona de pantă aparţine categoriei terenuri "dificile de fundare". Tot categoriei terenurilor dificile de fundare aparţine şi pământul cu conţinut ridicat de materii organice (mâl, nămol, turbă) întâlnite atât în zonele de luncă ale Dunării şi Prutului cât şi în interfluviul Dunăre - Brateş. În concluzie, întreg terenul de fundare aparţinând teritoriului administrativ al municipiului Galaţi face parte din categoria terenurilor dificile de fundare Risc de inundabilitate în vara anului 200 în 29 3 mai (cu precădere) şi în data de 6 iunie, au căzut cantităţi foarte mai de precipitaţii (excepţionale) în perioade scurte de timp. Datorită energiei relativ mari a reliefului pe care o are zona de pantă care face racordul dintre terasele Siretului, apele de precipitaţii căzute şi scurse pe pantă nu au putut fi preluate de sistemele de canalizare, s-au acumulat şi au inundat zona, au stagnat şi s-au infiltrat atât în terenul aflat la baza pantei, cât şi în accidentele subterane care afectează acest terenul - exemplu intersecţia străzii I. L. Caragiale cu strada Columb. Ca urmare, s-au produs degradări însemnate la construcţiile din zonă, acest lucru fiind agravat şi de existenţa accidentelor subterane de sub construcţii, a umpluturilor eterogene cu grosimi relativ mari, afânate şi cu goluri, care în general favorizează pătrunderea apelor la fundaţiile construcţiilor, toate acestea conducând de asemenea la tasarea terenului şi la pierderea stabilităţii construcţiilor Risc de instabilitate În analiza factorilor care ajută la stabilirea fenomenelor de instabilitate prezentăm următoarele aspecte: factorul litologic - este reprezentat de terenul dificil de fundare de pe întreg teritoriul administrativ al municipiului şi anume: - loess galben sensibil la umezire - grupa B de pământuri sensibile la umezire, cu grosimi de până la 22,0m şi care prin umezire sub greutate proprie poate suferi tasări de până la 87cm anexele 23 şi 24. Această valoare a fost obţinută în poligonul experimental unic pe astfel de terenuri, care a fost realizat la Galaţi în perioada anilor 80. Totodată, cercetările efectuate au demonstrat şi au stabilit că în cazul consolidării terenului sensibil la umezire cu coloane de pământ zona de gardă pentru construcţii este de 33% din grosimea stratului sensibil la ume zire. La Galaţi, la începutul activităţii în domeniul geotehnic pe astfel de terenuri cunoaşterea şi experienţa fiind insuficiente s-au executat şi lucrări care de-a lungul timpului au avut efecte negative asupra construcţiilor şi acestea au avut comportăr i nesatisfăcătoare. În cartierele de locuinţe Ţiglina I, Ţiglina II, Micro 7 şi parţial în cartierul Dunărea - micro 9 unde: - nivelul apei subterane s-a ridicat; - s-au produs pierderi accidentale de apă; - s-au executat consolidări parţiale ale terenului de fundare cu coloane de pământ de 7,00m şi ulterior s-a produs umezirea şi implicit tasarea stratului de loess galben macroporic sensibil la umezire rămas neconsolidat, aflat între adâncimile de 8,00 şi 8,00m, a rezultat periclitarea stabilităţii unor construcţii: blocurile C20 (care pentru a putea fi locuit a fost necesar un amplu proces de consolidare), E, B; 74

75 - complexurile comerciale din Ţiglina I, dintre care unul a fost demolat - pe amplasamentul căruia fiind realizat ulterior TRIBUNALUL Galaţi, Complexul Francezi fiind degradat, nu este folosit, iar Magazinul Ţiglina I a fost demolat datorită degradărilor avansate; - construcţia în care a funcţionat fostul club CSG din Ţiglina a cedat brusc, aceasta datorită amplasării pe traseul fostei văi a Abatorului. Construcţia în ruină a fost demolată şi pe amplasamentul ei s-a realizat noul Club; - blocul A4 din cartierul micro 7 - terenul aferent acestuia fiind afectat de pierderile din reţeaua de termoficare. - loessul umezit cu consistenţă scăzută; - terenul aluvionar, recent, neconsolidat, mâlit, cu consistenţă redusă, cu umiditate ridicată şi compresibilitate ridicată. factorul geomorfologic - este reprezentat de zonele de pantă şi taluz. Acolo unde acestea nu sunt amenajate în vederea colectării şi evacuării apelor meteorice care se scurg haotic pe pantă şi se acumulează la baza acestora, se produc fenomene de felul celor menţionate la riscul de inundabilitate. factorul hidrologic şi climatic - este evidenţiat şi puternic influenţat de situarea municipiului Galaţi în zona de confluenţă a fluviului Dunărea cu cele două mari ape de suprafaţă - Siretul şi Prutul şi de asemenea de existenţa bălţile Cătuşa şi Mălina şi a Lacului Brateş. factorul hidrogeologic - este subliniat de oscilaţiile haotice ale nivelului apei subterane care în anumite zone se acumulează în exces, conducând la formarea "clopotelor de apă" amintite anterior. factorul seismic - include teritoriul administrativ al municipiului în zona de hazard seismic descrisă de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului a g = 0,24g (acceleraţia terenului pentru proiectare), determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită ultime. Valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de răspu ns pentru acest areal este Tc =,0s. Riscul de instabilitate mai este favorizat şi de faptul că în municipiul Galaţi nu este calculată şi trasată LIMITA DE CONSTRUIBILITATE A TALUZURILOR DINSPRE FLUVIUL DUNĂREA, LACUL BRATEŞ, BALTA CĂTUŞA ŞI BALTA MĂLINA. În această fază este necesar ca limita de construibilitate faţă de cornişa taluzurilor să se considere ca fiind egală cu de 2 ori înălţimea taluzului respectiv Populaţia Conform datelor prelucrate de la DSJ Galaţi în cadrul Studiului economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galaţi Universitatea Dunarea de Jos - 20, situatia populatiei municipiului Galaţi la nivelul anului 200 se prezinta astfel: Populatie Galati SOSITI IN LOC ALITATE PLEC ATI D IN LOC ALITATE C ASATOR II D EC ED ATI 0 N ASC U TI VII

76 Piata muncii se reflecta astfel: Piata muncii - Muncipiul Galati POPULATIA STABILA CU VARSTA INTRE 8-62 ANI (2) SOMERI INREGISTRATI () POPULATIA STABILA CU VARSTA INTRE 8-62 ANI (2) SOMERI INREGISTRATI () Orasul Galaţi este municipiu resedinţă de judeţ, principalul centru economic, politicoadministrativ şi cultural la nivel judeţean. Importanţa şi rolul municipiului depăşeşte nivelul judeţean, el fiind considerat în ierarhia funcţională în cadrul reţelei de localităţi din România oras de rangul I. Încadrarea municipiului Galaţi în reţeaua de localităţi ca municipiu de rang I a avut ca şi criterii faptul că are un număr mai mare de de locuitori, accesibilitate directă la reţeaua majoră de căi de comunicaţii paneuropene (rutiere, feroviare, navale şi aeriene), o bază economică de înalt nivel tehnologic şi flexibilă (sector secundar, servicii productive, socialculturale şi de natură informatică), universităţi, institute de învăţământ superior diversificate şi o viaţă culturală bogată. În cadrul Regiunii S-E, municipiului Galaţi este al II-lea ca număr de locuitori după municipiul Constanţa. De asemenea, municipiul Galaţi poate să constituie zonă metropolitană împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona imediată între care s-au dezvoltat relaţii de cooperare. Conform Comunicatului de presa din 02 februarie 202 privind rezultatele provizorii ale Recensamantului Populatiei şi Locuintelor-20, judetul Galaţi are o populatie stabila de persoane şi o densitate de 3,6 locuitori pe kmp (situatia la data de iulie 2007 se prezenta astfel: populatia judeţului Galaţi era de locuitori, ocupand locul al treilea pe ţară, cu o densitate a populaţiei de 37,6 loc/km 2. Din totalul populaţiei, locuiau în mediul urban şi în mediul rural). La nivelul municipiului Galaţi rezultatele provizorii obtinute se prezinta astfel: Număr clădiri Medii de rezidenta Populatie stabila - persoane- TOTAL Mun. Galaţi din care: clădiri în care se află locuinţe * 860 Număr locuinţe TOTAL din care: locuinţe convenţionale Numărul gospodăriilor populaţiei * Exclusiv clădiri destinate spaţiului colectiv de locuit în care se aflau locuinţe convenţionale Total Populaţie stabilă, din care, după etnie Română Maghiară Romă Germană Rus - Lipoveană Greacă

77 Turcă Italiană ) Alte etnii Etnie nedeclarată 329 ) - cuprinde toate celelalte etnii neprecizate în coloanele 2-9. In concluzie, avand în vedere datele oferite preliminar de INS pentru recensamantul din 20, se constata o scadere a populatiei mun. Galaţi fata de recensamantul din anul 2002 astfel: - populatie 2002: locuitori - populatie 20: locuitori - evolutie nr. locuitori : locuitori - evolutie procentuala populatie : - 22,6 %. Numar mediu de salariati pe domenii - Municipiul Galati Sanatate si asistenta sociala Invatamant Administratie publica si aparare, asigurari Intermedieri financiare si asigurari Transport si depozitare Comert Constructii Industrie Agricultura 0 Sursa: Studiu economic de cercetare privind oportunitatea constituirii zonei metropolitane Galaţi UDJ- 20 In continuare, se prezinta situatia populatiei cf. datelor oficiale la momentul 200, asa cum au fost ele obtinute pe parcursul documentarii pentru elaborarea PUG de la Directia Judeteana de Statistica (inainte de recensamantul populatiei din 20) : - La iulie 2008, populaţia municipiului Galaţi era de locuitori. Efectivul demografic al orasului Galaţi a crescut progresiv în perioada industrializării şi a urbanizării (intervalul ), crestere determinată de populaţia care a migrat dinspre rural spre urba n şi de ratele înalte ale natalităţii. Trendul de crestere s-a păstrat şi după 990, acest fenomen explicându-se prin menţinerea atracţiei pentru populaţia din jurul municipiului şi prin măsurile de liberalizare a circulaţiei persoanelor. În anul 997, populaţia mun. Galaţi număra persoane, mai mult cu 552 persoane faţă de anul de referinţă 990, an după care efectivul populaţiei scade. Alături de aportul pozitiv al migraţiei rural-urban, trebuie să menţionăm scăderea după 990 a ratei natalităţii prin liberalizarea avortului şi efectele negative ale procesului economic de recesiune severă şi migraţiei externe. Din punct de vedere demografic, orasul Galaţi a cunoscut o crestere vertiginoasă în perioada , populaţia sa multiplicându-se de 3,4 ori faţă de anul reper 956 prin procesul forţat de industrializare, respectiv începutul funcţionării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est. De asemenea, politicile demorafice pronataliste au contribuit la cresterea efectivului demografic. Dacă urmărim structura pe sexe şi vârste în 2002 şi 992 observăm schimbarea raportului între bărbaţi şi femei la grupa de vârstă activă -64 ani. Dacă în anul 992 erau înregistraţi mai mulţi bărbaţi decât femei la această grupă de vârstă, în anul 2002 raportul era în favoarea femeilor, fapt care se explică prin restructurarea industriei siderurgice, preponderent masculine şi scăderea atracţiei pentru piaţa muncii din Galaţi. 77

78 Piramida vârstelor reprezentată pentru anul 992 arată începutul unui proces de modernizare demografică prin modificarea comportamentului reproductiv. Schimbări structurale şi în volumul populaţiei pot fi observate comparand piramidele din 2002 şi 992. În cei 0 ani intercensitari, procesele demografice de reducere a natalităţii, de scădere a efectivului de populaţie fertilă şi de migrare internă şi externă au dus la o diminuare importantă a populaţiei tinere. Tendinţele care se vor manifesta în viitor sunt de reducere continuă a efectivului, tendinţe ce se v or resimţi mai ales în cadrul primelor grupe de vârstă. Piramida anului 2002 arată o stabilizare a populaţiei adulte şi o reducere semnificativă a efectivului populaţiei tinere. Se pot observa de asemenea fenomene demografice în desfăsurare: îmbătrânirea populaţiei-excedent feminin la grupa de vârstă peste 65 ani, reducerea continuă a bazei şi populaţiei adulte care nu va fi înlocuită corespunzător în următorii ani (grupele 0-4 ani au efective cu mult mai mici decât grupele mai mari -25). La recensământul din 2002, dintr-un total de persoane ocupate, mai mult de jumătate era reprezentată de bărbaţi (55%). Structura pe ramuri economice a populaţiei ocupate arăta că mai mult de /3, respectiv ~34% din populaţie lucra în industria prelucrătoare, mun. Galaţi fiind un centru important al industriei prelucrătoare. În comerţ era ocupată ~% din populaţie, iar în agricultură, pescuit era ocupată,2% din populaţia activă, ceea ce arată o pondere redusă a activităţilor cu caracter agricol/piscicol. Datele provin de la recensământul populaţiei, desfăsurat în anul 2002, situaţie care aproximează stuctura ocupării în prezent. Activitatea predominantă este industria prelucrătoare, în cadrul căreia lucrează /3 din persoanele ocupate din municipiu, urmată fiind de comerţ şi de activităţile de transport şi depozitare. Până în anul 997 municipiul a continuat să primească populaţie, dar într-un ritm mai redus ca înainte de 990. Începând din 998, populaţia orasului scade prin ratele negative ale sporului migrator (mai multe plecări decât stabiliri) şi creste în ritm foarte redus prin sporul natural pozitiv (mai mulţi născuţi vii decât decese, mai ales în ultima parte a intervalului). Se poate remarca faptul că sporul natural s-a menţinut la valori pozitive în comparaţie cu cel migrator, constant negativ din 998. Începând din 998, orasul Galaţi a pierdut din populaţia sa prin migraţie internă sau externă. Calculat ca diferenţă între numarul de stabiliri de domiciliu şi de plecari, sporul migraţiei relevă cresterea sau diminuarea populaţiei datorată fluxului urban-rural numit şi de întoarcere sau rural-urban. Fluxul migraţiei rural - urban si-a încetinit ritmul datorită proceselor de restructurare declansate după 990. Migraţia este un fenomen demografic sensibil la evoluţiile din domeniul economic, fiind un barometru al oportunităţilor sau lipsei acestora de pe piaţa muncii. Astfel, în intervalul , numărul stabilirilor s-a menţinut însă ridicat în mun. Galaţi, media fiind de 282/an. Situaţia comparativă a plecărilor şi stabilirilor arată că orasul Galaţi a fost centru economic atractiv până în 989 dar şi după acest an. Începând cu anul 998 sporul migrator devine negativ, iar după anul 2004 numărul plecărilor este în medie de 2 ori mai mare decât numărul stabilirilor. Populaţia municipiului Galaţi va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situaţiei economico-sociale: Tendinţă de scădere lentă a populaţiei, trend care se menţine la nivel naţional Scăderea ratei natalităţii de la 0,4 la 000 locuitori în 990 la 8,3 în 2008; tendintă de stabilizare în jurul unei medii de 8,3 (perioada ) Dezechilibre demografice pe sexe la populaţia cu vârsta cuprinsă între ani şi peste 55 ani (exedent feminin) 78

79 Reducerea între cele 2 recensăminte a populaţiei tinere (0-4 ani) la aproape jumătate din efectivul înregistrat în 992, ceea ce pune pe termen lung problema înlocuirii generaţiilor şi ridică problema concentrării resurselor educaţionale, restrângerea act ivităţii unor scoli, grădiniţe, reducerea necesarului de cadre didactice Scăderea ponderii populaţiei tinere cu vârsta între 0-4 ani în total populaţie de la 25% în 992 la % în 2002 Dublarea numărului populaţiei cu vârsta peste 65 ani şi cresterea problemelor sociale şi economice legate de aceasta Presiune asupra pieţei locale a forţei de muncă prin intrarea pe piaţă a generaţiilor născute înainte de 990 Scăderea efectivelor de populaţie tânără care reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea localităţii va reprezenta un factor restrictiv prin deficitul de resurse de muncă. Probleme sociale legate de asigurarea cu locuinţe, crearea de locuri de muncă, scolarizare, programe educaţionale corespunzătoare pentru etnicii rromi, a căror efectiv are tendinţa de crestere, reprezentând cea mai importantă minoritate Sporul natural negativ va afecta înlocuirea simplă a generaţiilor Cresterea numărului de plecări a persoanelor cu competenţe profesionale, mai ales a tinerilor spre orase mai mari sau în exterior Evoluţia deplasărilor pentru muncă Declinul activităţilor economice în mun. Galaţi s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului 2008 şi s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se menţină şi să se accentueze în anul 200. Acest declin sa manifestat prin închiderea sau reducerea activităţii a numeroase firme, în special în domeniul construcţiilor, aceasta ducând nemijlocit la cresterea numărului de someri indemnizaţi şi neindemnizaţi. Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroase firme ce au sediul în mun. GalaŢi (DMT Design Galaţi, ICEPRONAV Galaţi, ICEPRONAV Engineering Galaţi, Libmar Consulting Galaţi, P.A. Libra Galaţi, Retec Galaţi şi Van der Velden România) si-a redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat de someri. Principalele reduceri de personal incepând cu 200 au avut ca sursă Combinatul Siderurgicactualul SC ArcelorMittal Galaţi SA (cca persoane disponibilizate) şi în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare). Pentru anul 202 este prevăzut ca unitatea să ajungă la cca angajaţi, fiind preconizat un nou val de diponibilizări. O altă unitate generatoare de personae disponibilizate este Intreprinderea de Construcţii şi Reparaţii Siderurgice (cca persoane disponibilizate). 79

80 Pentru perioada la nivelul municipiului Galaţi se înregistrează o dinamică pozitivă a numarului de salariaţi în domeniile: industrie, construcţii, comerţ, financiar şi asigurări, administraţie publică, învăţământ şi sănătate. La celelalte domenii se constata o diminuare a numărului de salariaţi, dar în ansamblu dinamica era pozitivă (+5,4 %). Faţă de anul 2007, în anul 2008 apar domenii noi de activitate care au atras un numar semnificativ de salariaţi. Apariţia subdomeniilor: distribuţie apă, salubritate, gestiune deşeuri şi activităţi de decontaminare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative au atras un număr semnificativ de salariaţi (cca 6477 persoane). În anul 2009, rata şomajului a afectat cca. 0% din populaţia activă. Noile condiţii economice de reducere a numărului de salariaţi, creştere a şomajului şi scăderea puterii de cumpărare vor reduce gradul de mobilitate şi numărul deplasărilor zilnice pentru muncă. În cadrul orasului Galaţi, principalele obiective economice care absorb forţă de muncă sunt în continuare întreprinderile situate pe platforma siderurgică Galaţi şi santierul naval. Fluxurile de navetisti între municipiu şi localităţile limitrofe s-au diminuat considerabil după 990 datorită în parte restructurării sectorului industrial care a generat disponibilizări masive, continuate şi după anul 2000, migraţiei externe care a fost accentuată în această parte a ţării. Una dintre consecinţele restructurării industriei a fost migraţia inversă urban-rural, înregistrată pentru prima dată în România începând cu anul 997. Din imaginea de mai jos se observă frecvenţa deplasărilor pentru muncă şi în alte scopuri (educaţie, recreative, scopuri personale şi altele). Direcţiile cele mai utilizate sunt spre nord, localităţile Vînători, Tulucesti, spre vest, localităţile Sendreni, Branistea, Indepenţa, Piscu, Fundeni, Tudor Vladimirescu. Chiar dacă nu este încă realizat din punct de vedere administrativ proiectul zonei metropolitane Brăila-Galaţi, există numeroase fluxuri între cele două localităţi şi se poate previziona pentru viitor intensificarea acestora prin îmbunătăţirea relaţiilor şi crearea unor proiecte de 80

81 infrastructură care să faciliteze schimburile între localităţi. Proiectele de relansare economică a zonei Galaţi- Brăila printre care proiectul podului peste Dunăre, aeroportul din zona Vădeni şi cele două cartiere rezindeţiale la Galaţi şi Brăila vor duce la dezvoltarea economică şi crearea de noi locuri de muncă în teritoriul adiacent municipiului Galaţi, dar şi în municipiu. Reconversia forţei de muncă. Concluzii şi tendinţe La nivel naţional, se estimează că în orizontul anului 203 aproape locuri de muncă vor fi acoperite de alte categorii de populaţie activă, fie din afara vârstei de muncă, fie din exterior. În anul 2005, din populaţia ocupată totală de 947 mii persoane 463 mii persoane erau din afara vârstei de muncă, ceea ce reprezintă 5,%. La nivel naţional, în perioada , ponderea populaţiei ocupate în agricultură va scădea cu aproximativ 6 puncte procentuale, iar a celei din servicii va cunoaste o crestere cu,5%. Analiza ocupării la nivelul Regiunii Sud-Est Pentru perioada se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură, în paralel cu cresterea numărului şi ponderilor populaţiei ocupate în servicii şi în construcţii. Industria se menţine, cu anumite fluctuaţii în jurul acelorasi valori ale numărului şi ponderii populaţiei ocupate în această activitate. Cea mai mare pondere a populaţiei municipiului Galaţi era ocupată în sectorul terţiar, urmat de industria prelucrătoare şi construcţii. Este de remarcat faptul că aproape jumătate din populaţia ocupată a judeţului Galaţi era angajată în domeniul serviciilor, faţă de 33% în industria prelucrătoare. Din punct de vedere a ocupării forţei de muncă, comerţul deţine cea mai mare pondere în structura serviciilor. Faţă de anul 2002, populaţia ocupată a scăzut cu persoane, respectiv 4% din populaţia ocupată în anul Nivelul şomajului la nivelul judeţului şi municipiului Galaţi Numărul şomerilor în municipiul Galaţi a avut un trend descrescător în perioada , situaţie care s-a modificat dramatic în anul 2009, aşa cum ne indică datele parţiale la , crestere datorată conjuncturii economice defavorabile care a afectat majoritatea zonelor urbane din România. Sursa: Faza II.4.4. Reconversia forţei de muncă prin scenarii alternative În perioada au fost organizate anual cursuri de formare profesională care au fost frecventate de un numar important de someri. Evoluţia numărului de cursanţi someri la aceste cursuri arată o crestere a numărului acestora în 2009 faţă de 2008, proporţional cu cresterea numărului de someri. Se constată o crestere accentuata a somajului în anul 2009, iar în 200, până în prezent, această tendinţă s-a menţinut, prognozele fiind de crestere în continuare. 8

82 Cele mai multe cursuri organizate de către AJOFM în ultimii 5 ani ( ) au pregătit somerii în următoarele meserii: lucrător în cultura plantelor, operator introducere, validare şi prelucrare date, bucătar, lucrător în cresterea animalelor, lucrător comercial. În total, 6864 de someri au beneficiat de cursuri de reconversie în perioada , trendul somerilor care apelează la astfel de cursuri fiind de reducere. Cererea pentru aceste cursuri arată interesul în crestere pentru domeniul informaticii şi activităţi comerciale. Programele de reconversie profesională au contribuit la reducerea ratei somajului în mun. Galaţi în special în perioada Dacă în 2005, ponderea somerilor care apelau la cursuri de reconversie era de 32%, în anul 2008 ponderea acestora era de aproape 55% din total someri înregistraţi. Conform studiilor realizate în cadrul Planului Regional de Acţiune pentru Educaţie privind cererea de forţă de muncă, se desprind următoarele concluzii: - profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, construcţii, comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu crestere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ceea ce priveste diferenţa locuri de muncă vacantesomeri au fost înregistrate în domeniile: - construcţii instalaţii şi lucrări publice (4267 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 faţă de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 277, diferenţa locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 340 ) - economic (0 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 faţă de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 50, diferenţa locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 23) - silvicultura (332 locuri de muncă vacante în 2008, crestere în 2008 faţă de 2007 a numărului de locuri de muncă vacante cu 25, diferenţa de locuri de muncă vacante-someri în 2008 fiind de 42) O serie de domenii de formare profesională înregistrează o balanţă pozitivă în ceea ce priveste diferenţa de locuri de muncă vacante-someri în 2008 dar au scăderi ale numărului de locuri de muncă vacante faţă de anul anterior: mecanica; turism şi alimentaţie; comerţ; electric; electronică şi automatizări; fabricarea produselor din lemn; Domenii de formare profesională la care diferenţa locuri de muncă vacante -someri în 2008 este negativă sunt: chimie industrială; agricultura; industria alimentară; industria textilă şi pielărie; electromecanica Starea de sănătate a populaţiei Serviciile de sănătate din Municipiul Galaţi sunt destinate promovării stării de sănătate şi asigurării asistenţei medicale a populaţiei. Baza materială a asistenţei medicale a locuitorilor este asigurată de : Spitalul Spitalul Spitalul Spitalul Spitalul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei: 222 paturi; de Psihiatrie Elisabeta Doamna : 235 paturi; de Pneumoftiziologie: 300 paturi; de boli infecţioase Cuvioasa Parascheva : 5 paturi; Clinic de Urgenţă pentru Copii Sf. Ioan : 305 paturi; de Obstretică Ginecologie Buna Vestire : 05 paturi; Conform Raportului de activitate al Direcţiei de sănătate publică, în anul 20 au fost spitalizaţi 05.9 pacienţi, care au totalizat un număr de zile de spitalizare, ceea ce reprezintă o utilizare a paturilor de 263 zile şi o durată de spitalizare de 6,58 zile, un rulaj de 55 bolnavi pe un pat şi o mortalitate spitalizată de,42% (decese la 00 de persoane externate). 82

83 Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată de următoare;e unităţi sanitare: 8 ambulatorii integrate din care 6 în Municipiul Galaţi, în Municipiul Tecuci şi în Oraşul T ârgu Bujor; Dispensar policlinic cu plată în Municipiul Galaţi. Igiena mediului In conformitate cu prevederile Ordinului MS nr. 030/2009, în anul 20 au fost eliberate 62 de autorizaţii sanitare de funcţionare şi 209 notificări, în vederea certificăr ii conformităţii cu normele de igienă şi sănătate publică, la solicitarea agenţilor economici. In cadrul Biroului de igienă a mediului şi a celui de programe de mediu s-au derulat următoarele activităţi în cadrul Programului naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viată şi muncă: Supravegherea calităţii apei potabile: din probele recoltate de la staţiile de apă şi consumatorii din mediul urban, 69 de probe au fost necorespunzătoare chimic prin depăşiri ale clorului rezidual liber faţă de 0,5mg/l şi 8 probe necorespunzătoare bacteriologic. Probele necorespunzătoare bacteriologic au fost înregistrate la consumatori pentru care s -a dispus spălarea reţelei, verificarea reţelelor iterioare şi recoltarea de probe de apă de control. În anul 20 s-au recoltat 20 probe de apă din unităţile de producţie alimentare care au fost corespunzătoare din punct de vedere chimic şi bateriologic. Evaluarea calităţii apei potabile şi a riscului pentru sănătate a consumatorilor în cazul expunerii la apa potabilă poluată cu arsen: s-au transmis 20 de probe de apă la C.R.S.P. Timişoara. 83

84 Supravegherea calităţii apei de îmbăiere: metodologia se referă strict la monitorizarea zonelor naturale amenajate pe ape dulci pentru îmbăiere şi a zonelor naturale neamenajate folosite în mod tradiţional pentru îmbăiere; Au fost luate în supraveghere 5 zone de îmbăiere: Lacul Vânători, Dunăre, Siret, Lacul Brateş şi Prut. Nici una nu este autorizată sanitar. În Municipiul Galaţi funcţionează în sezonul cald piscine şi bazine de înnot cu apă potabilă. Din cele 2 categorii de zone de agrement s-au recoltat 70 de probe de apă la piscinele şi bazinele cu apă potabilă. S-au înregistrat 5 probe necorespunzătoare chimic, la clor rezidual liber cu valori peste 0,5mg/l. S-a recomandat respectarea concentraţiei de clor admisă pentru a nu se înregistra afectarea stării de sănătate a populaţiei. Monitorizarea cazurilor de methemoglobinemie acute infantile, generate de apa de fântână: Nu s-au înregistrat cazuri. Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în expunerea la poluanţi atmosferici iritanţi şi cancerigeni: culegerea datelor s-a realizat în colaborare cu APM şi DSP, iar a celor de morbiditate de la biroul de statistică al DSP Galaţi. Monitorizarea riscului pentru sănătate în expunerea la solul poluat chimic şi microbiologic: au fost recoltate probe de sol din parcurile de joacă de la 2 grădinîte din Municipiul Galaţi şi transmise la CRSP Iaşi. Monitorizarea intoxicaţiilor neprofesionale cu pesticide: Nu s-au înregistrat în anul 20. Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman identificarea deficienţelor sistemului de gestionare a deşeurilor menajere: s-au întocmit 00 de chestionare pentru locuinţe colective şi individuale şi fişele tip pentru deşeuri. Evaluarea populaţiei expuse la zgomotul urban, supravegherea stării de sănătate a populaţie în expunerea la zgomot: s-au întocmit 25 de chestionare pentru locuinţe cu orientare spre o stradă cu trafic intens şi 25 de chestionare pentru zona rezidenţială neexpusă zgomotului stradal; s-au transmis la CRSP Bucureşti. Monitorizarea poluării cu metale toxice a terenurilor de joacă a copiilor din municipiu Galaţi: Nu s-a realizat, metodologia fiind în curs de elaborare. Monitorizarea apei potabile îmbuteliate altele decât apele minerale sau apele de izvor: în anul 20 au fost înregistrate 2 societăţi SC DODAN SRL şi SC AQUABYG SRL de la care s -au recoltat probe de apă îmbuteliată şi de la sursă; s-au analizat chimic şi bacteriologic. Nu au fost înregistrate neconformităţi. Studiu de percepţie a populaţiei privind radiaţiile ultraviolete din mediul natural şi artificial şi câmpurile electromagnetice cu frecvenţe între 0 300ghz: s-au întocmit şi completat 00 chestionare populaţie. Metodologia privind inspecţia modului de gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea medicală: s-au transmis trimestrial şi anual date statistice privind gestionarea deşeurilor medicale din unităţile sanitare; Prestări şi servicii de sănătate publică în domeniul sănătăţii în relaţie cu mediul: s-au încheiat contracte de prestări servicii în vederea monitorizării calităţii apei produse, distribuite şi utilizate în scop potabil cu: producătorii şi/sau distribuitorii de apă potabilă (76 contracte de monitorizare de audit şi 59 contracte de monitorizare de control); producătorii de ape potabile îmbuteliate (altele decât apele minerale sau de izvor) :2 contracte; producătorii din industrial alimentară: 5 contracte. Determinări solicitate: 435 pentru noxe aer, depuneri atmosferice; 287 pentru zgomot şi 238 pentru ape reziduale. Laborator igiena radiaţiilor ionizante: S-au recoltat 45 probe de apă potabilă dn care în Galaţi la care s-au efectuat 373 de determinări radiometrice şi radiochimice. Nu s-au înregistrat depăşiri faţă de concentraţia maximă admisă. - Conform Ordinului MS nr. 003/2008 s-a efectuat raportarea dozei pacientului pe un număr de pacienţi expuneri medicale la radiaţii ionizante. - Începând cu noiembrie 20 s-au efectuat 6 măsurători privind expunerea populaţiei la radon şi thoron din care în mediul urban. Valorile măsurate au fost cuprinse între Bq/mc pentru radon şi 0 92 Bq/mc pentru thoron. - Nu sunt obiective nucleare majore pe teritoriul adminsitrativ al municipiului. 84

85 3..8. Activităţi economice Municipiul Galaţi beneficiază de un potenţial natural, economic şi demografic important care a determinat dezvoltarea unor funcţiuni economice de bază, în special ale industriei metalur gice, industriei prelucrătoare, navale, construcţii, dar şi în industria alimentară şi turism Industria In ultimii ani, în Municipiul Galaţi s-au stabilit şi s-au dezvoltat o serie de firme, în acest mod o mare parte din populaţia activă a localităţii fiind ocupată. Cele mai importante societăţi ce activează pe raza Municipiului Galaţi sunt: SC ArcelorMittal Galaţi SA, SC Linde Gaz România SRL, SC Unicom Oil Terminal Galaţi, CN APDM Galaţi, etc. Declinul activităţilor economice în mun. Galaţi s-a manifestat începând cu trimestrul IV al anului 2008 şi s-a amplificat pe tot parcursul anului 2009, urmând să se menţină şi să se accentueze în anul 200. Acest declin sa manifestat prin închiderea sau reducerea activităţii a numeroase firme, în special în domeniul construcţiilor, aceasta ducând nemijlocit la cresterea numărului de someri indemnizaţi şi neindemnizaţi. Sectorul naval, lider al dezvoltării economice pînă în anul 2008, reprezentat de numeroase firme ce au sediul în mun. Galaţi (DMT Design Galaţi, ICEPRONAV Galaţi, ICEPRONAV Engineering Galaţi, Libmar Consulting Galaţi, P.A. Libra Galaţi, Retec Galaţi şi Van der Velden România) sia redus considerabil activitatea în ultimii 2 ani, generând un număr însemnat de someri. Principalele reduceri de personal incepând cu 200 au avut ca sursă Combinatul Siderurgic SC ArcelorMittal Galaţi SA (cca persoane disponibilizate) şi în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare). Pentru anul 202 este prevăzut ca unitatea să ajungă la cca angajaţ i, fiind preconizat un nou val de diponibilizări. O altă unitate generatoare de personae disponibilizate este Intreprinderea de Construcţii şi Reparaţii Siderurgice (cca persoane disponibilizate). Pentru perioada la nivelul municipiului Galaţi se înregistrează o dinamică pozitivă a numarului de salariaţi în domeniile: industrie, construcţii, comerţ, financiar şi asigurări, administraţie publică, învăţământ şi sănătate. La celelalte domenii se constata o diminuare a numărului de salariaţi, dar în ansamblu dinamica era pozitivă (+5,4 %). Faţă de anul 2007, în anul 2008 apar domenii noi de activitate care au atras un numar semnificativ de salariaţi. Apariţia subdomeniilor: distribuţie apă, salubritate, gestiune deşeuri şi activităţi de decontaminare, tranzacţii imobiliare, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţi de spectacole, culturale şi recreative au atras un număr semnificativ de salariaţi (cca 6477 persoane). În anul 2009, rata şomajului a afectat cca. 0% din populaţia activă. Noile condiţii economice de reducere a numărului de salariaţi, creştere a şomajului şi scăderea puterii de cumpărare vor reduce gradul de mobilitate şi numărul deplasărilor zilnice pentru muncă. Zonele industriale sunt pozitionate în zona vestica (Combinatul Siderurgic) şi în zona estica; sunt constrangeri clare în limitarea extinderii intravilanului. Astfel extinderea limitelor intravilanului trebuie sa ia în considerare crearea de zone de protectie (perdele de protectie) şi de eliminare a riscurilor de mediu. Zonele industriale şi depozitare disperasate în teritoriul urban, în special în zona central nordica sunt dezafectate şi prezinta potential de reconversie, favorizând atragerea de noi investitori în zonă. Obiective SEVESO Obiectivele SEVESO sunt reprezentate de obiective industriale în care sunt prezente substanţe chimice periculoase în cantităţi suficiente care să existe pericolul producerii unui accident major. 85

86 În Municipiul Galaţi, după ultima inventariere, există 5 biective SEVESO II cu risc major; şi 2 obiective cu risc minor. In ceea ce priveste coordonatele perimetrale ale acestor obiective precum şi distantele de siguranţă care rezultă din raportul de securitate (în cazul obiectivelor cu risc major) sau din politica de prevenire a accidentelor majore (în cazul obiectivelor cu risc minor), acestea au fost solicitate de primaria Municipiului Galaţi la operatorii economici. Din adresele trimise de operatorii economici catre primarie ca raspuns, s-au preluat în PUG elementele respective, putandu-se astfel determina zonele ce necesita a fi protejate. În continuare se prezinta aceste elemente, asa cum au fost ele transmise de operatorii economici. Electrocentrale Galaţi SA, Soseaua Smardan nr. 3, se află situată în partea de vest a municipiului Galaţi, la circa 2 km de zona locuită, în incinta platformei siderurgice SC ARCELORMITTAL Galaţi. Obiectivul ocupă o suprafaţă de mp, cea mai mare parte fiind destinată instalaţiilor de producţie, reţelelor de utilităţi, căilor de acces. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de securitate care rezulta din raportul de securitate în caz de incendii şi explozii la rezervoarele de pacura sunt următoarele: - contur circular de 45 km, pe un sector cu latimea de 600 m, distanta la care se resimt depasiri ale CMA (concentratii maxime admise) de pulberi; - contur circular de 6,5 km, pe un sector cu latimea de 200 m, distanta la care se resimt depasiri ale CMA de CO, NOx şi SOx; - distanta de 60 m fata de obiectiv, în caz de explozii. SC ArcelorMittal Galaţi SA cu sediul social în Galaţi, str.smardan,nr., este un combinat siderurgic integrat cu activitatea de fabricare cocs, fonta, otel, produse laminate la cald şi la rece, de producere tansport şi distribuire fluide energetice (apa potabila, apa industriala, gaz metan, gaz de cocs, gaz de furnal, energia electrica, abur, oxigen, azot, argon, etc). Suprafata efectiva a combinatului (incinta ARCELORMITTAL) este de ,99 mp. Din punct de vedere ecologic combinatul este amplasat la o distanta de 3-5 Km fata de zonele locuite. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de securitate care rezulta din raportul de securitate distanta de siguranta este la limita amplasamentului SC ArcelorMittal Galaţi SA. City Gaz se afla în incinta zonei libere, lot O3, O4, O5, (P,P3) şi este situat la cca 5 km fata de granita cu Ucraina şi Republica Moldova şi la o distanta mai mare de 2 km de zonele rezidentiale la intrarea în mun. Galaţi. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de securitate care rezulta din raportul de securitate sunt următoarele: - pragul pentru efect Domino, cu o zona cu mortalitate ridicata are raza de 360,5m; - zona cu leziuni ireversibile are raza de 532,3m; - zona cu leziuni reversibile are raza de 707,8m (Studiu elaborat de SC Ocon Ecorisc SRL Turda, privind Raport de Securitate, 202). Unicom Oil Terminal se afla situată în partea de est a municipiului Galaţi, la circa km de zona locuita (blocurile I.A.S. Turceni), pe malul stang al fluviului Dunarea, la mila Obiectivul ocupa o suprafata de mp, cea mai mare parte fiind destinata instalatiilor de productie, retelelor de utilitati, cailor de acces. Se invecineaza la Nord, Est şi Vest-R.A. A.Z.L. Galaţi şi la Sud fluviul Dunarea. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de securitate care rezulta din raportul de securitate sunt următoarele: Pentru situatia de incendiu în cuva de retentie a rezervorului R5: - zona cu mortalitate ridicata, unde este atins pragul pentru efect Domino şi pragul de planificare teritoriala (radiatie de caldura peste 7 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 77 m; - zona cu inceput de letalitate, (radiatie de caldura peste 7 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 94 m; - zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 7 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 2 m; 86

87 - zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 7 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 45 m; Pentru situatia de incendiu în cuva de retentie a rezervorului T2: - zona cu mortalitate ridicata, unde este atins pragul pentru efect Domino şi pragul de planificare teritoriala (radiatie de caldura peste 2,5 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 95 m; - zona cu inceput de letalitate, (radiatie de caldura peste 7 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de m; - zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 5 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 36 m; - zona cu leziuni ireversibile, (radiatie de caldura peste 2,5 kw/m2) este în interiorul unui cerc cu raza de 76 m; Pentru situatia de incendiu Flash Fire la rampa auto (faza lichida); conditii defavorabile: - zona cu mortalitate ridicata (concentratii > LEL) şi unde este atins pragul pentru planificare teritoriala este pe o raza de 209 m; - zona cu inceput de letalitate, (concentratii > /2 LEL) este pe o raza de 275 m; Pentru situatia de incendiu Flash Fire la descarcarea din nava (faza lichida) conditii defavorabile: - zona cu mortalitate ridicata (concentratii > LEL) şi unde este atins pragul pentru planificare teritoriala este pe o raza de 504 m; - zona cu inceput de letalitate, (concentratii > /2 LEL) este pe o raza de596 m; Linde Gaz Romania SRL - Noua Unitatea de Separare a Aerului - obiectiv cu risc major - AM nr. 74 din amplasament SC ArcelorMittal Galaţi SA soseaua Smardan nr.. Conform datelor de la operatorul economic, distantele de siguranta care rezulta din raportul de securitate sunt următoarele: Conform literaturii de specialitate (NASA Glenn Reserch Center Glenn Safety Manual Chapter 5 - Oxygen), distanta de siguranta în cazul depozitarii unei cantitati de oxigen lichid cuprinsa intre t, este de aproximativ 24 m, fata de drumurile publice şi fata de zonele rezidentiale. Linde Gaz Romania SRL - Fabrica de acetilena, Strada Al. Moruzzi nr obiectiv cu risc minor. S-au realizat simulari pentru următoarele locatii din incinta acestui obiectiv: a) hala de productie acetilena; b) hala de imbuteliere şi zona de depozitare a buteliilor şi bateriilor; d) zona de productie corgon; f) rezervorul de acetona; g) distrugerea totala a amplasamentului. Conform datelor furnizate de operatorul economic, distantele de securitate pentru distrugerea totala a amplasamentului, care rezulta din Politica de prevenire a accidentelor majore, sunt următoarele: Distrugerea totala a amplasamentului Atac terorist su atac din aer Prag -70 mbar (leziuni ireversibile) = 330 m 200 mbar (distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 00m Prag mbar (mortalitate ridicata) = 8,5 m 800 mbar (distrugeri totale cladiri din beton armat) = 50 m. Explozie în zona de depozitare a buteliilor şi bateriilor Butelii : 0 kg Prag -70 mbar (leziuni ireversibile)= 29,5 m Prag mbar (mortalitate ridicata)=nu este atins 200 mbar-distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 9m Baterii : 20 kg Prag -70 mbar (leziuni ireversibile)= 67,5 m Prag mbar (mortalitate ridicata) = nu este atins 200 mbar-distrugeri medii la cladiri industriale cu schelet metalic)= 20m 87

88 Rezervor de acetona Explozie la rezervora de acetona Efectele radiatiei termice de la o minge de foc format în cazul exploziei BLEVE sunt exprimate cu sarcina termica ([(kw/m 2) 4/ 3] s):. Mortalitate ridicata: 800 [(kw/m 2) 4/3] s= nu s-a atins 2. Inceperea mortalitatii: 000 [(kw/m 2) 4/3] s: = 28 m 3. Efecte ireversibile: 600 [(kw/m 2) 4/ 3] s: = 49,2. Apa Canal SA - obiectiv cu risc minor - AM nr. 2 din Galaţi, str. Constantin Brancoveanu nr.2. Punct de lucru: Uzina de Apa nr.2, amplasata în sudul mun. Galaţi-Valea Tiglinei I şi asigura tratarea apei brute în vederea potabilizarii. Amplasamentul Uzinei de apa nr. 2 este pe o suprafata de 9 ha din care suprafata statiei de clorinare este de 260 mp. Coordonatele amplasamentului masurate în fata statiei de clorinare Uzina de apa nr. 2 sunt: N 45 25' 6.764" şi E28 0'43.839". Distanta minima de la obiectivul SEVESO fata de cea mai apropiata locuinta este de 80 m (vest - constructii rezidentiale). Distanta minima de la obiectiv - Uzina de apa nr.2 pana la fluviul Dunare este de 300 metri Agricultura Municipiul Galaţi se diferenţiază prin calitatea sa de spaţiu urban, deşi este un spaţiu urban atipic, cu o pondere semnificativă a terenurilor agricole (50,44 % din totalul suprafeţei). Agricultura este una din activităţile cele mai importante pentru Regiunea Sud-Est, deci şi pentru Galaţi. Culturile reprezentative pentru aceasta zonă sunt: grâu, porumb, orz, floarea soarelui, soia, viţa de vie (podgoriile de la Nicoreşti sunt renumite pentru producerea vinului). Din suprafaţa totală de ha a judeţului, suprafaţa agricolă este de ha, din care: suprafaţa arabilă ha; vii ha; păşuni ha; fâneţe 598 ha; livezi.979 ha Suprafaţa ocupată de păduri si alte terenuri din fondul forestier ha; suprafaţa ocupată de ape şi bălţi este de 3.09 ha; alte suprafeţe ha Din suprafaţa teritoriului administrativ al municipiului Galaţi de ,37 ha, suprafaţa agricolă este de 2.668,94ha (52,0%). În municipiu există unităţi de prelucrare a vinului, a laptelui, morărit şi panificaţie, prelucrarea cărnii, producerea nutreţurilor concentrate. În majoritatea dintre aceste societăţi s-au făcut modernizări sau sunt în curs de efectuare, rezultatul fiind o îmbunătăţire a imaginii produselor şi o abordare mai curajoasă a pieţelor de desfacere. Totuşi, numărul redus de ferme zootehnice afectează preţul şi deci desfacerea produselor finite în cazul laptelui, cărnii şi a nutreţurilor concentrate. Se resimte lipsa industriei producătoare de ambalaje la standard europene, produsele alimentare gălăţene fiind concurate, nu numai ca volum dar şi ca aspect, de produse importate sau provenind din alte zone ale ţării Turism Municipiul Galaţi beneficiază de amploarea geografică favorabilă în lungul marelui culoar de circulaţie al Dunării, intersectat cu axa de circulaţie nord-sud europeană Marea Baltică-Marea Neagră (Gdansk-Constanţa). Spre deosebire de Municipiul Constanţa, unde componenta turistică este accentuată şi datorită profilului economic al oraşului, în Municipiul Galaţi predomină turismul de tranzit şi turismul de afaceri. Există o serie de obiective turistice de inters naţional (Muzeul de Arte vizuale cea mai importantă colecţie de artă contemporană din România), clădiri monumente arhitecturale, lăcaşe de cult, expoziţie de arte platstice în metal, Muzeul de Stiinţe ale Naturii, Grădina Botanică, precum şi zone de promenadă (Faleza Dunării) şi puncte de belvedere (Turnul TV). Porturile existente sunt utilizate preponderent pentru activităţi comerciale. Intenţia autorităţilor publice locale este de a dezvolta şi componenta de agrement. În acest sens au fost elaborate studii de fezabilitate pentru reabilitarea Portului comercial vechi şi realizarea portului de ambarcaţiuni mici. 88

89 Dotările Municipiului Galaţi Conform Legii nr. 35/200 pentru aprobarea PATN, cap Principalele categorii şi tipuri de dotări, echipamente pentru localităţile de rangurile 0 şi I sunt instituţii de decizie politică, juridică şi economică de importanţă internaţională, naţională sau regională: - Parlament, Guvern, ministere şi alte instituţii centrale, instanţe supreme (Curtea Supremă de Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ), ambasade etc.; - sedii ale administraţiei publice locale, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor şi ale altor organe centrale, judecătorii, tribunale, parchete, sedii ale organizaţiilor politice, sedii de sindicat, fundaţii, sedii ale unor organizaţii neguvernamentale etc.; instituţii naţionale şi regionale de reputaţie internaţională/europeană sau active în domeniul relaţiilor internaţionale/europene: - sedii ale filialelor organismelor internaţionale, mari instituţii naţionale cu caracter ştiinţific de deschidere internaţională/europeană (academie, centre şi institute naţionale de cercetare etc.); - sedii pentru congrese şi conferinţe, sedii pentru expoziţii şi târguri, hoteluri - de lux şi de mare capacitate, şcoli internaţionale, birouri pentru profesiuni recunoscute pe plan internaţional, de arbitraj internaţional etc. instituţii străine şi internaţionale cu sediul permanent: - firme şi bănci străine, diverse alte instituţii social-economice, culturale şi ştiinţifice, organizaţii internaţionale neguvernamentale, instituţii ştiinţifice străine (şcoli, universităţi), consulate şi alte reprezentanţe diplomatice, comerciale, turistice etc. diferite organizaţii cu sucursale, filiale şi agenţii în străinătate: - sedii financiar-bancare, de asigurări, sedii ale unor organizaţii culturale şi ştiinţifice; alte dotări/echipamente: - educaţie, cercetare ştiinţifică: universităţi, institute de învăţământ superior diversificate, institute naţionale de cercetare sau filiale ale acestora; - sănătate: clinici universitare şi spitale; - cultură: muzee, teatre dramatice, de comedie, de revistă, de păpuşi, operă, operetă, filarmonică, săli de concerte, săli polivalente, mari biblioteci, edituri, tipografii; - comerţ, servicii comerciale prestate populaţiei şi agenţilor economici: centre de comerţ şi de afaceri, burse de valori şi de mărfuri, servicii comerciale diversificate şi de înaltă calitate; - mass-media: sistem cu rază de difuzare şi acoperire internaţională/europeană sau regională, agenţii de presă, posturi naţionale şi regionale de radio şi televiziune; - sport, agrement: complexuri sportive, stadioane, săli de competiţii sportive de nivel internaţional/european, naţional sau regional, piscine, patinoare artificiale, bază turistică şi de agrement diversificată, parcuri, grădini botanice, zoologice, cazinouri, cluburi pentru sport şi agrement etc.; - protecţia mediului: agenţii de protecţie a mediului şi servicii ecologice dotate cu echipamente specifice pentru menţinerea unui mediu de calitate (organizarea auditului de mediu, igiena urbană etc.); - alimentare cu apă şi canalizare: reţele de alimentare cu apă, sistem colector de canalizare, staţie de epurare; - culte: centre ecumenice, mitropolii, episcopii, arhidioceze, dioceze, centre ale cultelor autorizate; - transport/comunicaţii: aeroporturi internaţionale, gări feroviare racordate la reţeaua europeană, servicii de poştă cu acoperire internaţională; - ordine publică, apărarea ţării şi siguranţă naţională: instituţii specifice şi racordate la organizaţii internaţionale. 89

90 3..9. Patrimoniul cultural, arheologic sau arhitectonic Conform Listei Naţionale a Monumetelor Istorice aprobată în 2004, completată în 200 şi publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 670bis/.X.200, pe teritoriul Municipiului Galaţi se află următoarele monumente istorice, situri arheologice, monumente arhitectonice: Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Adresa GL-I-s-B Situl arheologic de pe promontoriul "Precista" Galaţi 2 GL-I-m-B Aşezare 3. GL-I-m-B Necropolă 4. GL-I-m-B Cuptoare romane 5. GL-I-s-B Situl arheologic de la Galaţi, punct "Cartierul Dunărea Cartier Dunărea 6. GL-I-m-B Fortificaţie de pământ Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila 7. GL-I-m-B Necropolă Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila 8. GL-I-m-B Castellum de pământ Zona de V, la E de şoseaua Galaţi-Brăila 9. GL-I-s-A-0297 Situl arheologic de la Barboşi - Galaţi GL-I-m-A Castellum roman GL-I-m-A Aşezare GL-I-m-A Aşezare Promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboşi GL-I-s-B Necropolă tumulară Pe platoul Combinatului Siderurgic, la V de banda transportoare a Combinatului, la N de şoseaua Galaţi-Tecuci sec. II - IV p. Chr., Epoca romană GL-I-m-B Cavou roman Str. Oţelarilor zona blocurilor D4 - D6 sec. IV p. Chr., Epoca romană GL-II-m-B Cavoul dr. Aristide Serfioti 6 GL-II-a-B Ansamblul urban "Str. Nicolae Bălcescu" 7 GL-II-m-B-0300 Şcoala specială "Simion Mehedinţi" Str. Bălcescu Nicolae 9 înc. sec. XX 8 GL-II-m-B Şcoala tip "Spiru Haret., azi Colegiul "Vasile Alecsandri Str. Bălcescu Nicolae Între str. Traian, faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii Precista Între str. Traian, faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii Precista Între str. Traian, faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii Precista Între str. Traian, faleza Dunării, str. Roşiori, promontoriul aferent bisericii Precista Datare Promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboşi Promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboşi Promontoriul "Tirighina" şi versanţii de la V de acesta, la 300 m N de gara Barboşi Cartier Fileşti, în curtea bisericii "Sf. Treime" Str. Bălcescu Nicolae pe partea stângă de la nr. 9 la nr. 6 (până la str. Gării), pe partea dreaptă de la str. Eroilor până la str. Gării. sec. XVI - XIX sec. XVI - XIX Epoca romană sec. II - III p. Chr., Epoca romană sec. II - III p. Chr., Epoca romană sec. II p. Chr, Epoca romană sec. II - IV p. Chr., Epoca migraţiilor sec. II - IV p. Chr., Epoca migraţiilor sec. VI a. Chr. sec. I p. Chr., Latčne, Cultura geto - dacică 880 sec. XIX 90

91 9 GL-II-m-B GL-II-m-B GL-II-m-B Casa dr. Nicolae Alexandrescu, azi Direcţia Judeţeană de Statistică Şcoala tip "Spiru Haret., azi Şcoala Normală "Costache Negri" Str. Bălcescu Nicolae 80 înc. sec. XX Str. Brăilei Biserica "Sf. Nicolae. Str. Creangă Ion 845 GL-II-m-B Casa Stavru Mantu Str. Cuza Alexandru Ioan 46 sf. sec. XIX 23 GL-II-m-B Casa Cuza Vodă, azi Muzeul Judeţean de Istorie Str. Cuza Alexandru Ioan GL-II-s-B Grădina publică Str. Domnească colţ cu str. V. Alecsandri mijl. sec. XIX 25 GL-II-s-B Parcul municipal "Mihai Eminescu. Str. Domnească colţ cu str. Gral Iacob Lahovary mijl. sec. XIX sec. XIX 26 GL-II-a-B-0300 Ansamblul urban "Str. Domnească" Str. Domnească pe partea dreaptă de la nr. 24 până la Grădina Publică; pe partea stângă de la str. G-ral Iacob Lahovary (parcul municipal Mihai Eminescu) până la nr. 4, Muzeul de Artă. 27 GL-II-m-B-030 Casa Simion Gheorghiu Str. Domnească GL-II-m-B-0302 Grand Hotel Str. Domnească GL-II-m-A-0303 Palatul de Justiţie, azi rectoratul Universităţii "Dunărea de Jos" Str. Domnească GL-II-m-B-0304 Casa Lambrinidi Str. Domnească 5 sf. sec. XIX 3 GL-II-m-B-030 Casă Str. Domnească GL-II-m-A-0306 Palatul Administrativ, azi Prefectura Judeţului Galaţi Str. Domnească GL-II-m-B-0307 Casă Str. Domnească GL-II-m-B-0308 Societatea Culturală V.A. Urechia, azi Teatrul Dramatic Str. Domnească GL-II-m-B-0309 Casa Damian Drăgănescu Str. Domnească 60 înc. sec. XX 36 GL-II-m-B Casa Gheorghiade Str. Domnească GL-II-m-B-0302 Casa Georgel Plesnilă Str. Domnească 64 înc. sec. XX 38 GL-II-m-B Casă Str. Domnească 65 înc. sec. XX 39 GL-II-m-B Casa Balş Str. Domnească 67 mijl. sec. XIX 40 GL-II-m-B Casa Costache Plesnilă, azi redacţia "Viaţa Liberă" Str. Domnească 68 înc. sec. XX 4 GL-II-m-B Casa Auschnitt, fostul Consulat italian Str. Domnească GL-II-m-B Casă, fostul Consulat spaniol Str. Domnească GL-II-m-B Casa Macri, fostul Consulat portughez Str. Domnească

92 44 GL-II-m-B Casă, fosta Casă a Corpului Didactic Str. Domnească 8 înc. sec. XX 45 GL-II-m-B Biserica romano-catolică Str. Domnească GL-II-m-B Casă, azi Policlinică Str. Domnească GL-II-m-B-0303 Casa Bănică Grigorescu Str. Domnească 00 sf. sec. XIX 48 GL-II-m-B Catedrala ortodoxă "Sf. Ierarh Nicolae. Str. Domnească GL-II-m-B Casa Helman, azi reşedinţă episcopală Str. Domnească 06 înc. sec. XX 50 GL-II-m-B Institutul "Notre Dame de Sion., azi Facultatea de Mecanică Str. Domnească sf. sec. XIX 5 GL-II-m-B Casa Damian Drăgănescu Str. Domnească 8 înc. sec. XIX 52 GL-II-m-B Palatul Episcopal, azi Muzeul de Artă Str. Domnească GL-II-m-B Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril" Str. Egalităţii GL-II-m-B Şcoala tip "Spiru Haret. Str. Egalităţii GL-II-m-B Poartă de han turcesc Str. Egalităţii 6 înc. sec. XIX 56 GL-II-a-B Ansamblul urban "Str. Eroilor" Str. Eroilor pe ambele părţi, de la str. Domnească, numerele 3 şi 6, până la str. Nicolae Bălcescu, nr. 33 şi 34. sec. XIX 57 GL-II-m-B-0304 Fostul consulat cehoslovac Str. Eroilor 7 înc. sec. XX 58 GL-II-m-B Casă Str. Eroilor 8 înc. sec. XX 59 GL-II-m-B Casă Str. Eroilor 0 înc. sec. XX 60 GL-II-m-B Casa Armatei Str. Eroilor GL-II-m-B Farmacia Ţinc Str. Eroilor GL-II-m-B Casa Cavalioti, azi Muzeul Judeţean de Istorie Str. Fotea Iancu, maior GL-II-m-B Sucursala Galaţi a Băncii Naţionale a României Str. Fraternităţii GL-II-m-B Casă Str. Gării GL-II-m-B Casa Corpului Didactic Str. Gării GL-II-m-B Casă Str. Gării GL-II-m-B-0305 Casă Str. Gării GL-II-m-B Siloz pentru cereale Str. Griviţei 38 în Portul Comercial GL-II-m-B Casa Gheorghe Florea Str. Holban Nicolae, col. 2 înc. sec. XX 70 GL-II-m-B Palatul Poştei Str. Lahovary Iacob, general GL-II-a-B Aleea Mavromol GL-II-m-B Aleea Mavromol GL-II-m-B Aleea Mavromol Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului. - Mavromol Biserica "Adormirea Maicii Domnului. - Mavromol Şcoala grecească 92

93 Ansamblul urban "Str. Mihai Bravu" Str. Mihai Bravu pe ambele părţi de la str. Gării până la str. Vasile Alecsandrii. de la numerele şi 2 la numerele 43 şi 50. sec. XIX Str. Mihai Bravu Str. Mihai Bravu Str. Mihai Bravu 30 înc. sec. XX 74 GL-II-a-B GL-II-m-B GL-II-m-A GL-II-m-B GL-II-m-B Casă Str. Mihai Bravu GL-II-m-B-0306 Casă Str. Mihai Bravu GL-II-m-B Casa Costache Negri Str. Mihai Bravu 46 sec. XIX 8 GL-II-m-B Str. Mihai Bravu GL-II-m-B Str. Portului GL-II-m-B Str. Portului Str. Roşiori Str. Roşiori Palatul Comisiei Europene a Dunării, azi Biblioteca "V.A.Urechia" Casa Robescu, azi Palatul Copiilor Casa Zamfiratos, azi Hidrotehnica S.A. Şcoala tip "Spiru Haret., azi Seminarul "Sf. Apostol Andrei" Gara Fluvială Galaţi Palatul Navigaţiei Pescăriile Statului Ansamblul bisericii fortificate "Precista" Biserica cu turn fortificat "Adormirea Maicii Domnului. - Precista 84 GL-II-a-A GL-II-m-A GL-II-m-A Zid incintă (fundaţii) Str. Roşiori GL-II-m-B Biserica "Sf. Spiridon. Str. Sf. Spiridon GL-II-m-B Aleea Şcolii 890, GL-II-m-B Str. Ştiinţei GL-II-m-B Str. Tăutu Logofăt , ref GL-II-m-B-2072 Str. Tecuci GL-II-m-B-0307 Str. Traian GL-II-m-B Str. Traian GL-III-m-B-0325 Str. Brăilei 34 în faţa Casei de Cultură GL-III-m-B-0326 Str. Brăilei GL-III-m-B-0327 Str. Cuza Alexandru Ioan GL-III-m-B GL-III-m-B GL-III-m-B GL-III-m-B GL-III-m-B GL-III-m-B-0333 Statuia lui Ion C. Brătianu 03 GL-III-m-B-0335 Bustul lui Mihail Kogălniceanu Str. Domnească 04 GL-III-m-B-2074 Bust lui Lascăr Catargiu Str. Domnească Liceul israelit, azi Colegiul "Al.I.Cuza" Spitalul Spiridoniei, azi Spitalul Municipal TBC Biserica "Intrarea în Biserică. - Vovidenia Casă Spitalul Militar dr. Aristide Serfioti Spitalul Municipal "Elisabeta Doamna. Basorelieful "Concertul. Bustul lui Nicolae Longinescu Bustul lui Alexandru Ioan Cuza Statuia lui Costache Negri 92 Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza Bustul lui George Enescu Bustul lui Ion Luca Caragiale Monumentul lui Mihai Eminescu Str. Domnească lângă Hotel Galaţi Str. Domnească în rotonda din faţa Grădina Publice Str. Domnească în Grădina Publică Str. Domnească în Grădina Publică Str. Domnească Parcul municipal "Mihai Eminescu" Str. Domnească pe faleza Dunării

94 05 GL-III-m-B-0336 Bustul lui Tudor Vladimirescu Str. Domnească 60 intersecţie cu str. Radu Negru 06 GL-III-m-B-0337 Bustul lui V.A. Urechea Str. Mihai Bravu GL-III-m-B-0338 Bustul dr. Alexandru Carnabel Str. Traian GL-III-m-B-0339 Bustul dr. Aristide Serfioti Str. Traian GL-IV-m-B-0345 Fosta şcoală bulgară Str. Bălcescu Nicolae 33 sf. sec. XIX 0 GL-IV-m-B-0346 Casa memorială "Nicolae Mantu" Str. Cuza Alexandru Ioan 44 sf. sec. XIX Nota: Str. Culturii se numeste str.colonel Nicolae Holban; Str. Garii ce da în port este de fapt str. Grivitei Str. "Regiment Stret" este de fapt B-dul George Cosbuc Recomandări desprinse din Studiul istoric de fundamentare a PUG Galaţi:. Prevederea obligativitatii descarcarii de sarcina arheologica pe suprafetele urbane ale zonei construite protejate şi în zonele cu potential arheologic. 2. În privinţa tipurilor de ţesut urban b-f indicate mai sus, situate în afara zonei construite protejate: - luarea în considerare a fragmentelor aparţinând diferitelor tipuri de ţesut urban drept elemente determinante în stabilirea UTR şi inscrierea lor coerenta în strategia de dezvoltare a municipiului; - stabilirea reglementărilor fiecărei Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR) în aşa fel încât să consacre şi să accentueze caracteristicile urbanistice existente: tipul tramei stradale, a parcelarului, a raportului dintre clădire şi vecinătăţi (spaţiul stradal şi imobilele laterale), functiunile compatibile cu cele existente, indicii urbanistici (POT şi CUT), inaltimea cladirilor, tipul de volumetrie şi arhitectura acceptată etc. 3. În privinţa Zonei construite protejate şi a subdiviziunilor acesteia, care urmează a fi definitivate, este necesară solicitarea elaborării exprese a unui Plan Urbanistic Zonal, întocmit în conformitate cu Metodologia specifică aprobată de MLP şi publicată în Monitorul Oficial î n februarie Va fi avuta în vedere integrea zonei construite protejate într-o politică coerentă de dezvoltare economică şi socială la nivelul municipiului Galaţi. Până la elaborarea şi aprobarea PUZ reglementările PUG vor trebui să detalieze următoare le principii: a. conservarea valorilor care definesc ZCP sau subdiviziunile acesteia, în special următoarele: - forma urbană definită prin trama parcelarului, care nu va fi modificat; - relaţia dintre diferitele spaţii urbane spaţii construite, spaţii libere, spaţii plantate; - forma şi aspectul edificiilor (interioară şi exterioară) definite de structura, volumul, stilul, modul de construire, materialele, culoarea şi decoraţia lor; - relaţia dintre Z.C.P. şi împrejurimile lor artificiale sau naturale; - funcţiunile diverse pe care Z.C.P., fragmente ale acesteia sau cladirile din interiorul ei le -au achiziţionat în timp. Noile funcţiuni şi activităţi trebuie să fie compatibile cu caracterul istoric al Z.C.P. Adaptarea acestor zone la viaţa contemporană, înclusiv în ceea ce priveşte infrastructura şi utilităţile trebuie să ţină cont de specificul istoric. Vor fi, de asemenea, precizate functiunile interzise în ZCP. b. Când este necesar să se construiască în Z.P. o nouă clădire sau să se adapteze una mai veche este necesar să se respecte organizarea spaţială existentă şi în special scara şi şi mărimea lotului, impuse de calitatea şi valoarea ansamblului de construcţii existente. Introducerea de elemente cu caracteristici contemporane în armonie cu împrejurimil e nu este descurajată atât timp cât acestea contribuie la armonia ansamblului. c. Indicii P.O.T. şi C.U.T. se vor conforma situatiei existente, ca şi volumetria generala a cladirii, inaltimea acesteia etc. 4. În privinţa monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca şi a celor care urmeaza, prin procedura specifica a MCC, sa fie inscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor în municipiu, interventiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentatiilor elaborate de specialisti atestati de MCC, în conformitate cu prevederile legale, în urma avizelor emise de 94

95 DCCPN.(in cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin sectiunile de specialitate, în cazul monumentelor de grupa A. 5. Relaţia cu Dunărea. Întervenţiile asupra spaţiilor urbane vor avea în vedere păstrarea şi îmbunătăţirea relaţiei directe între zonele istorice ale oraşului şi fluviu. 6. Relaţia cu infrastructura feroviară. Intervenţiile în zona căii ferate vor cauta să armonizeze relaţia funcţională şi vizuală între infrastructura feroviară şi zonele istorice ale oraşului, atât prin cadrul construit cât şi prin amenajări peisagere Căi de comunicaţie şi transport Reţele rutiere DN 2 dinspre Slobozia - Autostrada A 2 (Bucureşti - Feteşti - Constanţa); DN 2B dinspre Buzău (DN 2, DN 0 Braşov - Covasna); DN 22 dinspre Râmnicu Sărat (DN 2); DN 23 dinspre Focşani - DN 2 Adjud (DN A) - Bacău sau Ojdula - Târgu Secuiesc Miercurea Ciuc (DN 2 D - DN B - DN 2); DN 25 dinspre Tecuci - Bârlad - Vaslui - Iaşi; DN 24 D dinspre Bârlad (DN 24); DN 26 dinspre Oancea - Murgeni - Huşi - Iaşi; DN 2B spre şi dinspre Giurgiuleşti (punct de graniţă cu Basarabia şi Ucraina); DN 22 B Brăila - Galaţi. Caile de transport din judetul Galaţi vizeaza principalele cai rutiere (drumuri nationale) cu directia catre: - frontiera cu Republica Moldova, spre vama Oancea-Cahul; frontiera cu Ucraina, prin vama Galaţi - Giurgiulesti, - nordul tarii, prin DN25 şi DN26 (urmand cursul Siretului şi cursul Prutului), - vestul tarii, prin DN2B, - sudul tarii, prin E584, E87, - S-E-estul tarii, prin DN22, E87, - spatiile de agrement şi recreere. 95

96 Comunele propuse pentru zona periurbana sunt strabătute de aceste drumuri, ceea ce le confera importanta pentru dezvoltarea lor viitoare. Analiza realizată pe baza setului de criterii selectate scoate în evidenta faptul ca influenţa urbanizatoare a oraşului Galaţi se desfasoara deocamdată asupra primului inel de comune din jurul său. Efectele se resimt selectiv chiar şi în cazul acestora: sunt mai puternice în Vanatori, Smardan, Sendreni şi Schela, dar mai limitate în Tulucesti, Branistea şi Independenta. Din punctul de vedere al dezvoltarii Municipiului Galaţi, este necesara o extindere spre nord a zonei propuse prin PATZ Periurbana Braila, astfel incat ambele municipii sa participe în ponderi aproximativ egale. Se propune introducerea în plus a urmatoarelor comune (care sa cuprinda atat zona restransa, cat şi cea extinsa, studiata la judetul Braila): Tulucesti, Vanatori, Smardan, Independenta, Schela, Frumusita, Foltesti, Scanteiesti, Cuca, Pechea, Cuza Voda, Slobozia Conachi, Piscu, Tudor Vladimirescu.De asemenea, şi orasul Macin poate participa cu o zona mai mare de influenta, aducand în plus comunele: Grindu şi Luncavita. S-au luat în calcul doua variante: a.varianta zonei de influenta de 30 km b.varianta largita, a zonei de influenta de 50 km Gruparea urbană Galaţi-Brăila, definită ca sistem urban în cadrul P.A.T.N. - Reţeaua de localităţi, ce deţine un punct forte, apartenenţa la Coridorul Fluvial European Rhin-Main-Dunăre, ar putea constitui o aglomeraţie urbană bipolară, un motor la nivel regional, caracterizat nu atât prin omogenitate, cât prin complementaritate (asigurând coerenţa teritoriului) şi prin competitivitate (respectând propria dezvoltare a oraşelor şi politica de imagine a acestora). Atragerea în sfera de influenţă a aglomeraţiei urbane Galaţi-Brăila şi a unui al treilea pol, oraşul Măcin, peste Dunăre, poate aduce în discuţie ariile de cooperare supracomunală, o nouă formă de organizare, prin care comunităţile pot ajunge la performanţe tehnice şi de imagine pe care nu le puteau atinge înainte. Propunerea pentru acest proiect de sistem urban, alcatuit din municipiile Braila şi Galaţi, impreuna cu zonele lor metropolitane,poate cuprinde două orizonturi de timp: unul mediu, în care să se constituie arealul Galaţi - Brăila (+ staţiunea Lacu-Sărat) Măcin şi unul pe termen lung, care să cuprindă şi ariile de polarizare în teritoriu ale celor două mari oraşe, precum şi întreaga zonă dobrogeană, din estul Dunării (Măcin, Jijila, Garvăn, I.C. Brătianu), care ar putea avea o dezvoltare interesantă, prin potenţialul nefolosit în prezent. Căi feroviare UAT Galaţi este deservit de următoarele sectoare de căi ferate: magistrala 700 Bucureşti Urziceni Brăila - Galaţi cale ferată dublă electrificată: sectorul Ianca Brăila Galaţi linia 704 Galaţi - Barboşi Tecuci Mărăşeşti cale ferată dublă electrificată: sectorul Galaţi - Barboşi cale ferată dublă neelectrificată: sectorul Barboşi - Tecuci linia 703 Galaţi - Bârlad cale ferată simplă neelectrificată: sectorul Galaţi Bârlad Municipiul Galaţi reprezinta o statie terminus pentru linia cu ecartament normal (european) şi o statie de tranzit pentru linia cu ecartament larg suprapus peste cel normal (pentru transportul spre Moldova, Ucraina, Rusia). Din punct de vedere al cailor de circulatie feroviara, municipiul Galaţi este administrat de următoarele structuri: -structura de administrare a infrastructurii feroviare reprezentata prin CREIR- sucursala Galaţi (Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF) şi SC Electrificare CFR SA - sucursala Galaţi; - de mentionat ca în cadrul SC ArcelorMittal Galaţi SA exista infrastructura feroviara proprie - operatorii de transport marfa şi manevra feroviara, reprezentati prin: CZM Galaţi (Centrul Zonal de Marfa Galaţi), în subordinea Sucursalei de Marfa Moldova- Cf Iasi; GFR (Grupul Feroviar Roman), şi (S.C. Servtrans Invest S.A.), UT (S.C. Unifertrans S.A.). - operatorii de transport calatori, reprezentati prin: Sucursala de Transport Feroviar de Calatori Galaţi; TFG Cluj (Transferoviar Grup). 96

97 Infrastructura:din punct de vedere al cailor ferate este publică (de circulatie) şi privata (de circulatie şi de linii industriale) şi este reprezentata prin: -CREIR- sucursala Galaţi şi SC Electrificare CFR SA - sucursala Galaţi: - totalitatea cailor de rulare cu toate instalatiile aferente, - cladirile statiilor Galaţi, Barbosi şi Filesti, - statia de transpunere vagoane marfa (cale normala-cale larga), - statia Galaţi Marfuri, -statia Galaţi Bazin, - statia Triaj Brates, -statia Galaţi Larga (unde exista şi birou vamal şi punct graniceri pentru CF), - cladirile de birouri şi de alte destinatii. -SC ArcelorMittal SA Galaţi: -statia Catusa -statia Smardan -statia Malina -linii industriale Operatorii de transport marfa şi manevra feroviara detin următoarele spatii: - CZM - depoul de locomotive Barbosi Triaj - statie transpunere vagoane marfa (alte cladiri, în afara ceor ce tin de Infrastructura) - parc de vagoane de marfa şi revizia de vagoane Barbosi - cladirile de birouri şi de alte destinatii, - GFR - statia Barbosi Triaj şi Parcul de vagoane de marfa şi locomotive -statia transbordare marfa - cladirile de birouri şi de alte destinatii. - şi - parcul de vagoane şi locomotive şi remiza locomotive, - cladirile de birouri şi de alte destinatii. Operatorii de transport calatori detin următoarele spatii: - STFC - depoul de locomotive Galaţi -revizia de vagoane calatori - cladirile de birouri şi de alte destinatii. - TFG - cladirile de birouri şi de alte destinatii (parcul sau de automotoare, locomotive şi vagoane calatori se afla la Tg. Bujor) Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de km/h. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate ce traverseaza UAT Galaţi sunt următoarele poduri cu deschideri mai mari de 0 m: - pod ce traverseaza raul Prut spre Giurgiulesti, cu legatura în Republica Moldova si, mai departe spre Reni, în Ucraina, cu linie cu ecartament larg suprapus peste cel normal. - doua poduri ce traverseaza raul Siret, la sud de Barbosi cu cate o linie CF normala (fiecare pod are cate un sens de cale ferata) 3... Managementul deşeurilor In prezent, în Municipul Galaţi, colectarea deşeurilor se face selectiv, doi operatori fiind implicaţi în gestionarea deşeurilor: SP ECOSAL, detinut de orasul Galaţi şi RER Ecologic Service SRL. Operatorul ECOSAL este contractat pentru colectarea deşeurilor şi servicii de maturare stradala de catre 80% din orasul Galaţi (adică aproximativ gospodării). Societatea detine un Contract de concesiune pentru folosirea depozitului de deşeuri Tirighina. La martie 2008, 97

98 statutul ECOSAL-ului a fost schimbat de la societate pe actiuni 00% deţinute de municipalitate, la un departament municipal în cadrul Departamentului Tehnic al Primăriei. Operatorul RER Ecologic Service SRL :RER Ecologic Service SRL a fost fondat în 994 ca un membru al companiei RWE Praga, ca parte importantă a conglomeratului german (energie, apa, servicii). Azi RER Ecologic Service SRL este o companie 00% româneasca, precum şi parte dintr-un concern, care are filiale în diferite orase din Romania (Braila, Timisoara, Buzau şi Constanta). RER Ecologic Service SRL este contractat pentru servicii de maturare stradala şi colectare a deseurilor de 20% din Galaţi (de exemplu, gospodării). În ceea ce priveşte colectarea de deşeuri comerciale, functionarea RER Ecologic Service SRL este restricţionata pentru anumite zone din oraş conform concesionarilor oferite de Primaria Galaţi. Depozitul ecologic de deşeuri Tirighina este amplasat în partea de S-V a orasului, pe o terasa la 35 m altitudine. Este limitata la N de versantii gropii de gunoi ce a fost inchisa, la V de un versant natural, la E de calea ferata. Depozitul este amplasat la zona de influenţă a râului Siret, la o distanta de aproximativ 500m de râu. Zona pentru extensia depozitelului este protejata de terasamentul de cale ferata faţă de nivelurile crescute din râu. Proiectul privind depozitul ecologic cuprinde mai multe etape de realizare: în august 2008 a fost demarata "Închiderea gropii de gunoi Tirighina şi construirea extensiei" prin constructorul S.C. Mesogeos S.A. - Sucursala România. Procesul verbal de recepţie a lucrărilor a fost incheiat la În prezent, contractul este finalizat în proporţie de 00%. Lucrările de închidere au respectat condiţiile impuse prin Acordul integrat de mediu nr.2/ emis de ARPM Galaţi şi prevederile Normativului tehnic privind depozitarea aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004. S-au executat, printre altele, următoarele lucrări: Lucrări pentru pregatirea amplasamentului / Infrastructura / Închiderea gropii existent e / Construirea extensie gropii de gunoi / Vehicule şi utilaje / Demolarea gardurilor şi clădirilor / existente / Reabilitarea drumului existent / Cladirea administrativă / Podul-basculă / Bazinul pentru apa de suprafata şi staţia de pompare / Sistemul de etanşare la bază / Staţia de tratare levigat. S-au furnizat următoarele echipamente: Compactor / Încărcător frontal / Container pentru zona de protecţie / Instalaţie de extracţie a gazului / Birou administrativ echipament / Echipamentul construcţiei podului-bascula / Echipamentul de la garaj / Sistem supraveghere video. Tot în anul 2008, au fost incepute lucrarile pentru "Staţie de sortare şi compostare şi două puncte verzi de depozitare". Contractorul lucrarii a fost S.C. Vîlceana S.A. S-au executat următoarele lucrări: Staţia de sortare şi compostare: curăţare amplasament/ lucrări de terasamente / lucrări de fundaţie / lucrări de fundaţie şi aşternerea stratului de balast / executare confecţii metalice / executarea clădirii administrative / efectuarea racordurilor / construirea benzilor transportoare hârtie, aluminiu / montare echipamente pentru statia de sortare / închideri exterioare (ferestre, uşi, porţi). Lucrări de construcţie au fost finalizate. În aceeaşi incinta cu staţia de sortare, a fost construită şi o facilitate de compostare a deşeurilor verzi, care foloseşte tehnica compostării în brazde. În urma acestui proces, va rezulta un îngrăşământ ecologic deosebit de util în agricultură numit compost, care va putea fi valorificat pentru a finanţa o parte din noul sistem de gestionare a deşeurilor. - Doua Puncte verzi: Micro 3B şi Etna 29: curăţare amplasamente / lucrări de terasamente / aşternerea stratului de balast / realizarea platformei de beton / execuţie garduri / iluminat exterior / conectare la reţeaua de electricitate şi apă / amplasare containere. Stadiu actual: lucrări de construcţie finalizate. O parte foarte importantă a sistemului de gestionare a deşeurilor este colectarea selectivă a deşeurilor, numită şi separarea deşeurilor la sursă. Practic, aceasta reprezintă o metodă de a sorta deşeurile, în aşa fel încât partea reutilizabilă a lor să fie separată şi transportată pentru reciclare. 98

99 Noul sistem de colectare selectivă a fost testat printr-un proiect pilot care a avut loc în septembrie-decembrie După această perioadă, noul sistem de colectare a deşeurilor a inceput să opereze din 200. Idea centrală a proiectului pilot a fost de a instala un sistem îmbunătăţit de colectare a deşeurilor (care implică containere noi) în trei zone ale Galaţiului. Astfel, a fost posibilă testarea noului sistem propus, de colectare selectiva şi îmbunătăţirea acestuia înainte de a fi extins pentru întreg oraşul. Locaţiile incluse în proiectul pilot: Cu sprijinul cetăţenilor oraşului Galaţi şi al Asociaţiilor de Locatari, au fost alese trei zone pentru proiectul pilot: Ţiglina : Strada Saturn; Micro 39 A: Strada Traian Vuia; Complexul ANL: zona din apropierea gării. În anul 202, colectarea selectivă a deşeurilor s-a extins semnificativ odată cu extinderea gradului de acoperire cu servicii de salubritate, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural. Colectarea selectivӑ propune doua fluxuri: Primul flux se adresează deşeurilor menajere, care vor fi colectate prin containere amplasate în apropierea scărilor de bloc ( container la fiecare 20 de apartamente). Acestea vor fi golite o dată la două zile. Colectarea deşeurilor de la casele particulare se va face printr -un săptamânal de colectare din uşă în uşă. Acest flux va fi definitivat în cursul acestui an, presupunând identificarea în apropierea scărilor de bloc a locaţiilor destinate containerelor pentru deşeuri menajere, construirea de platforme betonate şi împrejmuite şi amplasarea propriu-zisă. Până la amenajarea completă, deşeurile menajere se vor depozita la fel ca în prezent. Al doilea flux de colectare include materialele reciclabile, pentru care s-au achiziţionat containere şi vehicule specializate (660 containere igloo de 2,5 m 3, 528 containere de 5,5 m 3, 32 containere subterne şi 8 vehicule de colectare). Containerele destinate depozitării deşeurilor reciclabile au fost deja amplasate în oraş. Mai mult, Asociaţiile de locatari / proprietari au fost însărcinate cu distribuirea de afişe care să explice noul sistem de colectare selectivă şi pliante informative. Noul sistem presupune colectarea următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă (în punctele de colectare din oraş), deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri verzi (punctele verzi de depozitare). Acestea vor fi preluate fie de Staţia de Sortare construită tot în cadrul proiectului ISPA, fie de companii specializate de prelucrare. Pentru zona centrală a oraşului, s-a conceput un sistem modern de colectare, care să nu afecteze peisajul. Astfel, au fost achiziţionate 32 de containere subterane pentru plastic şi hârtie/carton care vor fi instalate pe strada Brăilei. Serviciul Public Ecosal este responsabil de operarea şi managementul St aţiei de Sortare / Compostare, al celor două Puncte Verzi şi al sistemului de colectare cu două fluxuri. Referitor la SIGD şi obiectivele urmarite prin acesta, se fac următoarele detalieri: Implementarea Sistemului de Gestionare Integrata a deseurilor (SIGD) în judetul Galaţi este în conformitate cu legislaţia UE, cu Strategia şi Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor, cu Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 2 Sud - Est, cu Planul de Gestionare a Deşeurilor pentru judeţul Galaţi şi este bazat pe obiectivele POS Mediu. Conform Avizului de mediu nr. din eliberat de ARPM Galaţi pentru Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Galaţi promovat de Consiliul Judeţean Galaţi, obiectivele planului sunt: extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipal în mediul urban aria de acoperire 00% în anul 203; reducerea cantităţilor de deşeuri de ambalaje eliminate prin valorificare; 99

100 Hârtie şi carton Plastic Sticlă Metale Lemn Total reciclare Total valorificare Tinte pentru reciclare/valorificare (%) , reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală produsă în anul 995, exprimată gravimetric, în anul 200; la 50% din din cantitatea totală produsă în anul 995, exprimată gravimetric, în anul 203; la 35% din cantitatea totală produsă în anul 995, exprimată gravimetric, în anul 206; implementarea şi extinderea de către consiliul local şi operatorii de salubritate a colectării separate a deşeurilor de ambalaje de la populaţie cu următoarele ţinte: 43% din populaţie va participa la colectarea selectivă în anul 2008; 59% din populaţie va participa la colectarea selectivă în anul 200 şi 70% din populaţie va participa la colectarea selectivă în anul 203; - realizarea staţiei de sortare la Galaţi; - reducerea impactului ecologic prin închiderea depozitului neconform de la Tirighina Galaţi în maxim 2 ani de la sistarea activităţii şi monitorizarea postînchidere pe o perioadă de minim 30 de ani de la închiderea depozitului; - imbunatatirea standardelor tehnologice în conformitate cu cerintele legale; Până în prezent, depozitul Tirighina a sistat depozitarea deşeurilor municipale; pentru închiderea acestuia au fost emise acte de reglementare (de ex. Avizul SGA), impunându-se astfel ca lucrările sa fie demarate după obținerea tuturor avizelor. Harta circuitului deşeurilor în Municipiul Galaţi 00

101 3..2. Schimbări climatice Schimbarile climatice sunt cauzate în mod direct sau indirect de activitatile umane, care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale şi care se adauga la variabilitatea naturala a climei, observate pe o perioada de timp comparabila. Pot fi observate schimbari climatice determinate de activitatile antropice ce produc emisii de GES (Gaze cu efect de sera prevazute de Protocolul de la Kyoto). Schimbarile climatice au efect daunator asupra mediului şi sanatatii umane. Schimbarile climatice sunt generate de doua procese de baza: distrugerea stratului de ozon; emisii de gaze cu efect de sera.. Distrugerea stratului de ozon este generata de o serie de substante chimice nominalizate în Protocolul de la Montreal, la care a aderat şi Romania. Din datele existente rezulta ca în orasul Galaţi nu se utilizeaza nici una din substantele interzise prin acest Protocol. 2. Principalele gaze cu efect de sera mentionate în Protocolul de la Kyoto al carui semnatar este şi Romania sunt: dioxid de carbon (CO 2), metan, oxidul azotos (N 2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorcarburi (PFCs), hexafluorura de sulf (SF 6). Surse de emisii de gaze cu efect de sera sunt: - mijloacele de transport şi utilajele agricole(co 2, N 2O); - gospodariile populatiei care folosesc combustibili solizi pentru incalzire şi preparare hrana; - (depozitele) dejectii animaliere de la gospodariile populatiei (amoniac, metan); - sisteme de producere a energiei termice care folosesc gaze natural în gospodariile populatiei, apartamente şi agenti economici. Cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera (CO 2) nu este semnificativa legislatia in domeniu se refera la surse dirijate mari la care impune limite privind producerea de energie (se iau în consideratie numai instalatiile care produc peste 20 MWh). Propunerile PUG în sfera producerii de energie electrică, vizeaza Centrală termoelectrică x 800 MW în Zona liberă Galaţi, pe bază de cărbune (800000t/an), ce produce o putere electrică de 759 MW, iar timpul de exploatare va fi de minim 7500 ore pe an. Producţia de electricitate va fi de aprox. 5,7 TWh/an. Reglementarea urbanistica pentru aceasta investitie este premergatoare, anterior realizării acesteia. ARPM Galaţi a emis Avizul de mediu nr. 2 din pentru proiectul menţionat şi Acordul de mediu nr. 32 din pentru proiectul Linie electric aeriană de 400 kv dublu circuit între Galaţi Zona Liberă şi Staţia 400/0kv Smârdan. Functionarea instalatiei se poate constitui intr-o sursa de emisii atmosferice care poate actiona sinergic cu sursele deja existente în zona Evoluţia probabilă a mediului în cazul neimplementării Planului Urbanistic General In aprecierea evoluţiei diferitelor componente ale mediului trebuie luat în considerare că un plan urbanistic general crează cadrul pentru dezvoltarea şi modernizarea unei localităţi prin mijloace specifice. Acest tip de plan poate, pe de o parte genera presiuni asupra unor componente ale mediului, iar pe de altă parte, poate soluţiona anumite probleme de mediu existente. Planul Urbanistic General, prin specificul său nu se poate adresa tuturor problemelor de mediu existente, ci doar celor care pot fi soluţionate prin mijloace urbanistice. Propunerile privind planificarea urbană şi regulamentul local de urbanism aferent iau în considerare criteriile de protecţie ale sănătăţii umane şi ale mediului natural şi construit. Se apreciază că evoluţia componentelor mediului natural şi construit, a sănătăţii umane şi a situaţiei economice şi sociale în cazul neimplementării prevederilor PUG cu actualele completări va fi caracterizată de următoarele efecte: 0

102 Factor de mediu Apă Aspect identificat Propuneri PUG Echipamentele a 80 de puţuri de captare pentru sursa subterană necesită reabilitare, modernizare şi automatizare ; Staţia de captare pentru sursa de apă brută de suprafaţă nu este în administrarea SC APA CANAL SA, aparţine SC ArcelorMittal Galaţi SA; costul apei brute este stabilit prin negociere; există riscul întreruperii alimentării cu apă a municipiului Galaţi ; în cazul întreruperii alimentării cu apă din sursa de suprafaţă - fluviul Dunărea, din cauze comerciale, tehnice de mentenanţă a captării de suprafaţă, cât şi în caz de poluare mare a sursei, configuraţia actuală a sistemului de alimentare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa 2 nu poate asigura refacerea rezervei cu apă din sursele de adâncime Vadu Roşca şi Salcia Lieşti. Rezervoarele Uzinei de Apa 2 pot asigura alimentarea cu apă a municipiului Galaţi cu restricţii orare de furnizare, respectiv 0 ore/zi, adică cca % din necesarul de apă potabilă, pentru a se asigura refacerea capacităţii utile de stocare cu apă din sursa de captare subterană şi după finalizarea investiţiei Primăriei Galaţi pentru conducta de aducţiune Dn800mm+Dn000mm. Sistemul de alimentare cu apă al municipiului Galaţi este dimensionat pentru funcţionarea până în limita sa teritorială; racordarea de noi consumatori din extravilan, comuna limitrofă Vânători impune din punct de vedere tehnic şi functional, reconsiderarea /suplimentarea parametrilor tehnici funcţionali existenţi la limitele sale; Terenul de fundare loess macroporic Obiectivul general privind apa potabila il constituie imbunatatirea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila a populatiei, iar obiectivele specifice sunt alimentarea continua cu apa potabila de buna calitate, cu costuri minime, folosirea rationala a resurselor de apa, cresterea fiabilitatii şi durabilitatii sistemului de alimentare cu apa, reducerea consumului de apa potabila utilizata in scopuri industriale, infiintarea de noi retele de distributie cu conducte de ultima generatie pentru deservirea zonelor care nu beneficiaza de sistem centralizat de alimentare cu apa şi canalizare. Astfel, prin implementarea prevederilor prezentului PUG se urmareste protejarea factorului de mediu apa, precum şi respectarea indicilor de calitate ai apei potabile oferite populatiei gălăţene: Extinderea şi modernizarea reţelelor edilitare; Limitarea poluării punctiforme şi difuze a corpurilor de apă de suprafaţă delimitate pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi în scopul îmbunătăţirii stării acestuia, inclusiv menţinerea proceselor ecologice esenţiale în zonele protejate care au strânsă legătură cu mediul acvatic; Eliminarea poluării apelor de suprafaţă şi subterane prin extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare centralizată şi epurarea corespunzătoare a apelor uzate menajere în conformitate cu prevederile Directivei privind epurarea apelor uzate 02 Efecte în cazul neimplementării propunerilor Nerealizarea extinderii şi modernizării reţelelor edilitare: - nerealizarea sistemului centralizat de canalizare menajeră va conduce la evacuarea apelor uzate neepurate sau insuficient epurate, direct în apele de suprafaţă contribuind la poluarea, respectiv la creşterea gradului de poluare a acestora cu suspensii, substanţe organice, detergenţi şi nutrienţi, menţinand astfel poluarea apelor de suprafaţă; Lipsa lucrărilor de reparare a conductelor de aducţiune şi de distribuţie contribuie la pierderi mari de apă, poluarea apelor subterane şi funcţionarea defectuoasă a staţiei de epurare în ciuda modernizării staţiei. Gradul ridicat de deteriorare al infrastructurii rutiere conduce la creşterea riscurilor de accidente, implicit a celor în care sunt antrenate vehicule ce transportă substanţe periculoase, conducand la poluarea accidentală a apelor de suprafaţă cu substanţe periculoase şi prioritar periculoase. Continuarea gestionării necorespunzătoare a deşeurilor municipale şi a celor asimilabile cu deşeurile municipale (inclusiv eliminarea acestora intr-un depozit neconform) va conduce la poluarea corpului de apă subterană şi de suprafaţă cu substanţe organice şi metale grele punand în pericol starea chimică şi ecologică bună a acestor corpuri de apă. Dacă nu se intervine la eliminarea scurgerilor de ape uzate menajere în canalizarea pluvială, care este eliminată

103 sensibil la umezire, traficul greu şi intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent, determină producerea accidentelor tehnice de tip prăbuşire de cavernă, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care la prima prăbuşire a antrenat ruperea conductei de distributie apă potabilă Dn600mm PREMO; Intrarea în proprietate privată a activelor fostelor societăţi de stat ce aveau construcţii subterane de tip edilitar public a condus la situaţii litigioase şi la o întreaga problematică în ceea ce priveşte mentenanţa instalaţiilor subterane de alimentare cu apă; Accesul pentru mentenanţă sau de intervenţie de urgenţă în caz de avarie este restricţionat/grevat de proprietatea privată a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasări neuniforme majore în zonă sau chiar de distrugeri de construcţii în condiţiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire. Zonele/terenurile/construcţiile devenite proprietate privată ce au în subteran reţele de distribuţie apă potabilă, inclusiv construcţiile specifice de tip cămine de vane pe nodurile hidraulice de manevre, cămine de linie, de aerisire etc: Terenul fostei societăţi UGIRA din Tiglina II are conducte ce asigură funcţionarea staţiei de pompare înmagazinare Turnu de Apă; Platforma comercială cu depozite din Micro 39; Dificultăţi tehnice în alimentarea cu apă din punct de vedere al nivelului scăzut al presiunii de utilizare pentru mansardările blocurilor P+4, devenite P+5 şi P+6, deoarece dezvoltatorul imobiliar nu a respectat avizul urbane; Delimitarea şi protecţia tuturor corpurilor de ape delimitate pe teritoriul administrativ al municipiului, asigurarea păstrării compoziţiei chimice, evitarea poluării chimice şi biologice; Interzicerea depozitărilor necontrolate de deşeuri pe malul apelor, stoparea fenomenelor de erodare a albiilor cursurilor de apă prin lucrări de regularizare şi recalibrare; 03 direct în ape de suprafaţă, va continua poluarea fluviului Dunărea;

104 Aer tehnic de racordare emis de SC APA CANAL şi Autorizaţia de construire, respectiv nu a dotat branşamentul separat al acestor mansardări cu staţie de hidrofor individuală, reţelele de serviciu fiind construite pentru regim de presiune corespunzător regimului de înălţime de P+4; în unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu a depus spre avizare documentaţia pentru utilităţile de apă şi de canalizare pentru mansardările blocurilor P+4, a executat cu acordul asociaţiei de proprietari racordarea branşamentului de apă pentru mansardă în distribuţia blocului, conducte ce sunt în proprietatea comună a condominiului; Ambele cazuri generează pe lângă problemele tehnice privind asigurarea presiunii de utilizare şi probleme de natură juridică; Vechimea echipamentelor reţelelor de apă, costuri de operare ale sistemului alimentare cu apă ridicate; Consumatorii din arealul Staţiilor de Pompare apă de adâncime Fileşti şi Turn Apă (cca. 30% din consumatorii municipiului Galaţi), în caz de fenomene meteorologice extreme (secetă extremă, inundaţii majore, temperaturi negative extreme) sunt alimentaţi cu restricţie datorită afectării debitelor captate din sursele de apă de adâncime. Nivelul de Serviciu este necorespunzător pe următoarele artere de circulaţie: Bulevardul Brăilei, Str. Siderurgiştilor, Str. Gh. Doja, Str. Constructorilor unde raportul Volum/Capacitate este situat pe anumite segmente între 0.7 şi.0, sau este supraunitar - congestii severe ale traficului, în special la orele de vârf. Menţinerea calităţii aerului înconjurător sub valorile limită prevăzute de normele în vigoare, pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru protecţia ecosistemelor ; Reducerea la minim a impactului traficului rutier asupra calităţii aerului, fluidizarea traficului prin crearea centurii ocolitoare cu punct de plecare cu punct de plecare 04 Practicarea în continuare a unui transport urban nedurabil (fără asigurarea drumului ocolitor al localităţii, a zonelor pietonale şi pistei pentru biciclişti, precum şi a parcărilor amenajate corespunzător) poate conduce prin creşterea emisiilor de gaze de eşapament la mărirea concentraţiilor de pulberi în suspensie, oxizi de azot, monoxid

105 Liniile de cale ferată poziţionate atât în partea vestică, cât şi în partea estică a municipiului reprezintă limite fizice importante ce conduc la dificultăţi de relaţionare în cazul extinderii spaţiului construit. Zonele industriale şi cele de producţie depozitare poziţionate cu precădere în partea vestică şi estică a municipiului au un caracter public redus şi un regim separativ, neexistând perdele de protecţie faţă de alte zone funcţionale ale municipiului; Accesibilitatea redusă către zonele de locuinţe individuale constituite în ultimii ani- Arcaşilor, Barboşi, Fileşti, Lacul Brateş au făcut ca aceste zone să prezinte tendinţe de izolare cu efecte negative pe termen mediu/lung atât la nivelul dezvoltării structurii urbane, cât şi la nivel social. Sol Fermele zootehnice pot determina creşterea riscului de poluare a solului cu produse reziduale de origine animală, care pot contribui la scăderea permeabilităţii solului sau se pot infiltra, ajungând până la nivelul pânzei freatice, cauzând degradări calitative ale acesteia; Risc de depozitare deşeuri menajere la depozitul Tirighina, situat în partea de SV: modificări aduse în peisaj, crearea unui disconfort vizual pentru locuitorii municipiului, poluarea aerului din perimetrul acestuia, infestarea apelor subterane şi de suprafaţă, dar mai ales a solului, prin modificarea fertilităţii acestuia, a biocenozei acestuia la nivelul terenurilor din apropiere. Risc ridicat de poluare a solului datorat haldei de zgură din incinta SC Arcelor Mittal Galaţi Galaţi SA; datorită Zona Podului de pe Raul Siret şi iesire în partea de Nord spre orasul Tecuci; devierea traficului de tranzit în afara municipiului, amenajarea unor spaţii de parcare corespunzătoare, modernizarea şi întreţinerea infrastructurii existente învechite şi deteriorate Limitarea emisiilor de SO2, NOx, NH3, COV din diverse activităţi pentru a reduce fenomenele de acidificare, eutrofizare şi formare a ozonului troposferic Reducerea emisiilor specifice de CO2 pe cap de locuitor, conservarea fondului forestier în scopul îndeplinirii funcţiilor de protecţie a mediului înconjurător Creşterea eficienţei staţiei de epurare municipale, construirea unor staţii noi de epurare în zonele care nu pot fi racordate la staţia municipală; Reducerea şi recuperarea terenurilor afectate de eroziunea de suprafaţă şi alunecări de teren prin lucrări de consolidare/ stabilizare a solului, îndiguiri, etc. Reducerea ocupării de noi terenuri prin sprijinirea dezvoltării pe terenuri recuperate, limitarea reducerii suprafeţelor împădurite Reducerea poluării solului prin gestionarea corespunzătoare a deşeurilor în cadrul fermelor zootehnice, unităţilor industriale, asociaţiilor de locatari, locuinţe individuale; Lucrări de terasări, taluzări urmate de înierbări şi plantare de arbuşti pe suprafeţele de teren din zonele cu risc privind alunecările de teren, fenomenele de eroziune a solului şi inundaţii; Protejarea solului prin propunerile de dezvoltare a ramurilor economice care nu necesită suprafeţe mari acoperite cu construcţii. 05 de carbon, dioxid de sulf, benzen, plumb în aerul inconjurător şi prin deteriorarea calităţii acestuia la creşterea incidenţei bolilor respiratorii. Practicarea unui turism neorganizat, prin utilizarea cu preponderenţă a automobilelor părticulare, conduce la diminuarea calităţii aerului, mai ales în zonele urbane de interes turistic. Prin neameliorarea posibilităţilor de locuire existente în zonele defavorizate, în ceea ce priveşte design-ul, condiţiile fizice şi eficienţa energetică va creşte cantitatea de dioxid de carbon emis (gaz cu efect de seră) rezultat în urma arderii combustibililor fosili la producerea energiei convenţionale. Neadoptarea de măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul prevenirii riscurilor naturale în zonele cele mai expuse va conduce la menţinerea sau înrăutăţirea situaţiei în aceste zone (inundaţii, alunecări de teren, eroziuni) Dezvoltarea unor funcţiuni locative şi comerciale în zonele centrale şi foste industriale, păstrarea zonelor verzi din periferie contribuie la protejarea terenurilor cu ecosisteme valoroase. Zonele restructurabile interne oraşului (dezvoltare tip brownfield) primesc prioritate în fata extinderilor pe terenuri neocupate (dezvoltare tip greenfield). Lipsa spaţiilor special amenajate pentru colectarea şi tratarea în siguranţă a deşeurilor, contribuie la poluarea apelor şi solului cu influenţe directe asupra florei şi faunei.

106 Populaţia şi sănătatea umană precipitaţiilor, prin procese de spălare în suprafaţă şi infiltrare, anumiţi compuşi chimici pot fi transportaţi la nivelul primelor orizonturi de sol până la nivelul pânzei freatice, în acest caz fiind afectate şi apele subterane; Zonele slab deservite cu dotări de sănătate sunt reprezentate de zona Arcaşilor, Fileşti, Centură, Barboşi. Scăderea numărului de paturi în intervalul analizat cu 295, adică cu aproximativ 9%. Scăderea numărului de medici din sectorul public cu 37, adică 6,3%. Numărul de spitale a rămas constant, adică 8, dar s-au redus dispensare medicale publice, de la 3 la 4. Slaba deservire cu echipamente publiceşcoli şi licee, grădiniţe, dispensare medicale şi servicii comerciale de proximitate, a zonelor rezidenţiale nou dezvoltate - Arcaşilor, Traian şi Barboşi; Inexistenţa a suficiente dotări de amenajare publică urbană pietonală şi/sau peisagistică; Slaba valorificare a Falezei Dunării ca zona de agrement; Inexistenta/insuficienta amenajare cu dotări corespunzătoare a punctelor belvedere, pontoane-tip debarcader, etc; Neechiparea corespunzătoare cu funcţiuni specifice zonelor verzi care să atragă turişti (dotări de sport agrement, distracţie, dar şi odihnă, relaxare, promenadă); Neexplorarea suficientă a potenţialului oferit de oglinda de apă a Dunării şi a lacului pentru sporturi nautice, agrement, relaxare, plaja, etc ; Insuficienta amenajărilor specifice dotării Nu se va proteja solul datorită nerealizării propunerilor de dezvoltare a ramurilor economice care nu necesită suprafeţe mari acoperite cu construcţii Prin implementarea PUG Galaţi se urmareste generarea masurilor şi actiunilor necesare prevenirii şi reducerii poluarii toxice, care se manifesta negativ asupra starii de sanatate a populatiei, printre care: Extinderea sistemului de alimentare cu apă şi asigurarea necesarului de apă potabilă din reţea conform normelor legale; Menţinerea stării bune a apelor de suprafaţă prin eliminarea poluării punctiforme (descărcarea din staţia de epurare şi din canalizarea pluvială a municipiului); Eliminarea poluării difuze a apelor de suprafaţă. Realizarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi direcţionarea lor la cel mai apropiat depozit ecologic/ cea mai apropiată staţie de transfer; Amenajarea spaţiilor de protecţie între unităţile economice şi vecinătăţi; inserarea de spaţii verzi amenajate de tip parc pentru îmbunătăţirea microclimatului; Asigurarea spaţiului verde şi a terenurilor de sport pentru oxigenarea organismului şi practicarea sportului. Crearea de noi spatii verzi şi locuri de joacă pentru copii; Amenajarea spaţiilor verzi existente; Crearea unor relaţii verzi la nivel municipal prin plantarea unor bulevarde, încurajarea traficului pietonal; Asigurarea unui minim de 30% spaţii 06 Nerealizarea centurii de ocolire a oraşului şi punerea la punct a reţelelor de drumuri şi străzi contribuie la reducerea emisiilor de gaze de eşapament şi de particule, dăunătoare sănătăţii locuitorilor Nu se va menţine calitatea apei potabile în limitele prevăzute de lege; nu se vor asigura condiţii pentru neproliferarea bolilor contagioase. Nivel de zgomot ridicat datorat traficului, cu efecte asupra sănătăţii umane în anumite zone de locuit ale municipiului. Neasigurarea unui minim de 30% spatii plantate în cazul conversiei unor zone de activitati (cu precadere productive şi agrozootehnice); Nu se va asigura necesarul de spaţiu verde şi terenurile de sport pentru practicarea sportului în aer liber şi oxigenarea organismului.

107 de loisir necesare tuturor categoriilor de vârstă a locuitorilor oraşului; Altimetria Zonei centrale şi a teritoriilor adiacente este una plată, ce conţine doar accente locale, nesemnificative la scara oraşului. Riscuri naturale Biodiversitate Apariţia unor areale, cu un excedent de umiditate, în zonele: cartier Micro 7 - zona străzii Frunzei nr blocurile A2 şi R2, cu o diferenţă de nivel cuprins între,00 şi 2,50m; cartier Micro 6 - zona blocurilor Crin2 şi Roza, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,63 şi 2,5m; Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,00 şi,50m; Ţiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,30 şi 3,60m. Riscul de instabilitate favorizat de faptul că în municipiul Galaţi nu este calculată şi trasată limita de construibilitate a taluzurilor dinspre fluviul Dunărea, Lacul Brateş, Balta Cătuşa şi Balta Mălina, întreg terenul de fundare aparţinând teritoriului administrativ al municipiului Galaţi face parte din categoria terenurilor dificile de fundare. Teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi se suprapune cu aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA02 Lacul Brateş, declarată parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 prin HG nr. 97/20 pentru modificarea şi completarea HG nr. 284/2007; plantate în cazul conversiei unor zone de activităţi (cu precadere productive şi agrozootehnice); Modernizarea şi dotarea infrastructurii sanitare; Dezvoltarea şi dotarea serviciului de interventie de urgenta; Formarea profesionala a specialistilor din cadrul serviciilor sanitare; Cooperarea teritoriala în domeniul asistentei sanitare. Masuri de eliminare a riscurilor natural; - Execuţia de lucrări pentru stabilirea zonelor cu alunecări de teren; - Delimitarea zonelor cu riscuri naturale; - Instituirea zonei de interdicţie de construire în zonele cu risc natural. Menţinerea suprafeţelor împădurite, conservarea valorilor naturale şi a fondului forestier în scopul îndeplinirii funcţiilor de protecţie a mediului înconjurător ; Conservarea diversităţii naturale a faunei, florei şi habitatelor din ariile naturale protejate de interes naţional, comunitar şi local; 07 Menţinerea şi/sau creşterea arealelor cu excedent de umiditate în zonele menţionate: Cartier Micro 7 - zona străzii Frunzei nr blocurile A2 şi R2, cu o diferenţă de nivel cuprins între,00 şi 2,50m; Cartier Micro 6 - zona blocurilor Crin2 şi Roza, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,63 şi 2,5m; Mazepa II - zona blocurilor C3B şi C3B, cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,00 şi,50m; Ţiglina I - unde s-au înregistrat cele mai mari creşteri - zonele blocurilor I2, E2, I3, C4 etc., cu o diferenţă de nivel înregistrat cuprins între,30 şi 3,60m. Neimplementarea PUG va determina accentuarea riscului de instabilitate ca urmare a faptului că nu se va trasa limita de construibilitate a taluzurilor dinspre fluviul Dunărea, Lacul Brateş, Balta Cătuşa şi Balta Mălina; Selectarea unor zone care dispun de un habitat natural foarte valoros şi păstrarea acestor teritorii contribuie la păstrarea florei şi faunei chiar în intravilanul oraşului (Lacul Brateş), unde nu se vor elibera autorizaţii de construcţie. Realizarea coridoarelor verzi între aceste

108 Peisaj Suprafaţa destinată spaţiilor plantate de agrement, sport şi perdele de protecţie este de 9,3808 ha (2,68%). Tratarea fragmentată a peisajului existent, fără integrarea la nivel teritorial cu zonele din vecinatate la nivel de macro şi mezzo-peisaj de patrimoniu (Delta Dunării, Valea Siretului, Fluviul Dunărea, etc) Inexistenţa unei strategii referitoare la peisajul muncipiului Galaţi; Zona cu potenţial mare la nivelul Asigurarea protecţiei rutelor de migraţie, coridoarelor şi locurilor de popas pentru speciile migratoare, reducerea fragmentării prin bariere în calea migraţiei; Elaborarea planurilor de management şi a regulamentelor de funcţionare pentru ariile naturale protejate Natura 2000 care se suprapun cu teritoriul administrativ al municipiului, armonizarea prevederilor Planului Urbanistic General cu prevederile planurilor de management şi implementarea unor măsuri specifice de conservare; după elaborare şi avizare este obligatorie respectarea prevederilor acestora de către administrator/custode, cât şi de persoanele fizice şi juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri sau care desfăşoară activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariilor naturale protejate; Realizarea perdelelor vegetale de protecţie, monitorizarea diversităţii biologice, crearea coridoarelor verzi în scopul păstrării unui impact redus asupra factorilor de mediu Corelarea Planului Urbanistic General cu Programul local de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi, armonizarea cu cerinţele legale privind procentul de spaţii verzi pe cap de locuitor; Incurajarea dezvoltării serviciilor, activităţilor comerciale şi culturale/ agrement în cadrul polilor de dezvoltare; Asigurarea dezvoltării funcţiunilor de interes municipal şi universitar în cadrul zonei Brateş; Dezvoltarea zonei turistice şi de agrement Faleza Dunării şi a polilor de agrement/ servicii propuse; Tratarea unitară a zonelor din punct de vedere urbanistic şi peisagistic; 08 zone contribuie la păstrarea şi valorificarea acestor valori şi la posibilitatea cunoaşterii de către locuitorii municipiului a acestor specii ocrotite. Pentru evitarea uscării zonelor umede, o parte din canalele de desecare vor fi prevăzute cu diguri. Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatări forestiere, pescuit, braconaj, etc. Exploatarea iraţională a resurselor naturale Nu se vor putea pune în valoare puncte speciale pe teritoriul oraşului, ca puncte belvedere, direcţii vizuale, câmpuri vizuale de percepţie panoramică şi perspective insuficient valorificate în relaţie cu luciul de apă sau cu amenajări peisagistice existente; Nu se va realiza protecţia şi conservarea elementelor de patrimoniu peisagistic (rezervaţii şi arii protejate); Nu se va amenaja peisagistic zona intrărilor/acceselor în oraş;

109 Zonarea teritorială peisajului municipal al Galaţiului, insuficient valorificată şi pusă în valoare; Zona intrărilor/acceselor în oraş neamenajate peisagsitic; Existenţa multor zone de potenţial din punct de vedere peisagistic neamenajate sau amenajate insuficient, fără dotări şi neintegrate în structura generală a oraşului Insuficienta protecţie şi conservare a elementelor de patrimoniu peisagistic (rezervaţii şi arii protejate); Contactul cu frontul deschis la oglinda de apa nevalorificat şi amenajat; Inexistenţa unor zone de continuitate, penetraţii verzi care să facă legătura cu zonele aferente şi cu malul Dunării şi al lacurilor Cătuşa şi Brateş; Nu există un număr suficient de trotuare pietonale şi platforme publice pietonale amenajate peisagsitic şi dotate corespunzător; Lipsa punctelor de racordare şi amenajări peisagistice specifice peisajului aferent de acces şi intrare în oras; Inexistenta unei zone de intrare/acces în parc, amenajate şi semnalizate corespunzător; Limite nepermeabile ale incintelor sau ale spaţiilor verzi, care blochează accesul pietonal; Numeroase zone verzi sunt neamenajate, degradate, distruse, neîntreţinute sau îmbătrânite; Lipsa plantaţiilor de aliniament şi a spaţiilor verzi amenajate pietonal urban mineral şi/sau peisagistic ; Pondere ridicată a terenurilor industriale în cadrul intravilanului şi în imediata vecinătate a zonelor de locuit (cca 30%) Prin PUG se prevede creşterea suprafeţei destinată spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protecţie de la 9,38ha (2,72%), la 779,95 ha (,6%). Spaţiile verzi aferente cimitirelor reprezintă 32,85ha. Nu se vor amenaja zonele verzi, degradate, distruse, neîntreţinute sau îmbătrânite; Neamenajarea din terenul intravilanului a suprafeţei de spaţiu verde de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 3 decembrie 203. Suprafaţa ocupată de paduri de agrementintra in bilantul general la pozitia PADURI, TERENURI FORESTIERE = 69,66 ha; Se obtine astfel real, o suprafata propusa de spatii verzi totala de 882,46ha. Raportând suprafaţa de 882,46 ha la locuitori, rezultă că suprafaţa de spaţiu verde care va reveni unui locuitor va fi 2 de 38,6m. Tratarea unitară a zonei din punct de vedere urbanistic şi peisagistic; - Schimbări propuse pentru Zona A 09 Nu se vor putea dezvolta noi zone de activităţi productive şi servicii, complementare celor existente;

110 Ansambluri de locuinţe colective uzate fizic şi moral, cu imagine degradată; - Aproximativ 80% din populaţia Municipiului Galaţi locuieşte în ansambluri de locuinţe colective. - Aproximativ 60% din populaţia Municipiul Galaţi locuieşte în ansambluri de locuinţe colective cu o densitate mai mare de 200 de locuitori la hectar. Lipseşte un tip de locuire organizată în jurul unui palier intermediar de 00-0 de locuitori la hectar. Cca 40% din fondul de locuinţe existent se află în stare avansată de degradare; suprafaţa locuibilă din Galaţi este cu % mai mică decât media localităţilor urbane din România; Număr de camere/locuitor, indicatorul este cu 9% sub indicatorul naţional; Liniile de cale ferată pozitionate atât în partea vestică, cât şi în partea estică a municipiului reprezintă limite fizice importante ce conduc la dificultăţi de relaţionare în cazul extinderii spaţiului construit. Zonele industriale şi cele de producţie depozitare pozitionate cu precădere în partea vestică şi estică a municipiului au un caracter public redus şi un regim separativ, neexistând perdele de protecţie faţă de alte zone funcţionale ale municipiului; Presiunile de extindere din ultimii ani au generat în zonele periferice dezvoltări spontane ce se confruntă cu probleme complexe atât la nivelul confortului, cât şi la nivelul imaginii urbane şi peisajului. La nivelul structurii configurative spaţiale nu este subliniată relaţia municipiului cu Dunărea - Faleza; Dezvoltarea unor noi zone mixte nereglementate corespunzător; Centrul Istoric (conturarea axei culturale); - Schimbări propuse pentru Zona B zona Falezei (conturarea axei de agrement); - Schimbări propuse pentru Zona C zona străzii Brăilei (conturarea centrului civic) Mobilier urban adecvat: bănci pentru odihnă, flori, tâşnitori apă, coşuri de gunoi; Măsuri de eliminare a riscurilor natural; Interzicerea definitiva a construcţiilor în zonele cu alunecări de teren active şi realizarea de studii geotehnice în zonele cu potenţial de instabilitate; Recomandări de amenajare peisageră a Falezei Dunării; Dezvoltarea prioritară a zonelor neconstruite din intravilan şi atingerea indicatorilor maximali propuşi (pondere funcţiuni, suprafeţe construite, etc) Crearea de condiţii propice diversificării funcţionale în zona centrală şi dezvoltarea de servicii şi activităţi comerciale, universitare şi servicii pe principalele artere şi în cadrul principalilor poli urbani; Reabilitarea şi extinderea dotărilor culturale; Dezvoltarea structurilor turistice în relaţie cu Faleza Dunării şi zonele de interes din cadrul municipiului; Reabilitarea zonei In Lunca şi includerea acesteia în obiectivele turistice aferente traseului Zona Centrală - Faleza Dunării; Asigurarea spaţiilor necesare pentru dezvoltarea parcărilor publice şi spaţiilor verzi/ locuri de joacă pentru copii în cadrul zonelor de locuinţe collective; Extinderea zonei de locuit şi a zonei destinate spaţiilor verzi şi agrement, prin completarea zonelor existente sau o 0 Se va construi fără a se respecta prevederile Regulamentului Local de Urbanism. Noile dezvoltări de zone de locuit se vor realiza spontan, fără a exista un plan de dezvoltare zonal, fapt ce va duce la apariţia unor zone de locuinţe individuale periferice, fără reţea stradală, fără dotări şi fără echipare edilitară.

111 Mediul social şi economic Inexistenta perdelelor şi a benzilor verzi de protecţie pentru reţele şi infrastructură; Existenţa unor zone destructurate la limita de contact între natural şi antropic existenţa a numeroase puncte de tensiune şi conflict, la nivel spaţial şi de funcţiuni care agresează zonele verzi protejate; Populaţia municipiului Galaţi va fi afectată în viitor de următoarele fenomene demografice cu efecte asupra situaţiei economico-sociale: -Tendinţă de scădere lentă a populaţiei; scăderea ratei natalităţii de la 0,4 la 000 locuitori în 990 la 8,3 în 2008; -Scăderea ponderii populaţiei tinere cu vârsta între 0-4 ani în total populaţie de la 25% în 992 la % în 2002 ; - Dublarea numărului populaţiei cu vârsta peste 65 de ani; sporul natural negativ va afecta înlocuirea simplă a generaţiilor; - Creşterea numărului de plecări a persoanelor cu competenţe profesionale; - Reduceri de personal începând cu 200 au avut ca sursă SC ArcelorMittal Galaţi SA (cca persoane disponibilizate) şi în 2009 (2.600 cereri de disponibilizare); 5000 de persoane disponibilizate de la ICRS (Intreprinderea de Construcţii şi Reparaţii Siderurgice); Creşterea accentuată a şomajului în anul 2009, iar în 200, până în prezent, această tendinţă s-a menţinut, prognozele fiind de creştere în continuare; în prezent legătura rutieră între DN 25DN 26 - DN 24 D - DN 2 B, legăturile rutiere cu Vămile Giurgiuleşti şi Oancea, se realizează prin traversarea municipiului Galaţi, pe străzi destinate traficului greu şi foarte greu şi pe diverse străzi pentru reparcelare în cadrul zonelor de locuit; Introducerea în intravilan/creşterea suprafeţei de teren destinată construirii de locuinţe de la 79,69ha (20,4%) la 4,79ha (6,9%). Creşterea ofertei de locuri de muncă prin diversificarea activităţilor economice existente; Incurajarea dezvoltării serviciilor, activităţilor comerciale şi culturale/ agrement în cadrul polilor de dezvoltare; Asigurarea dezvoltării funcţiunilor de interes municipal şi universitare în cadrul zonei Brateş; Dezvoltarea zonei turistice şi de agrement Faleza Dunarii şi a polilor de agrement/ servicii propusi Dezvoltare noi zone de activităţi productive şi servicii, complementare celor existente în vederea localizării de noi activităţi; Implementarea unui sistem integrat de gestionare al deşeurilor fără riscuri pentru populaţie şi mediu, implementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie şi agenţi economici, în vederea atingerii obiectivelor naţionale privind gestiunea deşeurilor, încurajarea activităţii de reciclare şi reutilizare a deşeurilor; Închiderea depozitului actual de deşeuri aflat pe teritoriul administrativ al oraşului, urmărirea şi monitorizarea postînchidere pe o perioadă de 30 ani, ecologizarea zonei şi înregistrarea în documentele de cadastru a suprafeţei de teren ocupate de depozitul de deşeuri; Respectarea prevederilor Masterplanului pentru Sistemul de Management Integrat al Nu se vor diversifica activităţile economice existente şi nu se vor putea asigura noi locuri de muncă; Nu se vor realiza variantele ocolitoare: - devierea traficului de tranzit în afara municipiului) în lungime de 33,6km care să asigure legătura rutieră între DN 25 - DN 26 - DN 24 D - DN 2 B, legăturile rutiere cu Vămile Giurgiuleşti şi Oancea; - devierea traficului de ocolire a Municipiului Galaţi cu punct de plecare Zona Podului de pe Râul Siret şi ieşire în partea de Nord, spre oraşul Tecuci.

112 traficul uşor. Legătura rutieră cu Municipiul Tecuci se realizează prin traversarea cartierului Micro 2, cu punct de plecare Zona Podului de pe Râul Siret; Reţeaua de distribuţie pe medie tensiune a municipiului Galaţi se compune din reţele de 6kV şi 20kV. Cablurile subterane au o vechime destul de mare. Există cabluri de joasă tensiune cu izolaţia slăbită sau defecte de izolaţie. Existenţa unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 0kV), linii ce ar trebui pozate în subteran. În unele zone periferice ale oraşului mai sunt porţiuni de LEA 0,4kV pozate pe stâlpi de lemn. Conservarea resurselor naturale Conștientizarea publicului în luarea deciziilor privind mediul Utilizarea de materiale de construcţii cu coeficienţi de transfer termic mare. Utilizarea de combustibili cu putere calorifică mică şi surse de producere a energiei termice cu randamente mici. Elaborare PUG după consultarea administraţiei şi a cererilor cetăţenilor. Hotărârile Consiliului Local sunt aduse la cunoştinţa cetăţenilor. Deşeurilor în judeţul Galaţi şi prevederilor Planului Judeţean Galaţi de Gestionare a Deşeurilor ; Reabilitarea circulaţiilor carosabile şi pietonale, sistematizarea intersecţiilor cu disfunctionalităţi, crearea de parcaje publice, cu precădere în zonele de locuinţe colective şi în zonele de interes municipal (poli urbani de dezvoltare); Crearea de noi legături carosabile prin închiderea unor inele de circulatie (cartier Dunărea, Arcaşilor, relaţia oraş- Combinat) Crearea unor noi traversari peste braţul Cătuşa şi portul de bacuri; Crearea de pasaje denivelate în cazul intersecţiilor sistemului major de circulaţii cu calea ferată; Dezvoltarea Drumului Expres propus în conformitate cu PATZ Braila- perspectiva 2030; Largirea Soselei de Centură şi a DN2A (Arcaşilor) şi relaţionarea cu Drumul Expres; Crearea unor noi noduri intermodale (auto/ CF/tramvai uşor) în zona Brateş şi Barboşi - relaţionate metrou uşor propus prin PATZ Brăila - perspectiva 2030; Eficientizarea energetică prin: - extinderea reţelei de gaze naturale; - folosirea de echipamente de producere a energiei din surse neconvenţionale (solară, eoliană, etc.). Supunerea spre dezbatere a PUG şi a studiilor pentru extinderea sau înfiinţarea de noi servicii. 2 Creşterea emisiilor de gaze de ardere în perioada de timp friguros. Neimplementarea PUG va conduce la degradarea factorilor de mediu, regres economic şi social.

113 In cazul în care nu se vor implementa prevederile PUG nu se vor crea premise pentru o dezvoltare urbană modernă; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu, se va perpetua nivelul scăzut al dezvoltării economice şi sociale al localităţii şi a fenomenului de migraţie sau navetism a forţei de muncă active, ceea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei. 4. Caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ 4.. Apa 4...Surse de apă brută, aducţiuni şi staţii de tratare A. Sursa subterană Principalele instalaţii şi echipamente componente ale sistemului de alimentare cu apă brută din sursă subterană sunt: A.. Front de captare Vadu Roşca: reprezintă sursa subterană de apă şi cuprinde următoarele fronturi de captare constituite din 84 puţuri forate amplasate pe malul drept al râului Siret, cu următoarea dispunere: frontul I Vadu Roşca, aval cu L = 3,6km, constituit din 8 puţuri forate (nr. 8) cu adâncimi cuprinse între 26 şi 43m (nefuncţional); frontul II Vadu Roşca, aval cu L = 2,4km, constituit din 28 foraje (nr. 9 46) cu adâncimi cuprinse între 20 şi 30m; frontul III şi III A Vadu Roşca, aval cu L = 5,4km, constituit din 20 foraje (nr ) şi respectiv 8 foraje (nr. 47A 65 A) cu adâncimi cuprinse între 40 şi 80m; Puţurile forate sunt echipate cu electropompe şi convertizoare de frecevenţă, astfel: SP 60 x 7 x 3 KW: 25 buc; SP 46 x 6 x 9 KW: 2 buc; SP 60 x 7 x 3 KW: 6 buc; A.2. Front de captare Salcia Lieşti: reprezintă sursa subterană de apă şi cuprinde două fronturi de captare constituite din 70 puţuri forate amplasate pe malul stâng al râului Siret, cu următoarea dispunere: frontul I Salcia Lieşti, cu L = 5,6km, constituit din 30 puţuri forate, cu adâncimi cuprinse între 8 şi 40m; frontul II Salcia Lieşti, cu L = 7km, constituit din 40 foraje cu adâncimi cuprinse între 27 şi 40m; Puţurile forate sunt echipate cu electropompe şi convertizoare de frecevenţă, astfel: SP 46 x 6 x 9 KW: 4 buc; SP 46 x 8 x 3 KW: 29 buc; A.3. Staţia de repompare Serbeşti: este amplasată pe DN 25 Galaţi Tecuci, la Km 7, asigură înmagazinarea şi pomparea apei brute din sursa subterană către Municipiul Galaţi şi este dotată cu: rezervor suprateran de înmagazinare a apei, cu capacitatea de.000mc; 2 rezervoare suprateran de înmagazinare a apei, cu capacitatea de 5.000mc fiecare; staţie de pompare a apei echipată cu - 2 electropompe tip Wilo, Q max. =.700 mc/h; - 4 electropompe tip Wilo, Q max. = 747 mc/h; - electropompă tip 24 NDS, Q max. = mc/h; A.4. Reţea de conducte de aducţiune apă din sursă subterană: asigură transportul apei brute captate din sursele subterane, astfel: Conductă cu DN mm şi lungimea de 4,6km, prevăzută cu cămine de vane de linie, cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Vadu Roşca Staţia de repompare Serbeşti; Conductă cu DN 200mm şi lungimea de 43,3km, prevăzută cu cămine de vane de linie, cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Salcia Lieşti Staţia de repompare Serbeşti; 3

114 2 conducte cu DN 000mm şi DN 800mm şi lungimea totală de 7km, prevăzută cu cămine de vane de linie, cămine de ventil (de aerisire) şi cămine de golire, pe traseul Staţia de repompare Serbeşti Staţia de tratare pompare Fileşti; Pe traseul conductelor de aducţiune a apei brute din sursa subterană sunt amplasate cantoanele Siret, Hanu Conachi, Tudor Vladimirescu, Independenţa; A5. Staţia de pompare Fileşti: asigură dezinfecţia cu clor a apei brute din sursa subterană şi pomparea în reţeaua de distribuţie a apei potabile obţinute, singură sau în amestec cu apă potabilă din sursa de suprafaţă furnizată de Uzina de apă nr. 2. Staţia de pompare Fileşti are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: instalaţii de înmagazinare a apei din sursă subterană; - 2 rezervoare supraterane, cu capacitatea de.000mc fiecare, în care se realizează dezinfecţia apei cu clor; instalaţii pentru dezinfecţia cu clor a apei din sursă subterană; - O staţie de clorinare, echipată cu 4 aparate de dozare tip Advance cu o capacitate de 0kg clor/h, fiecare; staţie de pompare apă potabilă, echipată cu: - 3 electropompe Wilo, Q max. = 94mc/h; - 2 electropompe Wilo, Q max. = 62mc/h; - electropompă tip 8 NDS, Q max. = 2700mc/h; sistem de încălzire cu agent termic primar, compus din: - 2 schimbătoare de căldură Sigma X3 NCL; depozit containere clor; staţie electrică şi 2 posturi trafo; clădire de exploatare: dispecerat, atelier mecanic pentru lucrări de întreţinere şi reparaţii curente; laborator echipat cu aparatură specifică pentru analize fizico-chimice; B. Sursa de suprafaţă Sursa de suprafaţă destinată potabilizării este fluviul Dunărea, prin priza de apă administrată de SC ArcelorMittal Galaţi SA. Principalele instalaţii şi echipamente componente ale sistemului de alimentare cu apă brută din sursa de suprafaţă sunt: B. Reţea de conducte de aducţiune apă brută din sursa de suprafaţă: asigură transportul apei brute captate din sursa de suprafaţă fluviul Dunărea, astfel: Conductă cu DN 800mm şi lungimea de 6km, pe traseul priza SC ArcelorMittal Galaţi SA Uzina de apă nr. ; Conductă cu DN 200mm şi lungimea de 6km, pe traseul priza SC ArcelorMittal Galaţi SA Uzina de apă nr. 2; B2. Uzina de apă nr. oprită conform HCL Galaţi nr. 427/ : asigură tratarea apei brute din sursa de suprafaţă şi pomparea apei potabile obţinute în reţeaua de distribuţie; are o capacitate de tratare de 400l/s şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: bazin de amestec a apei brute cu soluţie de coagulant (sulfat de aluminiu). Ocazional în acest bazin se poate realiza şi un tratament preliminar al apei brute cu clor (preclorinare). Bazinul de amestec asigură distribuţia apei tratate către treapta de decantare; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu granulat, compusă din: - Cuvă de depozitare sulfat de aluminiu granulat; - Instalaţie de dozare uscată a sulfatului de aluminiu granulat; - Sistem de dizolvare; - Pompe de transport solutie de sulfat de aluminiu; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu (rezervă), compusă din: - 2 bazine pentru prepararea şi stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu; - Rezervoare pentru stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu; - Instalaţii de recirculare, dozare umedă şi transport soluţie de sulfat de aluminiu; instalaţii de decantare a apei tratate cu soluţie de sulfat de aluminiu: - 3 decantoare longitudinale cu o capacitate de 260 l/s debit decantat; 4

115 - decantor longitudinal cu o capacitate de 30 l/s debit decantat; - decantor longitudinal cu o capacitate de 30 l/s debit decantat; 2 decantoare radiale cu o capacitate de 390 l/s debit decantat; - 2 decantoare suspensionale cu o capacitate de 90 l/s debit decantat; - decantor pulsator cu o capacitate de 400 l/s. Instalaţii de filtrare a apei decantate prin nisip cuarţos: - Bateria de filtre -3, compusă din 3 filtre rapide (nr., 2 şi 3), cu o suprafaţă de 45mp şi un debit de filtrare de 0l/s; - Bateria de filtre 4-6, compusă din: un filtru rapid (nr.4), cu o suprafaţă de 45mp şi un debit de filtrare de 38l/s; 2 filtre rapide (nr. 5 şi 6), cu o suprafaţă de 48mp şi un debit de filtrare de 80l/s; - Bateria de filtre 7-20, compusă din 4 filtre rapide, cu o suprafaţă totală de 252mp şi un debit de filtrare de 280l/s; - Bateriile de filtre 2-28 şi 29-36, compuse din câte 8 filtre rapide fiecare,, cu o suprafaţă însumată de 86mp şi un debit de filtrare de 30l/s; Instalaţia pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate : - o statie de clorinare echipată cu 4 aparate de dozare tip ADVANCE, cu o capacita te de 0 kg clor/h fiecare şi 2 aparate de dozare tip CLORMIX cu o capacitate de 0 kg clor/h ; - statia de clorinare rezerva, echipată cu un aparat de clor tip ADVANCE, cu o capacitate de dozare de 0 kg clor/h ; instalaţii de înmagazinarea a apei tratate: - un bazin subteran de înmagazinare a apei filtrate/dezinfectate, cu două compartimente cu capacitatea de mc fiecrae, în care se realizează şi dezinfecţia apei filtrate cu clor ; - un bazin subteran de înmagazinare a apei filtrate, cu capacitatea de 400 mc, amplasat în subsolul staţiei de pompare intermediară; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu: - 3 electropompe 4 NDS cu Q =.800mc/h ; - electropompă 4 NDS cu Q =.800mc/h ; - 2 electropompe 2 NDS cu Q =.080mc/h ; Staţia asigură pomparea apei potabile din bazinul de înmagazinare cu capacitatea de 2 x 2500mc în reţeaua de distribuţie prin 3 conducte de refulare, cu DN 600mm şi DN 000mm ; Staţie intermediară de pompare apă filtrată, echipată cu 4 electropompe MV402, cu Q = 700 mc/h. Staţia asigură pomparea apei filtate din bazinul de înmagazinare cu capacitatea de 400mc spre bazinele de înmagazinare din cadrul Uzinei de Apa nr. 2. depozit de sulfat de aluminiu; depozit containere clor; staţie electrică şi post trafo; clădire de exploatare: laborator de analize fizico-chimice; B3. Uzina de apă nr. 2 : asigură tratarea apei brute din sursa de suprafaţ[ şi pomparea apei potabile obţinute în reţeaua de distribuţie ; are o capacitate de tratare de l/s şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente : instalaţie microsite: are rolul de a reţine microfauna sau materiilr în suspensie de mari dimensiuni din apa brută şi este alcătuit din: - camera de reglare a nivelului; - 4 cuve rectangulare din beton armat, cu câte 2 canale laterale, unul pentru alimentarea cu apă brută şi unul pentru colectarea apei sitate; - 2 microsite; camera de amestec a apei brute cu soluţie de coagulant (sulfat de aluminiu). Ocazional în acest bazin se poate realiza şi un tratament preliminar al apei brute cu clor (preclorinare). Bazinul de amestec asigură şi distribuţia apei tratate către treapta de decantare; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu granulat, compusă din: - Cuvă de depozitare sulfat de aluminiu granulat; - Instalaţie de dozare uscată a sulfatului de aluminiu granulat; - Sistem de dizolvare;

116 - Pompe de transport solutie de sulfat de aluminiu; instalaţie de dozare a sulfatului de aluminiu (rezervă), compusă din: - 2 bazine pentru prepararea şi stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu; - Rezervoare pentru stocarea soluţiei de sulfat de aluminiu; - Instalaţii de recirculare, dozare umedă şi transport soluţie de sulfat de aluminiu; instalaţii de decantare a apei tratate cu soluţie de sulfat de aluminiu: - 2 decantoareradial suspensionale, cu recircularea nămolului, cu o capacitate de 500l/s Instalaţii de filtrare a apei decantate prin nisip cuarţos: - 6 filtre rapide cu o suprafaţă totală de 008mp; Instalaţia pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate : - o statie de clorinare echipată cu 4 aparate de dozare tip ADVANCE, cu o capacitate de 0 kg clor/h fiecare ; instalaţii de înmagazinarea a apei tratate: - 2 rezervoare subterane de înmagazinare a apei filtrate/dezinfectate, cu capacitatea de mc fiecare, în care se realizează şi dezinfecţia apei filtrate cu clor ; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu: - 3 electropompe tip Wilo, Q =.360mc/h ; - 2 electropompe tip Wilo, Q =.62mc/h ; - electropompă tip 4 NDS cu Q =.584mc/h ; Staţia asigură pomparea apei potabile din rezervoarele de înmagazinare cu capacitatea mc în reţeaua de distribuţie printr-o conductă de refulare, cu DN 000mm ; staţie electrică şi post trafo; depozit de sulfat de aluminiu; hală depozitare containere clor, cu capacitatea de stocare de 20,8tone; clădire de exploatare: dispecerat, 2 laboratoare echipate cu aparatura specifică pentru analize fizico-chimice şi bacteriologice; punct termic alimentat cu agent termic primar, echipat cu 4 schimbătoare de căldură cu plăci; atelier reparaţii generale, dotat cu 5 strunguri, 2 freze, maşini de găurit; hală de reparaţii auto cu o suprafaţă de 382,2mp, compartimentată în următoarele incinte: atelier de reparaţii auto; magazie, grupuri sanitare, vestiar; parcare auto: platformă betonată prevăzută cu rigole de colectare a apelor pluviale şi separator de hidrocarburi; clădire birouri pentru secţia transporturi; Staţia de pompare Turnul de apă: asigură distribuirea prin pompare şi/sau gravitaţional a apei potabile, provenite din Uzina de apă nr. 2 şi Staţia de pompare Fileşti în reţeaua municipală de distribuţie şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: Instalaţii de înmagazinare a apei : - 2 rezervoare semiîngropate, cu capacitatea 500mc fiecare; - 2 rezervoare semiîngropate, cu capacitatea de 500mc fiecare; - un rezervor suprateran cu 2 compartimente, cu capacitatea totală de 0.000mc ; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu - 3 electropompe tip ASP 250 AS, Q max. = 59,2mc/h; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu: - 3 electropompe tip 2 NDS cu Q =.260mc/h ; - electropompă tip 2 NDS cu Q =.80mc/h ; - electropompă tip 2 NDS cu Q =.600mc/h ; Instalaţii pentru dezinfecţia cu clor a apei filtrate : - o statie de clorinare automată monobloc cu o linie, pentru dezinfecţia apei din rezervoarele semiîngropate compusă din 6 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii, echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, analizor clor rezidual, panou de comandă, instalaţie electrică; - o statie de clorinare automată monobloc cu 2 linii, pentru dezinfecţia apei din rezervorul suprateran, compusă din 8 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii, 6

117 echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, ana lizor clor rezidual, panou de comandă, instalaţie electrică ; sistem de încălzire cu agent termic primar compus din : - 2 pompe Wilo, N = 880W ; - 2 schimbatoare de caldura tip Sigma X3 ; - schimbător de caldura tip Sigma X9 ; staţii electrice şi post trafo ; clădire de exploatare: dispecerat, atelier mecanic pentru lucrări curente de întreţinere şi reparaţii; Rezervorul Traian : asigură distribuirea gravitaţională a apei potabile, provenite din Staţia de pompare Fileşti în reţeaua municipală de distribuţie, este o structură supraterană cu 2 compartimente cu capacitatea totală de 3.000mc şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente: Instalaţii de dezinfecţia apei cu clor: - o statie de clorinare automată monobloc cu o linie, compusă din 6 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii, echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, analizor clor rezidual, panou de comandă ; instalaţie electrică de joasă tensiune; Staţii intermediare de ridicare a presiunii (4 buc) : asigură debitul de apă necesar pentry clădirile înalte amplasate în zona joasă a oraşului : sunt amplasate pe străzile Radu Negru, Elena Doamna, Rizer şi Cezar ; sunt structuri subterane, echipate cu câte 2 pompe acţionate de motoare electrice cu puterea maximă de 7,5kw ; Staţii hidrofor 47 buc.: asigură presiunea apei pentru blocurile cu structură înaltă şi sunt echipate cu grupuri de pompare cu turaţie variabilă ; Staţie intermediară automată de clorinare buc. : asigură concentraţia necesară de clor rezidual în apa potabilă, în zona capătului de reţea : este amplasată pe strada Calea Prutului Piaţa Basarabiei ; este o structură supraterană monobloc cu o linie, compusă din 6 butelii de clor, cu capacitatea de 50kg fiecare, cântar butelii, echipament pentru detectarea scurgerilor de clor gazos, pompă de amplificare, regulator de vacuum, regulator de dozare automată a clorului, instalaţie pentru injecţia clorului, analizor clor rezidual, panou de comandă ; Reţea de distribuţie a apei potabile : este constituită din conducte cu o lungime totală de cca 572 km, pe care sunt amplasaţi 7 hidranţi pentru asigurarea apei necesare întreţinerii spaţiilor verzi şi 882 hidranţi pentru asigurarea apei necesare stingerii incendiilor ; Calitatea apei potabile din reteaua de distributie a municipiului Galaţi este monitorizată continuu în punctele de prelevare reprezentative pentru toate zonele municipiului Galaţi, conform cerintelor legale. Frecventa acestor prelevari este stabilita astfel incat sa se respecte numarul de analize pentru fiecare parametru de calitate conform prevederilor legislative; Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, modificata şi completata prin Legea nr. 3/2004 şi HG nr. 974/2004. Indicatorii de calitate ai apei potabile analizati sunt: culoare, ph, conductivitate, turbiditate, indice de permanganate, fier total, amoniu, nitriti, azotati, cloruri, aluminiu, mangan, duritate, clor residual, colonii la 22 şi 36, bacterii coloforme, E. coli, enterococi. Societatea, prin laboaratoarele proprii de analize fizico-chimice, bacteriologice şi biologice realizeaza monitorizarea de control a calitatii apei potabile în municipiul Galaţi. 7

118 In acest scop, s-au intocmit programe în conformitate cu Normele de supraveghere, inspectie sanitara şi monitorizare a apei potabile aprobate prin HG 974/2004. Astfel, sunt monitorizati un numar de 33 parametri microbiologici, fizico-chimici şi biologici ce dau indicatii asupra compozitiei şi calitatii apei. Aceste determinari se fac pe fluxurile tehnologice la iesirea din statiile de tratare şi în 56 de puncte din reteaua de distributie a apei potabile. Directia Judeteana de Sanatate Publica şi Medicina Preventiva Galaţi realizeaza monitorizarea de audit. Frecvenţa măsuratorilor: Recoltari pentru determinari fizico-chimice: apa bruta 3ori/zi; Flux tehnologic: Decantoare 3ori/zi; Filtre: 3ori/zi; Bazine: 3ori/zi; Apa iesire (robinet): 3ori/zi Determinarea clorului rezidual 24ori/zi Recoltari pentru determinari bacteriologice: Apa bruta /zi; Bazine /saptamana; Apa iesire (robinet): /zi Procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în reţeaua de distributie nu trebuie să depăşească 5 % din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic. Concluziile privind alimentarea cu apa a Municipiului Galaţi sunt următoarele: echipamentele a 80 de puturi de captare pentru sursa subterana necesita reabilitare, modernizare şi automatizare, fiind cuprinse în programele de investitii; statia de captare pentru sursa de apa bruta de suprafata nu este în administrarea SC APA CANAL SA, apartine combinatului siderurgic Arcelor Mittal Steel Galaţi. în aceste conditii, costul apei brute este stabilit prin negociere iar mentenata instalatiilor de captare nefiind asigurata de societatea noastra exista riscul intreruperii alimentarii cu apa a municipiului Galaţi. necesarul de apa pentru alimentarea mun.galaţi este asigurat în proportie de 70% din sursa de apa de suprafata fluviul Dunarea, iar 30% din sursele de apa de adancime a captarilor Vadu Rosca şi Salcia Liesti din judetul Vrancea. în cazul intreruperii alimentarii cu apa din sursa de suprafata - fluviul Dunarea, din cauze comerciale, tehnice de mentenanta a captarii de suprafata cat şi în caz de poluare mare a sursei, configuratia actuala a sistemului de incarcare al rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa 2 nu poate asigura refacerea rezervei cu apa din sursele de adancime Vadu Rosca şi Salcia Liesti. acest impediment tehnologic este în curs de rezolvare prin lucrarile în executie pentru a 3 a conducta de aductiune cu Dn 800 mm + Dn000mm, investitie cu fonduri de la bugetul local al Primariei Galaţi. Conducta de aductiune cu Dn 800 mm+dn000mm şi inelarile unor zone va asigura alimentarea rezervoarelor 2x20000mc din Uzina de Apa nr.2. şi cu apa de adancime din fronturile de captare Vadu Rosca şi Salcia Liesti judetul Vrancea. în cazurile expuse mai sus ce pot determina inchiderea temporara a captarii din aceasta sursa, rezevoarele Uzinei de Apa II pot asigura alimentarea cu apa a municipiului Galaţi numai cu restrictii orare de furnizare, respectiv de 0 ore/zi adica cca.40-45% din necesarul de apa potabila, pentru a se asigura refacerea capacitatii utile de stocare cu apa din sursa de captare subterana şi dupa finalizarea investitiei Primariei Galaţi pentru conducta de aductiune Dn800mm+Dn000mm. se propune ca impedimentul tehnologic constituit de insuficienta capacitatii de stocare a Uzinei de tratare nr.ii, sa se rezolve prin obtinerea de fonduri de investitii pentru constructia a inca 2 rezervoare de 20000mc în incinta tehnologica a uzinei. sistemul de alimentare cu apa al mun. Galaţi este dimensionat pentru functionarea pana în limita sa teritoriala, iar racordarea unor noi consumatori din extravilan, comuna limitrofa Vanatori impune din punct de vedere tehnic şi functional, reconsiderarea/suplimentarea parametrilor tehnici functionali existenti la limitele sale; în acest sens, exista în lucru la Primaria Municipiului Galaţi-Serviciul Investitii un Studiu privind prelungirea conductei de apa Dn 400 mm FnD de pe str. Traian, de la intersectia cu str. Zimbrului pana în str. Cetateanu Ion, cca. 800m, pentru a face inel cu reteaua de apa existenta pe str. Arcasilor; terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu şi intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent cat determina producerea accidentelor 8

119 tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care la prima prabusire a antrenat ruperea conductei de distributie apa potabila Dn600mm PREMO; intrarea în proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructii subterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase şi la o intreaga problematica în ceea ce priveste mentenanta instalatiilor subterane de alimentare cu apa; accesul pentru mentenanta sau de interventia de urgenta în caz de avarie este restrictionat/grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasari neuniforme majore în zona sau chiar de distrugeri de constructii în conditiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire. zonele/terenurile/constructiile devenite proprietate privata ce au în subteran retele de distributie apa potabila, inclusiv constructiile specifice de tip camine de vane pe nodurile hidraulice de manevre, camine de linie, de aerisire etc,: - terenul fostei societati UGIRA din Tiglina II are conducte ce asigura functionarea statiei de pompare inmagazinare Turnu de Apa; - platforma comerciala cu depozite din micro 39 ; dificultati tehnice în alimentarea cu apa din punct de vedere al nivelului scazut al presiunii de utilizare pentru mansardarile blocurilor P+4, devenite P+5 şi P+6, deoarece dezvoltatorul imobiliar nu a respectat avizul tehnic de racordare emis de SC APA CANAL şi Autorizatia de construire, respectiv nu a dotat bransamentul separat al acestor mansardari cu statie de hidrofor individuala, retelele de serviciu fiind construite pentru regim de presiune corespunzator regimului de inaltime de P+4; în unele cazuri, dezvoltatorul imobiliar nu a depus spre avizare documentatia pentru utilitatile de apa şi de canalizare pentru mansardarile blocurilor P+4, a executat cu acordul asociatiei de proprietari racordarea bransamentului de apa pentru mansarda în distributia blocului, conducte ce sunt în proprietatea comuna a condominiului; ambele cazuri genereaza pe langa problemele tehnice privind asigurarea presiunii de utilizare şi probleme de natura juridica; avand în vedere vechimea echipamentelor retelelor de apa, costurile de operare ale sistemului alimentare cu apa raman în continuare ridicate; consumatorii din arealul Statiilor de Pompare apa de adancime Filesti şi Turn Apa, reprezentand cca.30% din consumatorii mun. Galaţi, în caz de fenomene meteorologice extreme (seceta extrema, inundatii majore, temperaturi negative extreme), sunt alimentati cu restrictie datorita afectarii debitelor captate din sursele de apa de ad ancime. rezolvarea acestui impediment tehnologic privind insuficienta capacitatii de stocare a acestor statii de pompare apa de adancime, se poate rezolva prin sprijinirea şi alocarea de catre Primaria Galaţi a unui teren în zona statiei de pompare Filesti pentru construirea a inca 2 rezervoare de inmagazinare cat şi a fondurilor de investitii aferente Sistemul de canalizare 4.2. Reţeaua de canalizare: asigură colectarea în sistem unitar a apelor uzate menajere, industriale şi meteorice, şi este constituită din : conducte colectoare principale şi de serviciu cu o lungime totală de 53km, realizate din PVC, beton precomprimat sau GRP cu secţiuni circulare, ovoidale sau clopot, care direcţionează apa uzată colectată către evare astfel : - spre colectorul interceptor principal, cu evacuare în staţia de epurare a municipiului Galaţi; - spre staţia de pompare ape uzate SP3, cu evacuare directă în fluviul Dunărea; - spre staţia de pompare ape uzate Barboşi, cu evacuare directă în râul Siret; colector interceptor principal amplasat pe malul stâng al Dunării, cu lungimea de cca 8,3km, realizat din conducte GRP, cu diametre cuprinse între 500mm şi 200mm, care asigură colectarea apelor uzate prin 5 camere deversoare; Staţia de pompare ape uzate «3 iunie» : are următoarele componente principale : electropompă tip Flyght, Q = 5.600mc/h ; 3 electropompe tip Brateş (două tip 400 şi una tip 600), cu o capacitate totală de 7.000mc/h ; electropompă orizontală tip EKM 38, Q = 400mc/h ; 9

120 Staţia de pompare ape uzate ISP : are următoarele componente principale : camera gratare pasitoare ; statie electrica şi post trafo ; staţie de pompare subterană tip cheson circulat din beton armat, echipată cu : 3 electropompe pentru ape menajere, Q = 70 l/s ; 3 electropompe pentru ape pluviale : Q =.800 l/s ; Staţia de pompare ape uzate ISP 2: este o structură subterană tip cheson circular din beton armat, cu o capacitate de pompare de.200l/s. Echipată cu: 3 electropompe, Q = 600 l/s ; Staţia de pompare ape uzate SP 3: are următoarele componente principale: 2 decantoare radiale semiîngropate, cu diametrul de 45m, înălţimea de 4,5m şi volumul de 7090mc, prevăzute cu poduri racloare: staţie de pompare echipată cu : 6 electropompe tip MV 40, Q = 8400mc/h ; o pompă de răcire cu apă potabilă tip Sadu 00 ; Staţia de pompare ape uzate Vulcan: asigură descărcarea apelor uzate colectate de la o cotă mai joasă la o cotă mai înaltă; este o construcţie subterană tip cheson, cu bazin de acumulare şi este echipată cu 4 pompe submersibile Flyght tip NP 320, Q = 0l/s; Staţia de pompare ape uzate Nordului : are următoarele componente principale: o electropompă tip Brateş 250, Q = 75mc/h; bazin de aspiraţie având diametrul de m, înălţimea de 4m şi volumul de 3,2mc Staţia de pompare ape uzate Tudor Vladimirescu : asigură descărcarea apelor uzate colectate de la o cotă mai joasă la o cotă mai înaltă; este o construcţie subterană tip cheson, cu următoarele componente principale: 2 electropompe tip EPEG 00-26, Q = 70mc/h; instalaţie de ghidare a apelor uzate în staţie; instalaţii de ventilaţie fixă şi mobilă; instalaţie cu grătar coş acţionat manual; Staţia de pompare ape uzate Traian Nord : este amplasată în zona cartierului Traian Nord şi are următoarele componente principale: 3 electropompe submersibile tip FA 0.94 E FK 202-4/27, Q = 98mc/h; bazin de retenţie cu capacitatea de.000mc; Staţia de pompare ape uzate Emil Racoviţă : este o construcţie tip cheson din beton şi are următoarele componente principale: 3 electropompe submersibile tip Grundfos, Q = 54mc/h; bazin de retenţie; instalaţii de ventilaţie fixă şi mobilă; Staţia de pompare ape uzate Barboşi : are următoarele componente principale: 2 electropompe tip Cerna, Q = 25mc/h; bazin de retenţie, cu capacitatea de 50mc;; Staţia de epurare a municipiului Galaţi: asigură tratarea primara a apelor uzate şi tratarea nămolului rezultat, are o capacitate de tratare primară a apelor uzate de mc/zi (debit mediu pe timp uscat) şi are în componenţă următoarele instalaţii şi echipamente : Staţie de pompare ape uzate ISP Inlet Outlet: asigură admisia apelor uzate în staţia de epurare (ISP Inlet) şi respectiv evacuarea apelor uzate epurate în raul Siret (ISP Outlet), are o capacitate de pompare de 2340mc/h debit ape uzate /ape uzate epurate ; se compune din : 20

121 - utilitati de masurare a debitului la intrare, - sistem automat de gratare rare cu distanţa între bare de 20mm ; - 5 pompe inlet, cu o capacitate totală de 2340mc/h ; - 5 pompe outlet, cu o capacitate totală de 2340mc/h ; - 5 stăvilare cu dimensiunile de 000 x 000mm ; - stăvilar cu dimensiunile 00 x 00mm ; - bazin de aspiraţie compartimentat ; - sistem de ventilaţie ; - debitmetre pentru măsurarea debitelor de apă uzată influent şi efluent ; Staţia de separare cu grătare păşitoare dese: asigură reţinerea corpurilor în suspensie şi are următoarele componente principale: - 3 grătare dese automate cu distanţa între bare de 6mm şi capacitatea de 320mc/h; - un grătar manual by-pass cu distanţa între bare de 20mm şi capacitatea de 9360mc/h; - o presă grătare cu capacitatea de 2mc/zi; - 3 stăvilare amonte cu dimensiunile de 2000 x 00mm ; - 3 stăvilare aval cu dimensiunile de 2000 x 00mm ; - 2 stăvilare by-pass cu dimensiunile de 2500 x 00mm ; - un transportor elicoidal cu capacitatea de 2mc/zi ; - sistem de ventilaţie ; Unitate combinată de deznisipare şi separare de grăsimi cu sistem de aerare, constituită din 4 compartimente dreptunghiulare din beton armat, prevăzute cu câte 2 camere pentru colectarea separată a nisipului şi grăsimilor, echipată cu: - 2 poduri racloare rulante; - un separator de nisip cu capacitatea de 40mc/h; - 4 stăvilare amonte cu dimensiunile de 2000 x 00mm ; - 4 stăvilare aval cu dimensiunile de 2000 x 00mm ; - 4 pompe de nisip, Q = 20mc/h ;; - 3 pompă de spumă, Q = 20mc/h ; - 3 pompe suflante, Q =960mc/h ; Cameră de distribuţie care asigură direcţionarea prin 4 lame deversoare a unor debite egale de apă uzată către decantoarel primare ; 4 decantoare primare radiale care asigură decantarea şi îndepărtarea nămolului şi a materiilor prime plutitoare (spumă şi grăsimi), cu diametrul de 33m, înălţimea de 3,4m şi volmul de 2.900mc, prevăzute cu : - 4 poduri rulante racloare ; - 2 pompe ABS pentru îndepărtarea spumei, Q = 23mc/h ; - 2 pompe ABS pentru îndepărtarea spumei, Q = 20,5 mc/h ; Staţia de pompare nămol primar echipată cu 6 pompe, cu capacitatea de 20,5mc/h; Bazin de îngroşare nămol primar acoperit cu diametrul de 8m, înălţimea medie de 3m şi volumul de 750mc, prevăzut cu pod raclor cu lame racloare de fund; bazinul de îngroşare are şi rolul de a asigura compensarea debitului de nămol între decantoare şi rezervorul de fermentare; Staţie de pompare nămol îngroşat cu următoarele componente principale: - 2 pompe pentru nămol îngroşat, Q = 6mc/h; - 2 maceratoare cu capacitatea de 6mc/h; - un mixer; - sistem de ventilaţie; Rezervor de fermentare nămol (digestor anaerob): rezervor cilindric semiîngropat, cu baza şi partea superioară conice, diametrul de 7,5m, înălţimea totală de 30m (25m suprateran), volumul de 6.000mc, pervăzut cu mixer cu tub de aspiraţie; Sistem pentru încălzirea şi pomparea nămolului amplasat într-o clădire în vecinătatea digestorului compus din: - un schimbător de căldură cu capacitatea de kcal/h; - 2 maceratoare pentru nămol recirculat, cu capacitatea de 0mc/h; - 2 pompe de circulaţie apă fierbinte, Q = 32 mc/h; Bazin tampon pentru nămol fermentat, acoperit, cu capacitatea de 0mc, prevăzut cu mixer; 2

122 Staţie de deshidratare nămol cu 3 linii de deshidratare amplasate într-o incintă cu suprafaţa de 350 mp, compusă din: - 3 sisteme de pregătire şi dozare a soluţiei de polimeri; - 3 filtre presă cu bandă prevăzute cu sisteme de spălare; - transportoare pentru nămol; Depozit pentru nămol deshidratat; Unitate de dezodorizare a aerului constituită dintr-un biofiltru cu masă lemnoasă construit din beton, cu suprafaţa de 50 mp şi înălţimea pereţilor de 2m; Staţie de cogenerare energie termică şi electrică compusă din: - Instalaţie de desulfurare şi dezumidificare a biogazului, cu capacitatea de 200mc/h - Gazometru tip balon gonflabil pentru stocarea biogazului, cu capacitatea de 00mc, prevăzut cu sistem de aerisire şi stâlp paratrăsnet; - Instalaţie de cogenerare a energiei electrice şi termice cu posibilitatea de a funcţiona cu biogaz sau cu gaz natural, compusă din 2 cazane şi 2 motoare/generatoare cu puterea de 300kw, prevăzută cu 2 coşuri de dispersie cu înălţimea de 0m şi diametrul de 400mm; - Staţie auxiliară de ridicare a presiunii gazului, compusă din 2 pompe suflante pentru biogaz, Q = 32mc/h; - Faclă de siguranţă cu arzător cu capacitatea de ardere a 300mc/h biogaz; Staţie de pompare apă potabilă, echipată cu: - 2 pompe de apă potabilă tip Wilo, Q = 0mc/h; - 2 pompe de apă de serviciu tip Wilo, Q = 30mc/h; - 2 pompe stingere incendiu tip Wilo, Q = 60 mc/h; Staţie de conexiuni electrice; Gură de descărcare a apelor uzate epurate în râul Siret; Reţeaua de supraveghere a calităţii apelor (Determinari efectuate de SGA Galati, SGA Vrancea, SC Apa Canal SA Galati) La nivelul judetului, supravegherea calitatii apelor se realizeaza prin urmatoarele retele: - reteaua de urmarire a calitatii apelor de suprafata; - reteaua de urmarire a emisiilor (ape uzate) în cursuri de apa si canalizarile localitatilor. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor de suprafaţă (Determinari efectuate de S.G.A. Galati, SGA Vrancea) În luna februarie 202 s-au monitorizat urmatoarele cursuri de apa: Fluviul Dunărea Pârâul Chineja Râul Prut Pârâul Geru Pârâul Corozel Pârâul Zeletin Încadrarea sectiunilor de monitorizare în clase de calitate conform Ordinului nr. 6/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata în vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa se realizeaza trimestrial de catre AN Apele Române DA Prut Iasi. Conform programului de monitorizare, SGA nu realizeaza ana liza completa lunara a cursurilor de apa, ci doar indicatorii reprezentativi pentru cursul de apa evaluat. Din aceste considerente, nu este posibila încadrarea lunara a cursurilor de apa conform Ordinului nr. 6/2006. Reţeaua de urmărire a emisiilor în cursuri de apă şi canalizare Analiza indicatorilor de calitate a apelor uzate a fost efectuata la nivelul judetului de: -agentii economici prin sisteme proprii de automonitorizare; -laboratorul A.R.P.M. Galati; -laboratorul SC Apa Canal SA Galati. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate de către agenţii economici - automonitorizare agenţi economici 22

123 Rezultatele automonitorizarii calitatii apelor uzate pentru urmatorii agenti economici, cu potential impact asupra mediului: - SC ELECTROCENTRALE SA; SC INTFOR SA; SC ARCELORMITTAL GALATI SA; - Deversare iaz Catusa -surse de poluare: UAF, UOR (OLD si OLD3), UOR (TC si TC3), UOR (Produse auxiliare), ULP (LTG si LSF), UPS, UPDES; - Deversare Balta Malina - surse de poluare: UAF, UOR (OLD si OLD3), UOR (TC si TC3), ULP, UPDES; - SC APA CANAL SA Nu s-a semnalat depasirea limitelor de emisie. - monitorizare agenti economici Periodic, agentii economici transmit la ARPM Galati rezultatele monitorizarii conform programului de monitorizare impus prin autorizatiile de mediu (Spitalul de pneumoftiziologie, SC Patoro SRL, SC Garocta SRL, SC Elecrosistem SRL, SC Carina SRL). Fata de concentratiile maxime admise de Normativele si actele de reglementare existente nu s-au înregistrat depasiri ale indicatorilor monitorizati. Reţeaua de urmărire a calităţii apelor uzate în cadul laboratorului ARPM Galaţi Laboratorul ARPM Galati a efectuat analize fizico-chimice ale calitatii apelor uzate la solicitarea agentilor economici, pentru respectarea obligatiilor incluse în autorizatia de mediu: Conform ISO 7025/2005, analizele efectuate la solicitarea agentilor economici sunt proprietatea acestora, drept pentru care rezultatele rapoartelor de încercare sunt confidentiale. Principalele probleme privind sistemul de canalizare al oraşului sunt: starea de viabilitate a retelei de canalizare are un procent de amortizare totala de cca 45 %, tubulatura colectoarelor fiind în stare avansata de uzura; terenul de fundare loess macroporic sensibil la umezire, traficul greu şi intens, covorul carosabil necorespunzator tipului de trafic existent care determina producerea accidentelor tehnice de tip prabusire de caverna, cum este cea din zona falezei de la parc Elice care s -a porodus de 3 ori în ultimii 2 ani; aceste probleme grave de surpari sunt accelerate în producere şi de tubulatura de calitate inferioara a colectoarelor de canalizare pozate diret ingropat, cele mai recente fiind în iunie 202 în cartierul Micro 7 str. Oltului şi parc Selgros; colectoarele de canalizare cu durata normata de functionare expirata, p ozate în galeriile edilitare şi care nu au facut obiectul Masurilor ISPA , genereaza de asemeni probleme grave datorita uzurii tubulaturii, punand în pericol siguranta distributiei apei potabile şi implicit sanatatea populatiei; intrarea în proprietate privata a activelor fostelor societati de stat ce aveau constructii subterane de tip edilitar public a condus la situatii litigioase şi la o intreaga problematica în ceea ce priveste mentenanta acestor instalatii subterane; accesul pentru mentenanta sau de interventie de urgenta în caz de avarie este restrictionat/ grevat de proprietatea privata a amplasamentului, ceea ce poate duce la posibile tasari neuniforme majore în zona sau chiar de distrugeri de constructii în conditiile terenului de fundare din zona de tip loess macroporic sensibil la umezire. colectoarele din administrarea societatii, existente actual şi prin proprietati private sunt: - o zona a colectorului principal de canalizare CL 200/27cm din str. A. Ipatescu; - zone din colectorul principal de canalizare CL 240/3-280/77-320/205 cm de pe str. Calea Prutului pana în SP3; - zone din colectorul Dn600mm din Gradina Botanica Tiglina I, care preia colectoarele din zona Liceului Emil Racovita - complex comercial Tiglina I şi str. Prelungirea Cosbuc, cu deversare în colectorul din str. Regiment Siret; - zone din colectorul din Gradina Botanica care preia zona de vile din Bd. Marii Uniri - str. Prelungirea Cosbuc; 23

124 - zone din colectorul din Gradina Botanica care preia colectoarele din str.saturn, complex commercial Tiglina I, str.brailei, str.closca; - zone din colectorul din N-V Parcului Closca, Stadion Siderurgistul - Gradina Botanica Ivas SCCA Bratesul - Restaurant Popas Dunare ; - zone din colectorul ce deserveste bl. C3 tronson Liceu Emil Racovita ; - zone din colectorul ce deserveste bl. B-D-PS2-D3 tronson Scoala Generala nr. 8 ; - zone din colectorul ce deserveste bl. PS9-PS0 tronson Stadion Siderurgistul ; - zone din colectorul ce deserveste bl. PS0-PS tronson Stadion Siderurgistul ; - zone din colectorul ce deserveste bl.c tronson Scoala Speciala Surzi ; - zone din colectorul ce deserveste Scoala Generala nr. 2 tronson Gradinita ; - zone din colectoru ce deserveste bl.cs4-d7-d5-d3-d tronson Scoala Gen. nr. 7 ; - zone din colectorul ce deserveste bl.e-c5-c6-e2 tronson C.A.F ; - zone din colectorul ce deserveste bl E3-E4-C7-C8-B tronson Scoala gen nr. 3 ; - zone din colectorul ce deserveste bl. C9-C0-C-C2 tronson cabinet stomatologic ; - zone din colectorul ce deserveste bl.dj tronson Centrala Telefonica; - zone din colectorul ce deserveste Turn Apa Liceu Sf. Maria tronson Ugira; - zone din colectorul ce deserveste bl. C9-C20-C2-CS4-CS5 tronson Biserica-GradinitaGaraje ; - zone din colectorul ce deserveste bl.c3-c4-c-f-b3 tronson Transformator Electrica ; - zone din colectorul str Crizantemelor traverseaza curtea Capelei din intersectie; - zone din colectorul ce deserveste bl. C3-C tronson Ecosal; - zone din colectorul de ape pluviale str Tecuci bl. C7, tronson Supermarket LIDL; - zone din colectorul ce deserveste Unitatea Militara, tronson str.marasti nr str.cluj 37 ; - zone din colectorul ce deserveste bl. H-I traversare str Anghel Saligny nr 46A; - zone din colectorul Menarom - Depou CFR - str.vezuviului - S.C Prutul - S.C Omnia proprietati private-s.c Intfor-S.C Carul cu Bere; - zone din conducta de refulare a Statiei de pompare ape uzate SP3 - str.nordului - S.C DAMEN SA; - zone din colectorul din str.prundului (traverseaza Scoala gen. nr S.C Tunele S.A ); - zone din colectorul din str.aleea Mimoza (traverseaza proprietate S.C BYLAR - Camine Studentesti); - zone din colectorul din str.muncii Voluntare - Electrica-Romtrans - str.gara nr. 8; - zone din colectorul ce deserveste Spitalul Sf. Apostol Andrei ; - zone din colectorul ce deserveste Turn TV Micro 2; - zone din colectorul ce deserveste bl. D9 micro 2; - zone din colectorul ce deserveste str Stadionului traversare Liceu Sportiv; - zone din colectorul ce deserveste str Arges (intre str.frunzei - str Casin); - zone din colectorul ce deserveste str Stadionului - Vila nr. 3; - zone din colectorul ce deserveste Restaurant Magnus; - zone din colectorul ce deserveste Scoala gen.43 aferent bl J6-J7 Micro 20; - zone din colectorul ce deserveste Centrul de ajutorare copii pe timp de zi de noapte aferent bl. I2; - zone din colectorul ce deserveste S.C Nita Srl aferent bl. D4 Micro 9; - zone din colectorul ce deserveste Piata Micro 9 bl. W (traversare bloc) cu Aleea Comertului; - zone din colectorul ce deserveste Aleea Comertului (constructii amplasate pe tunelul tehnic); - zone din colectorul ce deserveste incinta S.C HABIBI (fost Service Vechi); - zone din colectorul ce deserveste parcarea din Piata Micro 9 (magazine amplasate pe colector ape pluviale); - zone din colectorul ce deserveste UM - Politie Frontiera; - zone din colectorul ce deserveste Micro 2 bazin Gradinita PITICOT-bl. L; - zone din colectorul ce deserveste str Siderurgistilor- Hotel Galmondo; - zone din colectorul ce deserveste str Anghel Saligny-Spitalul de Copii Sf.Ioan ; - zone din colectorul ce deserveste str.anghel Saligny-Electrica (complex Flora); - zone din colectorul ce deserveste str.prelungirea Brailei bl. A5 (chioscuri amplasate pe retea);- zone din colectorul ce deserveste str.alba Iulia prin curtea Bisericii Sf.Mina ; 24

125 - zone din colectorul ce deserveste str Feroviarilor (tronson str. Tecuci-str.Drumul Viilor); - zone din colectorul ce deserveste din str.drumul Viilor în str.dr.rautu; - zone din colectorul ce deserveste incinta S.C Munca şi Arta ; - zone din colectorul ce deserveste str Milcov intre str.cotesti - str.naruja; - zone din colectorul ce traveseaza Cimitir Stefan cel Mare; - zone din colectorul ce deserveste zona industriala Stefan cel Mare - Depozite Lemne Energomontaj Romgaz Romtrans; - zone din colectorul ce deserveste ce traveseaza din Micro 38 str.milcov, pe teren biserica Sf.Antim - teren Liceu nr. 3-terenuri firme private-str.3 Decembrie; - colector ce traverseaza teren Billa Micro 3 pana în str.milcov; sistemul de canalizare unitar a fost proiectat şi executat în baza normelor şi normativelor tehnice în vigoare la etapele respective, ce cuprindeau prescriptii de calcul minimale în ceea ce priveste determinarea debitelor de precipitatii, a frecventei, a duratei şi a intensitatii ploii de calcul fata de prescriptiile standardului actual 846-2/2007; în situatia actuala, sistemul de canalizare unitar existent în municipiul Galaţi intra sub presiune în doua situatii, respectiv în cazul unor ploi cu caracter torential produse în acelasi timp cu depasirea cotei de inundatie a Dunarii, situatie produsa în anul 200 sau de ploi cu caracter torential şi cota normala a Dunarii, situatie produsa în anul 2005; situatia de forta majora produsa în anul 200 a produs inundarea şi colmatarea cu mal a tunelelor tehnice din zona AFDJ- Vama, inundarea zonei industriale Santier naval cat şi a zonei de sud-vest Barbosi, de la confluenta raului Siret cu fluviul Dunarea, punand în pericol major conductele de aductiune apa bruta de suprafata şi alimentarea cu apa a municipiului; în toate aceste zone se impune de urgenta în egala masura reabilitarea zonelor indiguite cat şi indiguirea zonelor inundabile din Barbosi. a doua situatie de inundare se produce de regula în zonele terasiere de sub cota Dunarii, respectiv Spital CFR- str.al.moruzzi, str.tauni şi Farului, zona A.F.D.J Vama, cartier Badalan şi zona industriala - Santier Naval, unde la precipitatii de tip torential debitele suplimentare nepreluate de colectoare se stocheaza pentru-ca nu exista amenajari de bazine de retentie, iar ceea ce a fost preluat de colectoare iese în presiune prin caminele de vizita. intrarea sub presiune pentru o perioada scurta de timp a colectoarelor principale din strazile I.L.Caragiale, Brailei zona inel de rocada Valea Tiglinei, produce inundarea zonelor aferente şi implicit cu influenta directa asupra falezei prin zonele de descarcare naturala. precipitatiile cu caracter torential produse în 2005 şi 200 au fost cu debite inregistrate de 4,6 şi 3,4 l/mp în perioade timp succesive şi scurte, debite ce se produc conform statisticilor şi SR 8462/2007 o data la 30 ani, iar realitatea ultimului deceniu fiind de producere a 2 (doua) astfel de evenimente de forta majora. prescriptiile noului standard recomanda proiectarea combinata, respectiv amenajarea urbanistica a teritoriului prin bazine de retentie a apelor din precipitatii în zonele de spatiu verde sau neamenajat constructiv, pentru a prelua atat varfurile precipitatiilor cu caracter torential produse în ultimul deceniu cat şi pentru functionarea optima şi eliminarea intrarii în presiune a colectoarelor de canalizare existente. acest standard reglementeaza în mod complex calculul debitelor din precipitatii, cu determinarea lor şi functie de situatia constructiva existenta în municipiul Galaţi, respectiv de suprafetele construite (cladiri civile, industriale şi social culturale, drumuri, alei, platforme betonate etc.), pe fiecare bazin de calcul cat şi materialul acestora. situatia constructiva existenta este radical diferita de cea luata în calcul la proiectarea şi executia initiala şi de etapa a sistemului de canalizare, cand spatiile verzi şi terenurile neamenajate ocupau o suprafata considerabila şi preluau apele din precipitatii. debitele de precipitatii necesar a fi preluate de sistemul de canalizare au crescut considerabil prin cresterea coeficientului de scurgere şi scaderea coeficientului de infiltratie în sol, generate de incidenta gradului de urbanizare al municipiului, de construirea inclusiv pe spatiile verzi sau neamenajate (spatii ce se puteau amenaja urbanistic ca bazine de retentie), cat şi a schimbarii conditiilor climatice produse în ultimul deceniu; zonele unde se impune reconfigurarea sistematizarii pe verticala şi pe orizontala, respectiv de investitii pentru dotarea cu guri de scurgere şi retele de ape pluviale, sunt: 25

126 - Tiglina I zona Oraselul Copiilor - str.regiment Siret (Frontal) - alee bl. A-A5-Liceu Mihail Kogalniceanu -PT3; - Tiglina I zona str.regiment Siret- bl. C9-C0-C-C2-C3-C4; - Tiglina II zona bl. M2-M3-C6-C2-E7; - str.siderurgistilor bl. PS2 hotel crama; - str.siderurgistilor bl. I2-D7-D8-SD8A-SD8B; - str.nae Leonard bl C-C4-C5A-C3; - cartier Port bl. Bistrita,2 -str. G.Enescu - str.portului-str.grivitei - str.sulina-bl.malina-bl. Brates-bl. Catusa-bl.Jiu-bl.Olt; - str.pacii (SpitalCFR) - str.tauni - str.farului - str.grivitei - str.vasile Lupu -str.dogariei - zona Autogara str Ana Ipatescu; - b-dul. Marii Uniri zona Elice; - str.domneasca c/c str.ciobanului, zona str.prundului- Scoala gen. nr.20 Parc CFR; - str.vasile Alecsandri c/c str.m.bravu zona str.elena Doamna; - Gradina Publica - str.m.bravu - str.v.alecsandri - zona str.n.balcescu (statie taxi) - str.brailei (Hotel Dunarea) - str.domneasca; - zona str.g.cosbuc (Tribunal)- str.brailei(banci comerciale)-str.prelungirea Traian - Mazepa str.al.lapusneanu-scoala gen.nr. 28-SC4-Piata Ancora-bl.C4; - Mazepa str Armata Poporului - bl.l6-str.ovidiu - bl.r5; - str.g.cosbuc (intre Hotel Turist-Casa de Cultura)-str.Brailei; - str.brailei tronson restaurant MCDonalds-Mondiala - Inel Rocada-str.Prelungirea Braileistr.Frunzei; - Micro 9 Liceu Economic (alee acces garaje şi bl. F2); - Parcare Piata Micro 9 (zona capat troleu); - str.laminoristilor bl. U3-D2-Scoala gen. nr. 29; - Micro 9 bl. W (zona S.C GETICA SRL); - Micro 6 Scoala gen. nr. -Gradinita Voinicel -bl. F3-F6; - Micro 6 Bl.L - Bingo Europa; - Micro 6 str.gh. Asachi bl. 2A-2C - Micro 7 str.iasomiei c/c str Jiului zona bl. G2C-J2A - Micro 7 str.barbosi c/c str.arges zona bl. R-R2-O6 - str. Decembrie c/c str.aurel Vlaicu zona bl.s9c -S9D - str. Calugareni c/c str.podu Inalt intre bl. UB-U6 - str.nufarului bl. S-S6 - scoala gen. nr. 4 - str. Decembrie-str.9 Mai c/c Drumul de Centura-str.Feroviarilor - str.crinului-zona Liceu nr. 3; - str. Decembrie c/c str.tecuci - str.milcov zona Liceu nr. 4-Biserica Sf Antim-bl. Y-Y2- Drum Centura-garaje Micro 39C - str.9 Mai intre str.crinului-str. Decembrie - str.9 Mai intersectie cu Drumul de Centura - str. Decembrie zona Liceu nr. 3-zona bl A-bl.B 4.2. Aerul Calitatea aerului Calitatea aerului în Municipiul Galaţi a fost monitorizată prin măsurători orare sau zilnice în 5 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, din care 4 în Municipiul Galaţi. Numărul şi tipul locaţiilor au fost stabilite astfel încât să fie reprezentative pentru protecţia sănătăţii umane şi a mediului la nivelul municipiului Galaţi, asigurând a linierea la normele internaţionale şi la reglementările Uniunii Europene după cum urmează: GL staţie de tip trafic, amplasată în Municipiul Galaţi, str. Brăilei, nr. 8, aferent blocului S2, astfel încât nivelul de poluare măsurat să fie influenţat în special de emisiile provenite de la o stradă apropiată, cu trafic intens; Parametrii monitorizaţi: SO 2, NO x (NO/NO 2), CO, C 6H6, PM0, Pb, COV; 26

127 GL 2 staţie de tip fond urban, amplasată în Municipiul Galaţi, Str. Domnească, nr. 7, blocurile P3-P5 pentru evaluarea expunerii populaţiei la combinaţii de poluanţi cu acţiune sinergică; Parametrii monitorizaţi: SO 2, NO x (NO/NO 2), CO, O 3, PM2,5, COV, Pb, parametrii meteorologici; GL3 staţie de tip fond suburban amplasată în Municipiul Galaţi, str. Traian, nr. 43, pentru evaluarea expunerii populaţiei şi vegetaţiei de la marginea aglomerării ; Parametrii monitorizaţi: SO2, NO x (NO/NO 2), CO, O3, PM0, COV, Pb, parametrii meteorologici; GL4, staţie de tip industrial, amplasată în Municipiul Galaţi, B-dul Dunărea, nr. 8, pentru determinarea nivelului de poluare influenţat în special de surse industriale ; Parametrii monitorizaţi: SO 2, NO x (NO/NO 2), CO, PM0, O3, Pb, parametrii meteorologici; panou exterior de informare a publicului amplasat în str. Brăilei c/c str. G. Coşbuc, destinat afişării în mod regulat a concentraţiilor poluanţilor în aerul înconjurător: SO 2, NO x, CO, PM0, O3. Amplasarea staţiilor de monitorizare în judeţul Galaţi Staţiile fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţ ii Aerului, achiziţionate în cadrul Contractului nr. 84/2006 Prevenirea catastrofelor natural generate de inundaţii şi poluarea aerului Componenta 2 Monitorizarea calităţii aerului. Amplasarea staţiilor s-a făcut astfel încât nivelul de poluare să nu fie influenţat de o singură sursă, ci de aportul integrat al tuturor surselor. Rezultatele înregistrate în luna ianuarie 202 sunt prezentate în tabelul şi graficele de mai jos, valorile fiind raportate la limitele prevăzute în Legea nr. 04/20 privi nd calitatea aerului înconjurător: *) Staţia de tip industrial GL4 a fost oprită datorită unor defecţiuni tehnice. 27

128 In cele ce urmează sunt prezentate grafic evoluţiile poluanţilor gazoşi: Evoluţia dioxidului de sulf, valori medii zilnice: Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 25µg/mc, prevăzută în Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de sulf. Evoluţia monoxidului de carbon, valori medii zilnice: Concluzii: Faţă de valoarea maximă zilnică a mediilor pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane de 0mg/mc, prevăzută în Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător, nu s -au înregistrat depăşiri la indicatorul monoxid de carbon. Evoluţia amoniacului, valori medii zilnice lipsă date, analizor defect Datorită funcţionării defectuoase, analizorul de amoniac a fost deconectat începând cu data de , urmând să fie reintrodus în circuit după remedierea defecţiunilor. Evoluţia dioxidului de azot, valori medii orare 28

129 Concluzii: Faţă de valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 200µg/mc, prevăzută în Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul dioxid de azot. Evoluţia ozonului, valori medii orare Concluzii: - Nu s-a depăşit pragul de informare de 80 µg/mc şi pragul de alertă de 240µg/mc; - Nu s-a înregistrat depăşirea valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 20µg/mc, prevăzută în Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător. Evoluţia pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 0, valori medii zilnice Datorită funcţionării defectuoase a analizorului, captura de date nefelometrice a fost insuficientă pentru evaluarea calităţii aerului. Evoluţia pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 2,5, valori medii zilnice Datorită unor defecţiuni tehnice nu s-au efectuat măsurători nefelometrice în staţii. In staţia GL-3 s-au efectuat măsurători gravimetrice la pulberi în suspensie, fracţiunea PM0 şi metalele grele Pb, Cd, As, Ni, iar la staţia GL-2 s-au efectuat măsurători gravimetrice la pulberi în suspensie, fracţiunea PM 2,5. 29

130 Conform Ordinului MMDD nr. 095/2007 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea indicilor de calitate a aerului în vederea facilitarii informării publicului, indicele general de calitate a aerului reprezintă un instrument de comunicare către public, ce permite descrierea periodică sub o forma simplă a informaţiilor privind starea globală a calităţii aerului în aria de reprezentativitate a fiecarei staţii automate de monitorizare a calităţii aerului. Indicii generali sunt reprezentaţi prin numere întregi cuprinse între şi 6, fiecărei cifre îi corespunde un calificativ: Excelent; 2 Foarte bun; 3 Bun; 4 Mediu; 5 Rău; 6 Foarte rău. Evoluţia indicelui general de calitatea aerului la staţiile din reţeaua locală de monitorizare: Staţia GL adresa: Galaţi, Str. Brăilei, bloc S2 Staţia GL2 adresa: Galaţi, Str. Domnească nr. 7, blocurile P5 P3 Staţia GL3 adresa: Galaţi, str. Traian nr. 43 (Statia Meteo) 30

131 În cursul lunii februarie 202, nu a fost posibila calcularea indicilor generali de calitate a aerului în statiile GL4 deoarece a fost oprita datorita unor defectiuni tehnice si în statia GL5 datorita capturii insuficiente de date. Reţeaua clasică de monitorizare a calităţii aerului Reţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile (Determinări efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţi) Aceasta reţea este alcătuită din 2 puncte de control, amplasate astfel: - în municipiul Galaţi - 9 puncte; - în satul Costi - punct; - în localitatea Sendreni - punct; - în comuna Smârdan - punct; Valorile înregistrate în cursul lunii februarie 202, în puncte de prelevare, sunt prezentate în Tabelul de mai jos: Concluzii: faţă de concentraţia maximă admisibilă de 7µg/mc, prevăzută în STAS 2574/987 Aer în zonele protejate nu s-au înregistrat depăşiri la pulberi sedimentabile. Reţeaua de urmărire a pulberilor în suspensie fracţiunea PM0 Determinarile efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galati pentru pulberile în suspensie fractiunea PM0, monitorizate în statia clasica de monitorizare a calităţii aerului, amplasata la sediul ARPM Galaţi, care face parte din reteaua EIONET sunt prezentate în tabelul de mai jos 3

132 Concluzii: Faţă de valoarea limită zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 50μg/m 3, prevăzută în Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător, nu s-au înregistrat depăşiri la indicatorul pulberi în suspensie, fracţiunea PM0. Valorile înregistrate s-au situat sub pragul inferior de evaluare pe parcursul lunii. Reţeaua de urmărire a precipitaţiilor atmosferice (Determinari efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţi) Reţeaua este alcătuită din trei puncte de recoltare a probelor de precipitaţii, amplasate la sediul A.R.P.M. Galaţi, staţia GL3 şi staţia GL4. Concluzii: Nu s-au semnalat ploi acide. Precipitaţiile au avut caracter neutru spre slab alcalin şi încărcări ionice mici. Reţeaua de radioactivitate (Determinari efectuate în cadrul Laboratorului A.R.P.M. Galaţii) Supravegherea nivelelor de radiaţii ale factorilor de mediu este realizată printr-o reţea formată din următoarele puncte: - pentru aerosoli atmosferici platforma staţiei amplasată pe terasa A.R.P.M. Galaţi; - pentru depuneri atmosferice platforma staţiei; - pentru ape: din Dunăre zona Port Călători; pentru Prut zona localităţii Giurgiuleşti; - pentru sol şi vegetaţie parcul din vecinătatea sediului A.R.P.M.Galaţi. Valorile medii ale indicatorilor monitorizaţi în luna februarie 202 sunt redate sintetic în tabelul următor (concentraţii imediate). Concluzii: Nu s-au înregistrat depăşiri ale nivelelor de atenţionare la indicatorii monitorizaţi. Comparativ cu valorile din luna anterioară s-au înregistrat valori medii lunare uşor mai scăzute la aerosoli atmosferici, debit doza gamma şi depuneri atmosferice şi valori medii lunare uşor mai ridicate apa brută Riscul de poluare a aerului Riscul de poluare această categorie afectează toate componentele mediului natural, aerul atmosferic, apele (de suprafaţă şi subterane), solul şi subsolul, etc. De cele mai multe ori, activităţile de poluare sunt strâns legate de activităţile industriale, de depozitarea inadecvată a deşeurilor solide rezultate din procesele de producţie specifice industriei, iar într-o altă măsură de depunerea la suprafaţa solului a poluanţilor emişi în atmosferă Riscul de poluare a aerului cu dioxidul de sulf Face parte din categoria principalilor poluanţi, care pot exista în aerul atmosferic, cu efect acidifiant, printre acestea amintim: arderile din industria energetică precum şi cele din industriile de transformare; arderile din industria prelucrătoare; traficul rutier. Împreună cu vaporii de apă existenţi în atmosferă, dioxidul de sulf, dă naştere acidului sulfuros, cu eliberare de 8 kcal, care trece apoi în acid sulfuric, ce ulterior dă naştere fenomenului de ploi acide. 32

133 Efectele nocive ale acestora pot duce la creşterea riscului de a dezvolta boli la nivelul aparatului respirator, precum şi o iritare a ochilor. Expunerea timp de câteva minute la concentraţii de aproximativ,6ppm (4200µg/m 3) poate provoca constricţia bronhiilor. Cele mai afectate categorii de persoane sunt în special cele vârstnice şi cele cu probleme respiratorii. Pe ansamblu, reducerea activităţilor din industrie au determinat o scădere a emisiilor de SO 2. Printre cei mai mari poluatori cu astfel de compuşi se numără SC ArcelorMittal Galaţi SA, precum şi traficul rutier din zonele aglomerate ale oraşului Riscul de poluare cu oxizi de azot Principalii agenţi poluanţi cu oxizi de azot sunt asemănători celor enunţaţi în cazul poluării cu dioxid de sulf, la care se mai pot adăuga alte surse mobile şi utilaje. Formarea oxizilor de azot are loc pe baza azotului, un gaz cu o pondere destul de ridicată în componenţa gazelor atmosferice, iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimulează reacţia de formare a oxidului de azot sau a dioxidului de azot, gaze cu efecte negative asupra sănătăţii umane. Gradul de toxicitate al dioxidului de azot este de patru ori mai mare decât al monoxidului de azot. Dioxidul de azot, cu o valoare de 3 ppm, poate cauza iritarea mucoasei ochilor şi a nasului Riscul de poluare cu amoniac Principalele surse de poluare cu amoniac sunt date de operaţiunile de tratare şi depozitare a deşeurilor, anumite activităţi agricole, precum şi arderile din industria prelucrătoare. Amoniacul este un gaz incolor, cu miros înţepător, cu efect paralizant asupra receptorilor olfactivi. Efectele asupra omului, în special, sunt date de efectul extrem de iritant pentru căile respiratorii, în special. Aflat în concentraţii mari, amoniacul pătrunde în căile respiratorii inferioare şi poate cauza edemul pulmonar, însoţit de modificări evidente la nivelul aparatului circulator şi resirator. Datorită îmbunătăţirilor aduse în activităţile din grupa SNAP 0 (culturi cu şi fără fertilizatori), emisiile brute de NH3 au scăzut în ultima perioadă. O sursă importantă de poluare cu astfel de compus este şi depozitul de deşeuri Tirighina, în fumul produs de incendiile declanşate de obicei prin autoaprindere, în special vara Riscul de poluare cu compuşii organici volatili (COV) nemetanici Principalele surse de poluare cu aceşti compuşi sunt date de utilizarea solvenţilor şi a altor produse, traficul rutier, arderile din industria prelucrătoare, şi alte surse precum pădurile, fâneţele, mlaştinile şi lacurile, la care mai pot fi adăugate extracţia şi distribuţia combustibililor fosili Riscul de poluare cu metale grele (mercur şi cadmiu) Aceste substanţe mai sunt cunoscute şi sub denumirea de poluanţi sistemici, deoarece odată cu pătrunderea în organism creşte riscul de a dezvolta leziuni specifice la nivelul unor organe sau sisteme, indferent de concentraţie. Principalele surse de poluare cu metale grele sunt : Pentru poluarea cu mercur, principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (procedeele de obţinere a fontei şi a oţelului), activităţile de tratare şi depozitare a deşeurilor precum şi alte surse mobile şi utilaje. Pentru poluarea cu cadmiu, ca surse principale de poluare pot fi amintite arderile din industria prelucrîtoare şi procesele din industria siderurgică (obţinerea fontei şi a oţelului) Riscurile de poluare cu plumb Principalele surse de poluare cu plumb sunt rezultate ale arderilor din industria prelucrătoare, procesele din industria siderurgică (obţinerea fontei şi a oţelului), precum şi traficul rutier Riscurile de poluare din emisiile de poluanţi organici persistenţi (POPs) Unul din cei mai importanţi astfel de compuşi este Dioxina, iar principalele surse de poluare sunt arderile din industria prelucrătoare instalaţia de aglomerare (sinterizare). 33

134 Riscurile de poluare din emisiile de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) Principala sursă de poluare o reprezintă procesele din industria siderurgică (prelucrarea fontei şi a oţelului evacuare fontă brută, convertizoare oţel) Riscurile de poluare din emisii de bifenili policloruraţi (PCB) Principala sursă de poluare o reprezintă incinerarea deşeurilor, sursă identificată în zona Depozitului organizat de deşeuri menajere Tirighina Riscurile de poluare din emisii de hexaclorbenzen (HCB) Principalele surse de poluare sunt date de anumite utilaje, înregistrându-se o creştere în ultimii ani, la nivelul municipiului Galaţi, datorită creşterii consumului de combustibil (motorină) utilizat pe apele interioare. Riscul cel mai ridicat de poluare cu asemenea compuşi gazoşi îl prezintă combinatul ArcelorMittal Galaţi. Reducerea emisiilor în atmosferă, provenite de la combinatul siderurgic mai sus menţionat, s-ar putea realiza prin anumite investiţii în tehnologie, prin înlocuirea tuturor filtrelor uzate moral cu unele moderne. Deşi sunt investiţii destul de costisitoare, acestea s-ar amortiza în timp şi ar duce la o scădere a emisiilor ce periclitează sănătatea umană, în special a locuitorilor din proximitatea combinatului Riscurile de poluarea cu pulberi în suspensie şi mirosuri neplăcute Pulberile în suspensie afectează de cele mai multe ori aparatul respirator, unde acestea se depun, iar când nu pot fi eliminate pe cale naturală pot cauza disfuncţii ale căilor respiratorii, ale plămânilor, începând cu diminuarea capacităţii respiratorii şi a suprafeţei de schimb a gazelor din sânge, ducând la serioase probleme cardio-respiratorii. La nivelul municipiului Galaţi, la depăşirea valorii limită au contribuit în mod special condiţiile meteo nefavorabile (ceaţa, calmul atmosferic), care nu au permis dispersia poluanţilor în atmosferă. La toate acestea se mai adaugă şi situaţiile izolate, datorate surselor precum cele din zonele industriale, din perimetrele şantierelor de construcţii, precum şi din zonele cu trafic aglomerat. Privind riscul de poluare cu mirosuri neplăcute, acest tip este destul de evident în zona depozitului de deşeuri menajere solide Tirighina, deoarece exploatarea acestora nu se realizează pe celule şi nu se acoperă zilnic cu materiale inerte. De asemenea, un risc ridicat de poluare cu mirosuri neplăcute a fost identificat şi în apropierea Lacului Brateş, datorită unui depozit neorganizat pentru deseuri animale (cadavre de bovine), aflate într-un stadiu avansat de putrefacţie. Totodată, această zonă este supusă unui risc epidemiologic extrem de ridicat. Amploarea acestor activităţi a determinat ca prin Ordinul nr. 269/2008 privind încadrarea localităţilor în cadrul Regiunii 2, potrivit prevederilor Ordinului MAPM protecţiei mediului nr. 745/2002 privind stabilirea aglomerărilor urbane şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România, Municipiul Galaţi să fie încadrat în: lista Zonele unde nivelurile concentratiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea-limită plus marja de toleranţă sau mai mari decat valoarea-limita, în caz ca nu a fost fixata şi o marja de toleranţă, sublista.. pentru dioxid de sulf (SO 2), dioxid de azot (NO2); lista 2. Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea-limită şi valoarea-limită plus marja de toleranţă, sublista 2.3. pentru Pb; lista 3 - zonă pentru care nivelurile concentraţiei unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare, sublista 3.3. pentru monoxid de carbon (CO) şi benzen (C 6H6) Impactul poluantilor atmosferici. Efecte asupra sanatatii umane Monoxidul de carbon (CO) Studiile epidemiologice au pus în evidenta patru tipuri de efecte asupra sanatatii asociate cu expunerile la monoxidul de carbon (in special cele care produc 34

135 niveluri ale carboxihemoglobinei - COHb sub 0 %): efecte cardiovasculare; efecte neurocomportamentale; efecte asupra fibrinolizei; efecte perinatale. Hipoxia cauzata de CO determina deficiente în functiile organelor senzoriale şi tesuturilor. In ceea ce priveşte efectele cardiovasculare, şi anume, o scădere a capacităţii de preluare a oxigenului şi scăderea rezultantă a capacităţii de muncă, acestea s-au pus clar în evidenţă, începând de la o concentraţie de 5 % a COHb. Unele studii raportează aceste efecte chiar de la 3,3-4,3 % COHb. Efectele cardiovasculare pot avea implicaţii asupra sănătăţii profesionale sau recreative. Un segment important al populaţiei asupra căruia se manifestă efectele cardiovasculare ale expunerii la CO este reprezentat de bolnavii de angină pectorală. La acestia, agravarea anginei apare la 2,9 4,5 % COHb, iar uneori chiar sub 2 % COHb. Niveluri ridicate ale COHb determina şi efecte secundare, ca de exemplu schimbări în ph-ul sângelui şi în fibrinoliza, reducerea greutăţii fătului la naştere şi dezvoltarea postnatală întârziată. Alte segmente, ale populaţiei supuse unui risc crescut sunt: femeile însărcinate şi copiii mici; vârstnicii; bolnavii de bronşită cronică şi enfizem pulmonar; tinerii cu tulburări cardiace sau respiratorii grave; persoanele cu tulburări hematologice; persoanele cu forme genetice neuzuale ale hemoglobinei asociate cu reducerea capacităţii de oxigenare; persoanele tratate cu medicamente depresive. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă un nivel de 2,5-3,0 COHb pentru protecţia sănătăţii populaţiei, incluzând şi grupurile sensibile. Pentru aceasta, concentraţiile de CO în aer nu trebuie sa depăşească următoarele valori (recomandate ca valori ghid protecţia sănătăţii populaţiei): - 60 mg/mc pentru 30 minute; - 30 mg/mc pentru ora; - 0 mg/mc pentru 8 ore; Standardul românesc (STAS ) prevede următoarele limite sanitare: - 6 mg/mc pentru 30 minute; - 2 mg/mc pentru 24 ore Plumbul Intrucat organismul uman are proprietatea de a acumula plumbul, efectele asupra popula ţiei au fost studiate pentru expuneri pe termen lung la niveluri scazute ale concentratiilor de plumb în atmofera. Aceste efecte se clasifica în trei categorii: efecte asupra biosintezei hemoglobinei; efecte asupra sistemului nervos; efecte asupra presiunii sangelui. Pragurile concentratiei d e Pb în sange sub care nu apare prima categorie de efecte sunt: 0,2 μg/ml la adulti; 0, μg/ml la copii. Pragul pentru a doua categorie de efecte se situeaza sub 0,3 μg/ml. Pentru a treia categorie de efecte nu s-a putut stabili un prag, dar intrucat populatia din centrele urbane şi industriale prezinta, intr-o proportie ridicata, hipertensiune arteriala, iar studiile au dovedit ca reducerea nivelului de Pb în sange reduce numarul hipertensivilor, pentru protejarea populatiei se recomanda pe cat posibil reducerea emisiilor de Pb. Este de mentionat ca aportul de Pb în organismele umane este adus nu numai din aerul atmosferic, prin inhalare, ci şi prin ingurgitare, din alimente şi din apa. La populatia adulta, circa 40 % din Pb introdus în organism provine din aer, în timp ce la copii acest aport scade la 6 %. Aportul mult mai mare de Pb prin ingurgitare, la copii, se datoreaza urmatoarelor cauze: - Copiii mananca şi beau mai mult, pe unitatea de greutate corporala, decat adultii; - Inghitirea prafului incarcat cu plumb de pe maini; - Absorbtia plumbului pe tractul intestinal este de circa 50 %, fata de 0 % la adulti; - Printre copii prevaleaza deficientele nutritionale care favorizeaza absorbtia Pb; 35

136 - Caracteristicile comportamentale (nepastrarea igienei, joaca în afara casei) ale copilului cresc riscul expunerii. Segmentul de populatie care prezinta cel mai ridicat risc la expunerea la Pb il reprezinta copiii pana la 6 ani. Cauzele principale ale acestui risc sunt: - Bariera sange creier nu este complet dezvoltata; - Efectele hematologice şi neurologice apar la praguri mai coborate. Al doilea segment cu grad ridicat de risc sunt femeile insarcinate, intrucat placenta nu reprezinta o bariera în expunerea fatului la plumb. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) recomanda ca valoare ghid concentratia de 0,5- μg/mc de Pb în aer, pentru un timp de mediere de un an. Este de mentionat ca o concentratie medie anuala de Pb intre limitele 0,5 μg/mc este bazata pe presupunerea ca pentru 98 % din populatie se va mentine concentratia de Pb în sange sub 0,2 μg/ml. În plus, este recunoscut faptul ca pot aparea unele efecte pentru care nu se poate stabili o limita, deci în mod normal Pb ar trebui sa nu existe. De asemenea, limitele de 0,5 μg/mc nu asigura protectia suficienta a copiilor, ceea ce conduce la necesitatea luarii unor masuri drastice de limitare şi de eliminare a emisiilor de Pb. STAS prevede valoarea de 0,7 μg/mc ca norma sanitara pentru un timp de mediere de 24 ore, neprevazand o norma pentru timp lung de expunere (an). Este interesant faptul ca aceasta noxa se retine în proportie mai mare în organismul barbatilor în raport cu cel al femeilor, iar în corpul copiilor se poate retine de 0 ori mai mult plumb decat în cel al adultilor, explicatia fiind procesul de asimilatie mult crescut la copii în raport cu cel de dezasimilatie. Toxicitatea plumbului se poate traduce şi prin inhibarea fermentilor celulari care determina tulbulari ce se refera la sinteza hemoglobinei, (globulelor rosii), contribuind ast fel la imbatranirea precoce a acestora. Absorbtia plumbului este un proces lent, progresiv, de durata, dar sigur, manifestandu-se prin dereglari nervoase, metabolice şi nu numai Ozonul Ozonul este un oxidant puternic şi deci poate reactiona, în mod virtual, cu fiecare clasa de substanta biologica. În general ozonul isi exercita actiunea în principal prin doua mecanisme: oxidarea grupurilor sulfhidril şi a aminoacizilor enzimelor, coenzimelor, proteinelor şi peptidelor; oxidarea acizilor grasi polinesaturati în acizi grasi peroxidici. Intrucat membranele sunt compuse din proteine şi din lipide, acestea sunt supuse atacului ozonului. Celulele sau organele cu suprafata specifica mare pot fi extrem de vulnerabile. Studiile au evidentiat următoarele efecte ale expunerii la ozon şi la alti oxidanti fotochimici: - Afectarea semnificativa a functiei respiratorii (volumul expirator fortat, existenta cailor de patrundere a aerului, capacitatea vitala fortata, frecventa respiratorie); - Iritarea ochilor, nasului şi laringelui; - Disconfort al cutiei toracice; - Tuse şi dureri de cap; - Favorizarea infectiilor bacteriene. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda o valoare-ghid pentru mediere pe o ora de μg/mc şi pentru mediere pe 8 ore de μg/mc. STAS prevede următoarele norme sanitare: - 00 μg/mc pentru 30 minute; - 30 μg/mc pentru 24 ore Bioxidul de sulf Calea de patrundere în organism este tractul respirator. Efectele atat la expunerea pe termen scurt (0 30 minute), cat şi la expunerea pe termen mediu (24 ore) şi lung (an) sunt legate de alterarea functiei respiratorii. în concentratii peste 36

137 000 μg/mc (apar, în general, numai la locul de munca) timp de 0 minute pot aparea efecte severe ca: bronhoconstrictie, bronsite şi traheite chimice). La concentratii de μg/mc pe 0 minute creste riscul aparitiei spasmului bronsic la astmatici. De remarcat ca exista o mare variabilitate a sensibilitatii la SO 2 a subiectilor umani. Expunerea repetata la concentratii mari pe termen scurt combinata cu expunerea pe termen lung la concentratii mai mici creste riscul aparitiei bronsitelor cronice, în special la fumatori. Expunerea pe termen lung la concentratii mici conduce la efecte în special asupra subiectilor sensibili (astmatici, copii, oameni în varsta). Bioxidul de sulf şi particulele în suspensie au efect sinergic, asocierea acestor poluanti (prezenti simultan în gazele de ardere de la centralele termice) conduce la cresterea mortalitatii, morbiditatii prin afectiuni cardior espiratorii şi a deficientelor functiei pulmonare. La copiii care traiesc în zone industrializate s-a remarcat scaderea capacitatii vitale. Efectul sinergic apare atat la expunerea pe termen scurt, cat şi la cea pe termen lung. Conform Legii nr. 04/20 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita pentru protectia sanatatii umane este de 60% din valoarea limita pentru 24 de ore (75 μg/m 3, a nu se depasi de mai mult de 3 ori intr-un an calendaristic) Aerosoli acizi (acid sulfuric şi sulfati) Expunerea la aerosoli de acid sulfuric şi la aerosoli de sulfat conduce la cresterea morbiditatii prin afectiuni pulmonare ca: bronsite astmatice alergice şi bronsite cronice Bioxidul de azot Expuneri pe termen scurt conduc la schimbari în functia respiratorie atat la subiecti normali, cat şi la cei cu bronsita. În amestec cu ozonul are efecte sinergice, ca şi în prezenta pulberilor in suspensie. Expuneri pe termen lung conduc la efecte asupra plamanului, splinei, ficatului si sangelui. Efectele asupra plamanului pot fi reversibile şi ireversibile. S-au observat: aparitia enfizemelor, alterarea celulelor pulmonare, cresterea susceptibitatii la infectii bacteriologice ale plamanului. Conform Legii nr. 04/20 privind calitatea aerului inconjurator, valoarea limita orara pentru protectia sanatatii umane este de 70% din valoarea limita (40μg/m 3, a nu se depasi mai mult de 8 ori intr-un an calendaristic) Particule în suspensie In cadrul acestui poluant se inscriu particulele solide netoxice cu diametru pana la 20 μm. Dintre acestea, cele cu diametre micronice şi submicronice patrund prin tractul respirator în plaman, unde se depun. Atunci cand cantitatea inhalata intr-un interval de timp depaseste cantitatea ce poate fi eliminata în mod natural, apar disfunctii ale plamanului, incepand cu diminuarea capacitatii respiratorii şi a suprafetei de schimb a gazelor din sange. Aceste fenomene favorizeaza instalarea sau cronicizarea afectiunilor cardio respiratorii. În cazul în care particulele contin substante toxice, ca de exemplu metale grele în cazul cenusii de carbune, acestea devin foarte agresive, eliberarea în plasma şi în sange a ionilor metalici conducand, în functie de metal şi de doza, la tulburari foarte serioase Efecte asupra vegetaţiei Bioxidul de sulf Efectele fito toxice ale SO 2 sunt puternic influentate de abilitatea tesuturilor plantei de a converti SO 2 în forme relativ netoxice. Sulfitul (SO 3 2- ) şi acidul sulfitic (HSO 3- ) sunt principalii compusi formati din dizolvarea SO 2 în solutii apoase. Efectele fitotoxice sunt micsorate prin convertirea lor prin mecanisme enzimatice şi neenzimatice în sulfat, care este mult mai putin toxic decat sulfitul. 37

138 In functie de cantitatea de SO 2 pe unitatea de timp la care este expusa planta, apar efecte biochimice şi fiziologice ca: degradarea clorofilei, reducerea fotosintezei, cresterea ratei respiratorii, schimbari în metabolismul proteinelor, în bilantul lipidelor şi al apei şi în activitatea enzimatica. Aceste efecte se traduc prin necroze, reducerea cresterii plantelor, cresterea sensibilitatii la agenti patogeni şi la conditii climatice excesive. În comunitatile de plante apar schimbari ale echilibrului intre specii: reducerea varietatilor sensibile determina alterarea structurii şi functiilor intregii comunitati. Uniunea Internationala a Organizatiilor pentru Cercetarea Padurilor recomanda următoarele concentratii ca valori-ghid pentru protectia plantelor: Media anuala: - 50 μg/mc pentru a se mentine intreaga productie în cele mai multe locuri; - 25 μg/mc pentru intreaga productie şi a proteja mediului; Medie pe 30 min.: - 0 μg/mc si, respectiv, 75 μg/mc pentru cele doua situatii de mai sus (se admite depasirea acestor valori cu o frecventa anuala de maximum 2,5 %). Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda limita de 30 μg/mc ca medie anuala Oxizii de azot Pana la anumite concentratii oxizii de azot au efect benefic asupra plantelor, contribuind la cresterea acestora. Totusi s-a constatat ca în aceste cazuri creste sensibilitatea la atacul insectelor şi la conditiile de mediu (de exemplu la geruri). Peste pragurile toxice, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara. Marimea daunelor suferite de plante este functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei, factori edafici, lumina şi umezeala. Simptomele se clasifica în vizibile şi invizibile. Cele invizibile constau în reducerea fotosintezei şi a transpiratiei. Cele vizibile apar numai la concentratii mari şi constau în cloroze şi necroze. Conform Legii nr. 04/20 privind calitatea aerului inconjurator nivelul critic anual pentru protectia vegetatiei şi ecosistemelor naturale, în ceea ce privesc oxizii de azot este de 80% din nivelul critic (24 μg/m 3), luand în considerare pragul superior de evaluare Impactul asupra materialelor şi constructiilor Referitor la efectele poluantilor atmosferici asupra constructiilor şi materialelor s-au luat în considerare trei directii: - Identificarea şi definirea a ceea ce constituie dauna ; - Atribuirea cauzelor daunelor; - Estimarea costurilor atribuite poluantilor atmosferici. Gama de poluanti care pot afecta direct sau indirect materialele de constructive este foarte larga, deoarece unii dintre ei, ca de exemplu compusii organici volatili, pot fi precursorii altor poluanti activi, ca de exemplu ozonul. Totusi, în principal, de interes direct sunt SO 2 şi sulfatii, NO x şi azotatii, clorurile, bioxidul de carbon, ozonul. Redam mai jos tabelul principalilor poluanti din atmosfera libera şi tipurile de daune asupra diferitelor materiale (Yocum and Baer, 984). Principalii poluanti din atmosfera şi tipurile de daune asupra materialelor Material Piatra de constructie Metale Vopsea şi alte acoperiri organice Ceramica şi sticla Cauciuc Dauna Eroziunea suprafetei, murdarire, formare Coroziune, matuire, gaurire Decolorare, murdarire, cojire, crapare, umflare Eroziunea suprafetei, formare crusta Crăpare Poluanţi SO x şi alte gaze acide, H + SO x, H 2 S şi alte gaze acide + SO x, H 2 S, aerosoli alcalini, H, Oxidanti Gaze, acide, în special cu continut de fluoruri Ozon 38

139 Poluantii acizi sunt depusi pe suprafete prin depunere uscata şi prin depunerea umeda. Prin depunere uscata gazele şi aerosolii sunt absorbiti pe suprafete (inclusiv suprafete umede). In faza umeda, poluantii sunt fie incorporati în precipitatii în timpul proceselor de formare a lor (fenomenul de rain-out ), fie absorbiti prin caderea precipitatiilor prin atmosfera poluata (fenomenul de wash-out ). Alaturi de cele doua forme de depunere de mai sus exista şi a treia forma, depunerea cetii şi a vaporilor de apa (prin condesare), mult mai acizi decat picaturile de precipitatii. Prezenta poluantilor pe suprafete este, independent de procesul de depunere, afectata de mai multi factori: parametrii micrometeorologici, viteza vantului şi rugozitatea suprafetei. Alaturi de poluanti, în degradarea constructiilor şi materialelor intervin şi factori naturali ca: viteza şi directia vantului, temperatura şi umezeala relativa a aerului, frecventa şi intensitatea precipitatiilor. Ratele de fond ale degradarii sunt dificil de apreciat, în primul rand datorita efectelor puternic localizate. Rolul poluantilor în determinarea degradarii observate este greu de apreciat. Materialele poroase absorbante, ca piatra de var, au putut fi afectate pe perioade lungi de produsi de reactie care s-au format cand concentratiile unor poluanti atmosferici au fost mult mai mari decat în perioada de observatie. De aceea este dificil de separat ratele de fond ale degradarii constructiilor vechi şi ale monumentelor din cele doua rate de degradare, istorica şi actuala, unde efectul de histerezis sau memorie poate inca afecta comportarea suprafatelor constructiilor Particulele şi crustele de gips Crustele de gips negru se formeaza pe partile nespalate de ploaie ale cladirilor. Ele constau din gips, format din reactia SO 2 cu carbonatul de calciu, în care sunt incorporate particule provenite din arderea combustibilului lichid şi a carbunelui, precum şi din absorbtia pe suprafata cladirii a murdariei şi a depozitelor carbonice provenite de la particulele emise de autovehicule (in special cu motoare diesel). Particulele solide din atmosfera produc coroziunea şi degradarea materialelor. Materialul carbonic poate include particule provenite din arderea combustibililor fosili în surse fixe şi mobile, particule care contin urme de vanadiu, crom, etc. şi care sunt potentiali catalizatori. Aceste particule pot cataliza oxidarea SO 2 în sulfati, determinand sulfatarea constructiilor urbane. Particulele constituie, de asemenea, agenti de corodare a metalelor. Daunele provocate sunt functie de natura particulelor şi de suprafata metalului (straturile de oxid, hidroxid, carbonati pot oferi o oarecare protectie). Studiile asupra efectelor sulfatului de amoniu şi a altor particule prezente în atmosfera urbana asupra otelului, în absenta SO 2, au demonstrat initierea coroziunii şi cresterea agresivităţii SO 2 (Walton, 982). Studiile asupra aluminiului, magneziului şi a aliajelor lor (Mazurkiewcz, 976, Al-Ismail 98, Olimsted 982) indica faptul ca particulele cu continut de clor conduc la coroziunea localizata, în timp ce particulele cu sulfati determina coroziunea nelocalizata. Hidrocarburile volatile reduc corozivitatea aerului umed curat asupra otelului Degradarea biologica Degradarea constructiilor este adesea atribuita, alaturi de factorii abiotici, factorilor biologici (biodeteriorarea) cel mai adesea cresterii lichenilor (simbioza intre alge şi fungi). Studiile au pus în evidenta faptul ca degradarea biologica are acelasi ordin de marime cu cea datorata factorilor abiotici. Poluarea atmosferei cu substante abiotice poate potenta dezvoltarea unor tipuri de bacterii care determina degradarea constructiilor. Astfel, May şi Lewis fac referiri la doua clase de bacterii: autotrofe, bacterii care oxideaza sulful şi azotul şi se dezvolta pe substraturi anorganice; heterotrofe, care se dezvolta pe substraturi organice. Daunele provocate de acestea se datoreaza produsilor lor acizi care reactioneaza cu carbonatul de calciu Poluarea aerului interior Concentratiile de poluanti din interiorul cladirilor, desi de regula putin mai mici decat cele din exterior, reflecta pe cele din atmosfera libera. Pentru unii poluanti, insa, concentratiile din 39

140 interior pot depasi pe cele din exterior. Poluantii implicaţi cel mai adesea în impurificarea aerului din interioare sunt monoxidul de carbon, acidul azotic, bioxidul de sulf, ozonul, formaldehida, vaporii organici, radonul, particulele în suspensie, acizii volatili, aldehidele, cetone şi altii. Uneori, concentratiile de SO 2 şi de NO 2 din interior pot fi mai mari decat cele din exterior, atunci cand acesti poluanti sunt generati de surse interne: sisteme de incalzire proprie (sobe) şi masini de gatit. Prezenta umezelii din interior (in mod obisnuit umezeala relativa este 60%) determina absorbtia poluantilor de catre suprafetele poroase. Poluantii mentionati, specifici zonelor urbane, avand un potential coroziv ridicat, sunt capabili sa produca daune asupra patrimoniului cultural din muzee, galerii de arta, biblioteci, arhive, precum şi asupra zugravelilor şi suprafetelor vopsite şi a obiectelor din locuinte. In tabelul de mai jos se prezinta principalii poluanti din aerul interioarelor şi tipul de daune asupra diferitelor materiale. Principalii poluanti din aerul interioarelor şi tipul de daune asupra materialelor Material Coloranti textili Dauna Decolorare, acidifiere, fragilizare Reducerea rezistentei, patare chimica Decolorare, schimbarea culorii Materiale fotografice Micropete, sulfurizare Vopsele şi acoperiri Organice Decolorare, murdarire Pielarire Pierderea elasticitatii, pudrarea Suprafetei Oxizi de sulf Metale Corodare, matuire Oxizi de sulf şi alte gaze acide, hidrogen sulfurat. Hartie Textile Poluanţi Oxizi de sulf Oxizi de sulf şi de azot Ozon, oxizi de azot Oxizi de sulf, hidrogen Sulfurat Oxizi de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli alcalini Pentru protejarea materialelor din interioare trebuie sa se utilizeze sisteme de ventilatie, filtrare şi climatizare. Intrucat insa nu sunt bine cuantificate relatiile concentratie poluant timp expunere dauna, sunt necesare cercetari în domeniu care sa se finalizeze cu stabilirea de standarde pentru protectia materialelor Echipare edilitară Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali şi casnici se face din Sistemul Energetic National prin intermediul statiilor de sistem Smardan ( 400/220 kv) şi Barbosi (220/0 kv). La barele de 0 kv ale acestor statii se racordeaza statiile de 0 kv aferente municipiului. Statiile de 0 kv Statia Filesti 0/20/6 kv ; Statia Dunarea 0/20 kv ; Statia Galaţi Nord 0/20 kv ; Statia Laminorul 0/20 kv; Statia SNG 0/6 kv ; Statia INETOF 0/6 kv; In prezent statiile de0 kv realizeaza distributia în retelele de medie tensiune la tensiunile de 6kV, şi 20 kv. Schema retelei de distributie este în general simplu buclata, cu functionare radiala. În ultimii ani, pe baza studiilor intocmite de ISPE Bucuresti, s-a trecut la proiectarea şi executarea numai de retele cu cabluri de 20 kv, scopul final fiind genera lizarea retelelor de 20 kv. Pentru constructia liniilor de distributie urbana de medie tensiune s-au folosit, în functie 40

141 de incarcarea, destinatia şi constructia liniilor sectiuni de 3x20 mmp şi 3x0 mmp pentru liniile subterane din aluminiu şi 3x50 mmp ori 3x70 mmp pentru liniile aeriene. Statia Filesti, statie de sistem 220/0/6/20 kv este amplasata în zona de sud-vest a orasului şi deserveste mai mult de jumatate di consumul casnic edilitar şi consumatorii industriali. Statia Dunarea alimenteaza zona de sud-vest a municipiului Galaţi respectiv cartierul Dunarea ( micrarioanele 9, 2o, 2 şi spitalul. Statia esre racordata la linia 0 kv Filesti - Barbosi. Statia Galaţi Nord, amplasata în zona de nord, alimenteaza consumatorii industriali din zona nord-vest şi cartierul de locuitori Aeroport. Statia este racordata la LEA 0 kv SNG. Statia Laminorul este amplasata în zona industriala de est. Aceasta statie consumatorii din zona centrala şi oparte din consumatorii industriali din est. Statia este racordata la statia de sistem Smardan. Statia SNG, amplasata în zona de est a municipiului, alimenteaza atat consumatorii industriali cat şi cei casnici. Statia INETOF, racordata la linia de o kv Laminorul deserveste consumatorii industriali. Reteaua de medie tensiune se face pe baza unor scheme de distributie intre barele de MT ale unor statii diferite sau pe sectii de bare independente ale aceleasi statii. Cartierele se alimenteaza prin cate 2-3 distribuitori de lungime,5-2km, de sectiune 0 mmp Al. Distribuitorii de tensiune functioneaza radial. Reteaua de joasa tensiune (0,4 km) sunt : a)- de tip complex buclata (multiple legaturi intre posturile de transformare de alimentare), reteaua functionand în regim normal buclat; b)- de tip buclata cu functionare radiala; Retelele de joasa tensiune sunt dimensionate corespunzator pentru consumul actual de energie. Se utilizeaza cabluri ACYABY kv cu sectiuni intre 70 şi 0 mmp, predominand sectiunea de 0 mmp. Reteaua aeriana este pozata pe stalpi de beton. Acesti stalpi gazduiesc atat circuitele pentru alimentarea consumatorilor casnici, precum şi cele pentru iluminat public. Se utilizeaza conductoare de sectiune mmp. Posturile de transformare alimentate cu LES sunt majoritatea construite în cabina de zid independente, dar exista şi posturi de transformare în cladiri (la parter sau subsol) sau alaturate acestora. Posturile de transformare sunt de tip retea, mixt sau industriale. Ultimul tip se afla fie în cladiri, fie independente în cabina de zid sau de tip "la sol". În reteaua urbana de distributie a municipiului exista posturi de transformare de MT/0,4 kv ecipate cu -3 transformatoare cu puteri pana la 000 kv. Cablurile de alimentare (LES) sunt amplasate de regula pe caile publice în zona destinata circulatiei pietonale la adancimi cuprinse intre 0.8 şi m, cu unele exceptii dictate de intersectiile cu alte retele sau obstacole. Subtraversarile drumurilor sunt realizate în tuburi de protectie ingropate de regula la,4 m, astfel incat inlocuirea acestora sa se poata realiza fara spargerea carosabilului. In prezent iluminatul public din municipiul Galaţi se desfasoara la standarde europene. Sucursala de Distributie a Energiei Electrice Galaţi deţine instalaţii electrice de distribuţie în zona de S-E a României, pe raza judeţului Galaţi, dupa cum urmeaza: LEA 0 kv - 543,36 km; LEs 0 kv - 7,26 km; LEA MT ,84 km; LES MT - 034,49 km; LEA JT ,4 km; LES JT - 399,65 km; statii de transformare - 22; posturi de transformare - 79; In prezent starea tehnica a unora din liniile de transport şi distributie este necorespunzatoare, unele echipamente avand un grad de uzura inaintat, caracteristici tehnice depasite, subdimensionari. În retelele de medie tensiune este prezenta inca tensiunea de 6kV,ceea ce constitue un dezavantaj, atat din punct de vedere tehnic şi economic. Unele posturi de transformare ce functioneaza la tensiunile de 6kV în cabina de zidarie au celulele depasite din 4

142 punct de vedere tehnologic. Reteaua de cabluri subterane de medie şi joasa tensiune are pierderi datorita subdimensionarii. Concluzii: - Sistemul centralizat de management al energiei are consecinte negative atat asupra mediului cat siasupra resurselor financiare în plan local.un sistem descentralizat are o serie de avantaje intrucat energia nu mai este transportata si, ca urmare, se reduc pierderile în sistem.in acest sens este de dorita utilizarea unor centrale electrice locale. Pentru municipiul Galaţi se preconizeaza crearea la nivel local a unui holding puternic pentru producerea de energie, în colaborare cu combinatul siderurgic ArcelorMittal. În acest sens se studiaza posibilitatea realizării unei noi capacităţi de producţie a energiei electrice de 400 de megawatti putere instalată, utilizând gazul de furnal de la ArcelorMittal Galaţi. De asemeni energia regenerabilă (solară, eoliană, hidroenergia, cea geotermală, a biomasei) poate asigura (la nivelul tehnologiilor actuale) suplinirea necesarului de combustibili convenţionali, prezentând avantajele inepuizabilităţii şi lipsei impactului asupra mediului. 2 - Liniile de transport a enegiei electrice, majoritatea realizate la inceputul anilor 80 nu au beneficiat de reparatii capitale. În prezent starea tehnica a unora este necorespunzatoare, gradul de uzura fiind ridicat pentru unele echipamente.pentru asigurarea siguranţei în funcţionare, creşterea eficienţei şi reducerea impactului asupra mediului sunt necesare lucrari urgente de modernizare la infrastructurile de transport şi distribuţie din sectorul energetic. Efectuarea acestora treneaza, în majoritatea cazurilor, din pricina problemei nerezolvate a lipsei resurselor financiare necesare finantarii programelor de reabilitare şi modernizare a capacitatilor existente. Politicile energetice au termene lungi de implementare, iar investiţiile în sectorul energetic necesită fonduri importante, cu implicaţii majore pe termen lung, atât asupra companiilor, cât şi asupra consumatorilor. Integrarea industriei energetice în structurile europene impune dezvoltarea durabilă a sectorului energetic. În strategia naţionala de dezvoltare energetică intensificarea efortului investiţional este prezentata ca o necesitate vitala pentru etapa urmatoare. 3 - Principalele probleme în alimentarea cu energie electrica a municipiului Galaţi sunt: a) Reţeaua de distribuţie pe medie tensiune a municipiului Galaţi secompune din reţele de 6kV şi 20kV. Având în vedere tendinţa generală, la nivel de ţară, de înlocuire a tuturor reţelelor de MT de valori inferioare tensiunii de 20kV, operaţia de trecere la aceasta tensiune este în curs de desfăşurare. b) Cablurile subterane au o vechime destul de mare. c) Existenţa unor cabluri de joasă tensiune cu izolaţia slăbită sau defecte de izolaţie. d) Existenţa unor linii de înaltă tensiune aeriene (LEA 0kV), linii ce ar trebui trecute în subteran. Există însă şi situaţia numeroaselor reţele subterane urbane de joasă tensiune (220V), relativ vechi, care au fost treptat abandonate în favoarea unor soluţii provizorii de alimentare a consumatorilor aferenţi -iluminat public şi locuinţe particulare - prin reţele aeriene de conductori torsadaţi. Acest lucru are impact negativ asupra esteticii urbane. e) În unele zone periferice ale oraşului mai sunt porţiuni de LEA 0,4kV pozate pe stâlpi de lemn. f) Modernizarea posturilor de transformare (echipare cu RMU şi tablouri j.t. moderne) combinat cu realizarea trecerii la 20 kv pe un feeder din Zona Centrala a municipiului Galaţi. SDEE Galaţi va trebui sa asigure proiectarea de noi instalatii de distributie precum şi modernizarea celor existente, prin stabilirea unor solutii care sa asigure incadrarea în planurile de urbanism, dimensionarea riscurilor de poluare a factorilor de mediu (poluarea electromagnetica, fonica, a solului, subsolului, apelor subterane, a atmosferei), evitarea crearii unor incompatibilitati estetice). Proiectele de investitii în echipamentele electroenergetice vor trebui sa aiba în vedere: Lucrari noi0kv - statiile noi de 0 kv vor fi cu echipament primar capsulat (SF6 la 0 kv şi vacuum la 20 kv); - statiile vor fi telecomandate; 42

143 - statiile vor fi de regula exterioare la 0 kv (cu exceptia amplasamentelor din aglomerarile urbane şi interioare la 20 kv. retelele de 0 kv vor fi de regula aeriene (exceptie facand în aglomerarile urbane cand vor fi în cablu), iar izolatia va fi de tip compozit sau de sticla. Medie tensiune - celulele de 20 kv din statii vor fi prevazute cu echipament primar cu izolatie în vacuum. - în zonele urbane, celulele de 20 kv se vor pune numai echipamente de 20 kv chiar daca în prezent este o alta tensiune de serviciu; - liniile aeriene de 20 kv se vor prevedea cu separatoare telecomandate. Se va reduce lungimea liniilor, acestea fiind alimentate din maximum 2 statii de 0/MT; - transformatoarele de MT/JT se vor inlocui treptat cu transformatoare cu izolatie uscata, de gabarit mai mic şi putere mai mare (sunt cateva zeci de mii, lucrarile fiind esalonate pe cca. 0 ani); - se va trece la utilizarea conductoarelor torsadate în zonele cu vegetatie; Joasa tensiune - liniile aeriene vor fi în sistem torsadat; - se vor utiliza din nou stalpii de lemn; - marire puncte de injectie MT/JT; Alimentare cu gaz metan Alimentarea cu gaze naturale a Municipiului Galaţi se face din 2 conducte de transport de înaltă presiune aparţinând Sistemului naţional de transport a gazelor naturale: DN 500 mm (Ø 20 ) Tigmandru Şendreni şi DN 800 mm (Ø 32 ) Coroi Şendreni prin intermediul unei conducte de racord de înaltă presiune DN 500 mm (Ø 20 ) şi al unei staţii de reglare măsurare predare primire (SRMP) amplasată în zona de nord-vest a oraşului. De la SRMP (unde se realizează reducerea presiunii de la înaltă la medie), până la staţiile de reglare de sector de la presiune medie la presiune redusă (SRS), respectiv până la staţiile de reglare ale consumatorilor, transportul gazelor de face prin reţele de repartiţie. Configuraţia reţelelor de repartiţie existentă în municipiu este structurată astfel: O conductă DN 500 mm ce pleacă pe str. Stefan cel Mare şi apoi pe Bd. George Coşbuc, din care se ramifică pe str. Basarabiei o conductă DN 300 mm ce ajunge până în cartierele Dunărea şi Micro 6, precum şi o altă conductă DN 300 mm ce urmăreşte traseul str. Basarabiei şi Căii Prutului până în zona fostei Intreprinderi de prefabricate din beton şi din care se ramifică o conductă DN 300 mm pe str. Ana Ipătescu până în zona Bazinului Vechi. O conductă DN 300 mm care urmăreşte drumul de centură şi face legătura cu conducta DN 300 mm de pe prelungirea str. Brăilei (Micro 6-7). Din aceste reţele de repartiţie de medie presiune se ramifică reţele şi racorduri către Staţiile de reglare de sector (SRS) urbane şi industriale. Reţelele sunt pozate subteran. Pentru cartierele de locuinţe, cele mai importante SRS sunt amplasate în următoarele zone ale municipiului: Cartierul Dunărea; Cartierul Tiglina I; Cartierul Tiglina II; Cartierul Mazepa; Cartierul Micro 7; Policlinica str. N. Bălcescu etc. Conductele de distribuţie aferente reţelei de gaze de presiune redusǎ, acestea sunt amplasate pe aproape toate străzile din municipiu, fiind realizat un sistem de alimentare buclat. Sunt alimentaţi consumatorii din casele individuale, consumatorii din clădirile de tip condomniu (în totalitate pentru prepararea hranei, iar cei debranşaţi de la termoficare şi pentru încălzire şi preparare apei calde menajere), iar consumatorii industriali pentru încălzire, preparare apǎ caldǎ menajerǎ şi utilizări tehnologice. Conductele de presiune redusǎ având diametrul mm sunt amplasate pe spaţiile publice, atât pe arterele de circulaţie (carosabil, trotuare), cât şi în zona spaţiilor verzi dintre blocuri. Lucrǎrile de înlocuire a conductelor din oţel se desfǎşoarǎ permament, înlocuindu-se în primul rând conductele 43

144 care au durata de viaţǎ expiratǎ şi apoi cele din zonele unde apar noi consumatori şi în care este depǎşitǎ capacitatea reţelei. Prin montarea conductelor din PEID (polietilenă de înaltă densitate) creşte foarte mult viteza de montare, precum şi siguranţa în funcţionare (prin micşorarea numǎrului de îmbinǎri) şi, de asemenea, se dezafecteazǎ traseele în care rǎdǎcinile arborilor deterioreazǎ conductele. Prin montarea conductelor din PEID care nu sunt supuse coroziunii chimice şi nici electrocoroziunii se elimină izolarea conductelor (inclusiv la îmbinări) şi, de asemenea, necesitatea protecţiei catodice. In Municipiul Galaţi, consumul de gaze naturale şi lungimea reţelei de distribuţie între anii [conform datelor I.N.S.], au variat astfel: Consumul de gaze naturale total, în mii m3/an Consumul de gaze naturale pentru uz casnic, în mii m3/an Procent consum uz casnic din consumul total (%) 25,0 50,6,0 8,2 9,2 4,5 Lungimea conductelor de distribuţie (km) 208,8 23,2 22,7 209,8 27,4 247, ,2 53,4 3,3 3,5 24,3 238,9 *) Diferenţele apărute între valorile din diferiţi ani se datorează (cel mai probabil) variaţiilor apărute în modul de înregistrare a consumului de gaze pentru CET. Variaţiile consumului anual de gaze naturale pentru uz casnic sunt provocate de variaţiile temperaturii medii a iernilor, cu tendinţa de încălzire a climei, cu ierni mai blânde. Operatorul de gaze din Municipiul Galaţi este GDF SUEZ ENERGY ROMANIA, SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL. Scăderea continuă a cantităţilor de energie termică livrată de către SACET (conform celor prezentate în capitolul Alimentarea cu energie termică ) a fost însoţită de un consum aproximativ constant de gaze naturale pentru uz casnic, dar şi de scăderea proporţiei consumului casnic de gaze naturale din consumul total de la 8,2% la 3,3%. La ora actuală, o disfuncţionalitate care se manifestă constă în faptul că, în cazul conductelor amplasate aparent pe pereţii blocurilor, în momentul izolării termice a faţadelor şi al îngroşării zidurilor cu circa 0 cm polistiren expandat, este necesară fie depărtarea conductelor de pereţii blocurilor cu montarea conductelor prin intermediul unor brăţări mai lungi şi mai rezistente, fie prin lăsarea unui şliţ în izolaţia de polistiren cu lucrările aferente de protecţie a izolaţiei termice secţionate şi cu un eventual risc de apariţie a condensului în zona neizolată şi fixarea inestetică a prafului. In concluzie, posibilitatea utilizării gazelor naturale, combustibil cu putere calorifică ridicată, uşor de adus la punctele de consum, care nu necesită depozitare şi nici nu creează deşeuri care trebuie stocate şi apoi evacuate, posibilitatea contorizării unitare a consumului de combustibil pentru încălzire, prepararea apei calde menajere, prepararea hranei şi utilizări tehnologice, posibilitatea reglării simple a gradului de confort dorit, inclusiv prin adoptarea unui program de funcţionare în concordanţă cu utilizatorii fiecărui apartament, conduc nu numai la alimentarea noilor consumatori, dar şi la debranşări de la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică (SACET), dar care în Municipiul Galaţi nu sunt semnificative. 44

145 Alimentare cu energie termică Alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Galaţi, se realizează astfel: a. - în sistem de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) prin sistemul de termoficare alimentat de Centrala Electrică de Termoficare (CET) care constituie sursa de producere a energiei electrice şi termice livrată centralizat. b. - prin 2 centrale termice aparţinând SC APATERM SA Galaţi (care alimentează circa 200 apartamente: bloc Albatros, blocuri str. Cezar c. - prin centrale termice individuale aparţinând diverselor persoane juridice sau fizice şi care deservesc respectivii consumatori Din datele Recensămintelor din 992, respectiv 2002, rezultă că proporţia locuinţelor dispunând de încălzire prin termoficare sau prin centrale termice în Municipiul Galaţi a rămas practic constantă, prezentând doar o uşoară creştere de la 87,5% la 88,2%. d. - local, pentru consumatorii individuali, cu sobe funcţionând pe gaze naturale, combustibil lichid sau combustibil solid, ponderea acestor consumatori fiind de circa 2%. Centrala Electrică de Termoficare Galaţi, cu o putere instalată de 535 MW,a fost destinată alimentării cu energie termică (sub formă de apă fierbinte şi abur tehnologic) a consumatorilor urbani şi industriali din Municipiul Galaţi şi livrării de energie electrică în Sistemul Energetic Naţional. Sistemul de termoficare din Municipiul Galaţi a fost dezvoltat în mai multe etape în perioada , corespunzător creşterii necesarului de energie termică (apă fierbinte şi abur tehnologic) al consumatorilor racordaţi. Sursa pentru producerea energiei termice şi electrice şi reţelele de transport a agenţilor termici primari aparţin SC Electrocentrale Galaţi SA, iar punctele termice şi reţelele de distribuţie a agenţilor secundari aparţin SC APATERM SA Galaţi. Amplasată pe platforma industrială a Combinatului Siderurgic din Galaţi (în prezent so cietatea ARCELOR MITTAL), centrala s-a dezvoltat etapizat începând cu anul 969. Etapa I, pusă în funcţiune în perioada , are o putere instalată de 60 MW, sursele de agent termic fiind 3 cazane de abur 40 bar, 540 0C (C, C2, C3) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale, dar pot funcţiona şi cu amestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs) rezultate din procesul tehnologic, în proporţie de max 35%. Etapa II, pusă în funcţiune în perioada , are o putere totală instalată de 65 MW, sursele de agent termic fiind 2 cazane de abur 40 bar, 540 0C (C4, C5) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale şi/sau păcura, dar pot funcţiona şi cu amestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs). Etapa III, pusă în funcţiune în perioada , are o putere totală instalată de 20 MW, sursele de agent termic fiind cazane de abur 40 bar, 540 oc (C6, C7, C8) de câte 420 t/h fiecare. Cazanele utilizează drept combustibil de bază gazele naturale şi/sau păcura, dar pot funcţiona şi cu amestecuri de gaze naturale şi gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs). In ceea ce priveşte situaţia actuală, echipamentele montate în etapa I au fost scoase din funcţiune între anii Centrala este alimentată cu trei tipuri de combustibil: 45

146 - - Gazele naturale, prin reţeaua de distribuţie care aparţine GDF SUEZ ENERGY ROMANIA SC DISTRIGAZ SUD RETELE SRL, fiind folosite în proporţii egale gazele naturale din România, respectiv importate Păcura, transportată cu vagoane cisternă pe calea ferată. Se foloseşte în proporţie de 40% păcură produsă în România şi păcură importată în proporţie de 60%. Gaze combustibile reziduale (gaze de furnal şi gaze de cocs) rezultate din procesul tehnologic al ARCELOR MITTAL. Apa fierbinte este livrată de la CET spre consumatori astfel: Între CET şi oraş printr -o conductă DN 200 mm (ducere) şi 2 conducte DN 900 mm (întoarcere) Din acestea, la drumul de centură al municipiului, se ramifică Magistrala Dunărea 2 DN 700 mm iar din punctul de separaţie TS: - Magistrala I - 2 DN 900 mm - Magistrala II 2 DN 600 mm - Magistrala III 2 DN 900 mm In scopul realizării reviziilor şi reparaţiilor, magistralele au fost interconectate între ele, astfel: - Magistrala Dunărea cu ramura 2 DN 600 mm a Magistralei I, în cartierul Dunărea - Magistrala III cu Magistrala Dunărea, prin breteaua 2 DN 600 mm de pe str. Dumitru Chicuş - Magistrala III cu ramura 2 DN 400 mm a Magistralei I în zona viaductului CF din Calea Prutului - Magistrala III cu Magistrala II printr-o bretea 2 DN 400 mm în zona str. Aurel Vlaicu Reţelele de termoficare sunt amplasate în general subteran, cu excepţia zonei de la CET până în oraş şi pe teritoriul oraşului, acolo unde condiţiile permit acest lucru (zone industriale, drum de centură) In administrarea SC APATERM SA Galaţi sunt un număr de 22 puncte termice şi 2 centrale termice, fiind alimentate un număr de circa apartamente. Punctele termice racordate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Mai sunt alimentaţi cu energie termică consumatori din sectorul terţiar (prin intermediul unor puncte termice proprii), precum şi consumatorii industriali amplasaţi pe platforma combinatului ARCELOR MITTAL (aceştia cu abur tehnologic). In cadrul programului Reabilitare şi modernizare puncte termice din Municipiul Galaţi s -au reabilitat şi modernizat un număr de 55 puncte termice, prin lucrările executate urmărindu-se introducerea sistemelor de automatizare în punctele termice, demararea procesului de montare a contoarelor de energie termică şi apă caldă menajeră, reducerea consumului de energie electrică, contorizarea energiei termice pe circuitele secundare, controlul debitelor şi presiunilor pe circuitul de termoficare, redimensionarea şi înlocuirea tuturor conductelor din reţelele de încălzire, apă caldă menajeră, recirculaţie şi apă rece. Conform datelor I.N.S., cantitatea totală de energie termică distribuită în Municipiul Galaţi din sursele centralizate a avut următoarele valori: Energie termică distribuită (Gcal/an)

147 PUNCTELE TERMICE DIN MUNICIPIUL GALAŢI CARE APARTIN SC APATERM SA GALAŢI Nr. crt Denumire punct termic PT C CENTRU PT H CENTRU PT L CENTRU PT M CENTRU PT MODERN PT P CENTRU PT P2 CENTRU PT P3 CENTRU PT R3 CENTRU PT BLOC A PT CFR PT CFR 2 PT CRISTAL (PREFECT.) PT IREG PT M. BRAVU PT POLICLINICA PT BLOC PLOMBA PT LIC. MUZICA PT TEATRU MUZICAL PT VULTUR PT MUZEU PT ALBATROS PT AVANTULUI PT RAZBOIENI PT 6 MARTIE SC SC 3 PT BAIA COMUNALA SC 4 MAZEPA SC 4 NOU MAZEPA SC MAZEPA SC 6 N CENTRU SC 6 V CENTRU SC W 3 CENTRU SC MAZEPA SC 2 MAZEPA SC 8 MAZEPA SC 82 MAZEPA PT 0 TIGLINA I PT TIGLINA I PT 2 TIGLINA I PT 8 TIGLINA I PT 4 TIGLINA I SC 6 TIGLINA I PT 3 TIGLINA I PT 5 TIGLINA I PT 6 TIGLINA I PT 9 TIGLINA I PT G PT 7 TIGLINA I SC 7 TIGLINA III SC 8 TIGLINA III SC 9 TIGLINA III SC 20 TIGLINA III SC 57 TIGLINA III PT DOINA SC 22 MICRO 7 SC 23 MICRO 7 SC 24 MICRO 7 SC 54 MICRO 7 Q încălzire maxim [Gcal/h] 2,3,60 3,04 3,95,36 4,30 3,67 3,5 5,44 2,54 0,78,80,92 2,35,62 2,00 3,64,23 0,26,77 0,58 3,36 0,87 0,84 2,75,84 2,83 2,06 5,79 0,3 8,75 5,34 2,80 2,8 5,36 6,9 4,85 6,26 4,05 3,53 3,88 3,68 3,34 6,08 3,42 3,53 4,48 2,06,78 5,53 0,60 6,40 4,34 5,52 6,9 5,05 8,09 6,92 3,56 3,00 Q mediu a.c.m. [Gcal/h] 0,42 0,30 0,8 0,88 0,24 0,95,05 0,87 0,83 0,2 0,25 0,30 0,2 0,02 0,4 0,24 0,56 0,3 0,08 0,4 0,0 0,83 0,2 0,24 0,68 0,70 0,77 0,60,32 0,0,86,34 0,7 0,63,2,47 0,95,56 0,75 0,80 0,83 0,85 0,73,45 0,92 0,85,30 0,98 0,00,08 2,0,37,09,5,29,02,58,35 0,96 0,84 47

148 SC 55 MICRO 7 SC 25 MICRO 7 SC 26 MICRO 7 SC 5 MICRO 7 SC 52 MICRO 7 SC 53 MICRO 7 SC 35 CART. DUNAREA SC 36 CART. DUNAREA SC 37 CART. DUNAREA SC 38 CART. DUNAREA SC 3 CART. DUNAREA SC 32 CART. DUNAREA SC 33 CART. DUNAREA SC 34 CART. DUNAREA SC 50 CART. DUNAREA SC 40 CART. DUNAREA SC 44 CART. DUNAREA SC 43 CART. DUNAREA SC 45 CART. DUNAREA SC 47 CART. DUNAREA SC 49 CART. DUNAREA PT UZINA APA PT I PT I 2 SC 3 TIGLINA II SC 5 TIGLINA II SC 7 TIGLINA II SC 8 TIGLINA II SC 9 TIGLINA II SC 2 TIGLINA II SC 59 TIGLINA II SC MICRO 40 SC 2 MICRO 40 SC 3 MICRO 40 SC 7 MICRO 39 PT CAMINE CSG SC 4 MICRO 38 SC 5 MICRO 38 SC 6 MICRO 39 SC 9 MICRO 3 SC 0 MICRO 3 PT ST. APA FILESTI SC 04 MICRO 3 SC 58 SC 62 SC 63 SC 64 SC 65 SC 67 SC 7 SC 69 SC 72 SC 90 SC SC 70 SC 73 SC 74 SC 75 PT TURN APA SC 2 PT APATERM BRANCOV. PT APATERM CRIZANT. PT N4- debransat, consumatorii racordati din SC 72 PT Liceul 8 (Gheoghe Asachi) PT Liceul Metalurgic,50 3,80 4,72 7,86 7,63 6,84 8,43 7,94 9,05 7,79 8,96 8,63 8,86 8,62 3,20 7,7 6,9 8,70 8,2 2,67,99 2,72 2,0,82 2,47 2,06 3,85 6,72 5,43 5,92 7,33 8,56 7,50 5,36 9,97 8,76 8,34 7,97 3,50 0,0 7,26 9,3 2,65 6,63 8,73 9,23 8,9 6,20 7,3 5,88,75 4,40 7,64 6,39 8,7 5,23 0,02 6,89 0,34 0,6 0,70 0,93,3,69,47,37,76,60,86,36,76,88 2,47,88,9,52,39,90,28 0,74 0,57 0,00 0,44 0,44 0,63 0,63 0,79 0,65,,63,20 2,4,65,69,7,68,87,63,80,68 0,88 0,25,7,92 0,8,64 2,30,88,85,95,58,36 0,80,23,65,55,74,23 0,03,28 0,00 0,00 48

149 PT 50- Liceul 9 (ICMRSG) PT Liceul Pedagogic PT BR 5- nu furnizeaza apa calda de consum si incalzire, inchis la cereea consumatorilor Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică din Municipiul Galaţi se situează pe locul 4 în ţară după Bucureşti, Timişoara, Constanţa în ceea ce priveşte numărul de abonaţi racordaţi. Prin continuarea şi finalizarea într-un timp rezonabil a izolării termice suplimentare a blocurilor, precum şi prin modernizarea punctelor termice şi a conductelor de transport şi distribuţie, prin asigurarea posibilităţii de reglare şi contorizare la utilizatorii finali se va reuşi a se păstra în bune condiţiuni SACET şi se va demonstra viabilitatea sistemului de cogenerare termice pentru consumatorii urbani. Aceasta se poate asigura inclusiv prin adoptarea unor surse de cogenerare de mai mică capacitate şi mai uşor reglabile în funcţie de variaţiile de temperatură şi de viteză a vântului, prin realizarea unor sisteme cu inerţie termică mai redusă, dar şi prin montarea unor module termice la nivel de consumator (scară de bloc, apartament) cu aparatura de siguranţă, reglare şi contorizare aferentă. In cazul alimentării cu energie termică a consumatorilor de la o sursă termică comună (SACET), soluţia prezintă următoarele avantaje: Eliminarea punctelor de foc de la consumatori şi reducerea poluării mediului, în primul rând a spaţiului învecinat direct cu zonele de locuit; In ceea ce priveşte diferiţii utilizatori racordaţi la aceeaşi sursă, montarea aparatelor de înregistrare a temperaturii corpurilor de încălzire (denumite impropriu repartitoare de costuri ) şi a robinetelor termostatice, cu un program de calcul corespunzător, poate conduce la o reducere a consumurilor de căldură de cca % şi la o distribuţie mai corectă a costurilor. Dezavantajele sunt legate de: Necesitatea prevederii spaţiului şi lucrărilor pentru sursa termică şi coşul aferent, precum şi pentru conductele de transport, distribuţie şi coloane; Dependenţa de sursa centralizată în ceea ce priveşte temperatura agentului termic primar, regimul zilnic de livrare, perioada anuală de alimentare, întreruperile accidentale sau programate în funcţionare; Costul de investiţie mai ridicat decât în cazul utilizării soluţiei cu centrale termice individuale, inclusiv prin necesitatea angajării personalului calificat şi autorizat. Instalarea reţelelor de distribuţie, a branşamentelor, regulatoarelor şi contoarelor pentru alimentarea cu gaze naturale numai a maşinilor de gătit; Necesitatea contorizării separate a energiei termice de aceea a gazelor naturale la nivel de apartament La sistemul de încălzire cu (micro)centrale termice individuale (de apartament) pentru fiecare consumator, avantajele sunt: Posibilitatea echipării consumatorilor cu surse de încălzire proprii pe măsura ocupării, ţinând seama şi de dorinţele celui care va ocupa spaţiul; Utilizarea unui singur contor, cel de gaze naturale pentru măsurarea consumului de energie termică pentru încălzire şi prepararea apei calde menajere, precum şi pentru prepararea hranei; Gestionarea independentă a consumului de căldură şi deci a celui de gaze naturale, prin modularea sarcinii pe un domeniu larg (0,4, Q nominal), păstrând un randament ridicat (88 92%) şi menţinând practic constant nivelul emisiilor de noxe pe întregul domeniu de funcţionare. Posibilitatea reglării şi programării automate a cantităţilor de căldură de către fiecare utilizator final în funcţie de temperatura exterioară, de confortul termic şi de programul dorite, dar şi de posibilităţile financiare ale acestuia. Eliminarea totală a reţelelor de distribuţie din subsol şi a coloanelor verticale de agenţi termici (apă caldă de încălzire şi apă caldă menajeră - consum şi recirculare) 49

150 Dezavantajele constau în: Existenţa unui număr mare de puncte de ardere cu necesitatea asigurării sistemelor de evacuare a gazelor de ardere de la fiecare microcentrală termică, inclusiv în perioada de varǎ pentru prepararea apei calde menajere, In lipsa unei izolări termice sporite între apartamente există pericolul unei influenţe sensibile a modului de funcţionare a instalaţiei dintr-un apartament asupra celor învecinate, cu diminuarea confortului termic şi creşterea consumului de energie termică (şi cheltuielilor aferente) în acestea din urmă Imposibilitatea utilizării altor combustibili decât gazele naturale (în cazul montării unei centrale termice comune putându-se utiliza şi combustibilul lichid ca rezervă). Creşterea continuă a preţului gazelor naturale şi introducerea, în perspectivă apropiată, a taxelor pentru combaterea poluării mediului. Riscul de explozie prin obturarea în timp a ţevii de legătură cu diametru mic dintre schimbătorul de căldură de încălzire şi vasul de expansiune sub presiune al microcentralei termice murale (în cazul lipsei activităţilor de service sau incorect realizate) Trebuie subliniat că imobilele de locuit de tip condominiu (blocurile) au fost proiectate şi realizate pentru a funcţiona ca un tot unitar şi într-un regim constant de temperatură, condiţie care poate asigura şi o funcţionare corectă a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică Telecomunicaţii Municipiul Galaţi este racordat la retelele de telecomunicatii apartinand societatilor ROMTELECOM (in cea mai mare parte)- cu capital partial privat, şi respectiv RDS şi UPC cu capital în totalitate privat. O centrala digitala EWSD (Siemens) linii este amplasata pe strada Brailei. Aceasta centrala deserveste unitatile distante aferente diferitelor cartiere. Ea este racordata prin cablu de fibra optica cu celelalte centrale telefonice din municipiu si, mai departe,cu magistralele de fibra optica care interconecteaza resedintele de judet vecine (Braila - Galaţi - Focsani; Galaţi Ucraina - Republica Moldova). Centrale telefonice sunt în cartierul Dunărea (8000 linii), Aeroport (8000 linii), Gh. Doja (0000 linii) Retelele telefonice sunt pozate în canalizaţii subterane 4x4BC pe strada Brăilei, B-dul George Coşbuc, Ada Marinescu sau canalizaţii secundare (2PVC O 63) în cartierele sistematizate. In zonele periferice retelele telefonice sun de tip aerian pe stâlpii reţelelor electrice de joasă tensiune, sau pe fatadele cladirilor. Municipiul Galaţi are acoperire GSM pentru toate societăţile de telefonie mobilă din ţară. In expolatarea retelelor telefonice ale municipiului se constata unele disfuncţionalităţi legate de diversitatea tipurilor de reţele şi de vechimea acestora. Dezvoltarea urbanistică a municipiului Galaţi avuta în vedere în actualul PUG va genera o crestere a necesitatii de instalare de noi posturi telefonice. Pentru satisfacerea acestor cerinte va fi necesara instalarea de noi centrale digitale, de capacitati în concordanta cu necesitatile. Instalarea de noi centrale va fi insotita de lucrari de extindere a retelei de telecomunicatii, de tip subteran (sapatura sau canalizatie), pozate pe arterele de circulatie noi propuse. Directia de Telecomunicaţii Galaţi va stabili solutia optima de racordare a noilor abonati Solul Solul reflectă impactul climei, florei, faunei, activităţi antropice şi topografiei, asupra materialului parental în perioade de timp variabil. Lunar în cadrul laboratorului din ARPM Galaţi au fost efectuate prelevări şi analize de sol conform programului de monitorizare a solului pentru indicatori de nutriţia şi poluarea mediului. 0

151 Reţeaua de monitorizare a ARPM Galaţi este alcătuită din 9 puncte de monitorizare amplasate astfel: DN 2B (KM-Loc. Sendreni; Bariera Traian (km 26- limitrof SC IRICAD); Santierul Naval Damen (DN2B km 8 frontieră); DN 25 (KM 25, Independenţa); Sediu ARPM Galaţi; SC Seromgal (Soseaua Galaţi Smârdan, Nr. limitrof Fabica de conserve); SC ArcelorMittal Galaţi SA (Soseaua Smârdan nr., DJ 22A - latura N); SC ArcelorMittal Galaţi SA (Soseaua Smârdan nr., DJ 22A - latura E); Zona Tirighina (DN2B km6); Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită admisibile, conform OM nr. 756/997. Existenţa unei ferme zootehnice la nord-estul oraşului determină creşterea riscului de poluare în special a solului cu produse reziduale de origine animală. Aceste produse pot avea un conţinut ridicat de NaCl, uree, biostimulatori şi agenţi patogeni, pot contribui la scăderea permeabilităţi i solului sau se pot infiltra, ajungând până la nivelul pânzei freatice, cauzând degradări calitative ale acesteia. Alte riscuri de poluare, din domeniul zootehnic, pot rezulta în urma utilizării substanţelor chimice, precum detergenţii, în urma procesului de igienizare a grajdurilor. O clasificare a produselor zootehnice cu risc de poluare, ar putea fi următoarea: cadavre animaliere; dejecţii lichide, semilichide şi solide; gunoi de grajd; resturi furajere; biomasa vegetală. Aceste produse, în procesul lor de descompunere, pot da naştere anumitor gaze sau substanţe cu efect şi impact negativ asupra calităţii apelor a solului sau a sănătaţii şi confortului uman. Un alt factor poluant al solului din perimetrul municipiului Galaţi îl constituie depozitul de deşeuri Tirighina, situat în partea de SV. Principalele riscuri ale acestui depozit sunt reprezentate de modificările aduse în peisaj şi crearea unui disconfort vizual pentru locuitorii municipiului, poluarea aerului din perimetrul acestuia şi nu numai cu mirosuri neplăcute, infestarea apelor subterane şi de suprafaţă, dar mai ales a solului, prin modificarea fertilităţii acestuia, a biocenozei acestuia la nivelul terenurilor din apropiere. Principalele tipuri de deşeuri cu risc ridicat de poluare produse la nivelul municipiului Galaţi sunt date de deşeurile industriale, deşeurile menajere şi cele stradale. Deşeurile industriale din municipiul Galaţi au fost analizate în funcţie de natura activităţilor desfăşurate de principalii agenţi economici generatori de astfel de deşeuri, iar printre aceştia sunt grupaţi pe următoarele categorii de activităţi: Agricultură, zootehnie şi industria alimentară Nr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată. S.C. Galco S.A. abator şi industria cărnii 2. S.C. Martens S.A. fabrică de bere 3. S.C. Pescogal S.A. prelucrarea şi industrializarea peştelui 4. S.C. Prutul S.A. fabrică de ulei vegetal 5. S.C. Zătun S.A. culturi vegetale, creştere animale şi prelucrare carne Industrie uşoară (textile, mobilă, marochinărie) Nr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată. S.C. FAM S.A. marochinărie şi accesorii metalice 2. S.C.Galfirtex S.A. fabrică de ţesături, pânzeturi Industria materialelor de construcţii Nr.crt. Agentul economic Activitatea desfăşurată. S.C. Somaco S.A. prefabricate beton Industria construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor

152 Nr.crt. Agentul economic. S.C. Atlas S.A. 2. S.C. Elnav S.A. 3. S.C. Menarom S.A. 4. S.C. Intfor S.A. 5. S.C. Şantierul Naval S.A. 6. ArcelorMittal Galaţi SA Alte sectoare de activitate Nr.crt. Agentul economic. S.C. Peco S.A. 2. R.A. RATU 3. S.C. Remat S.A. 4. S.C. Salubritatea S.A. 5. RER Ecologic Service SRL 6. Spitalul Sf. Andrei Activitatea desfăşurată utilaj pentru transport şi construcţii siderurgice producerea elicelor navale producerea echipamentului mecanic naval laminare de tablă subţire construcţii şi reparaţii navale combinat siderurgic Activitatea desfăşurată comerţ produse petroliere transport urban recuperare deşeuri şi resturi metalice reciclabile activitate de asanare şi îndepărtare gunoaie servicii de salubrizare către agenţi economici persoane fizice. sănătate De precizat este faptul că, toţi agenţii economici mai sus enumeraţi produc, depozitează sau reciclează deşeurile pe amplasamentul propriu. Compoziţia deşeurilor menajere produse la nivelul municipiului Galaţi este următoarea: hârtie şi carton, sticlă, materiale plastice, textile, metale, materiale organice compostabile, la care se adaugă o serie de alte materiale inerte. În cea mai mare parte, acestea sunt materiale solide cu umiditate scăzută, excepţie făcând resturile alimentare. În urma descompunerii acestora, prin procese de fermentare, volumul acestora se reduce treptat, ajungând să fie chiar cu până la 70% mai mic. Deşeurile stradale nu prezintă risc ridicat de poluare, deoarece în cea mai mare parte acestea sunt uşor biodegradabile. De asemenea, cu risc ridicat de poluare a solului se prezintă şi haldele de steril din incinta combinatului siderurgic ArcelorMittal. Datorită precipitaţiilor, prin procese de spălare în suprafaţă şi infiltrare, anumiţi compuşi chimici pot fi transportaţi la nivelul primelor orizonturi de sol până la nivelul pânzei freatice, în acest caz fiind afectate şi apele subterane (Foto ). Riscuri epidemiologice În acest sens, două mari surse ce prezintă astfel de riscuri au fos identificate la nivelul municipiului Galaţi. Prima sursă ce prezintă un astfel de risc este depozitul de deşeuri menajere Tirighina. Aici s-a constatat faptul că, actualele metode de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor solide urbane care sunt depozitate în acest areal, favorizează apariţia şi dezvoltarea agenţilor patogeni, care determină la rândul lor dezvoltarea unor agenţi cu risc epidemiologic crescut, cum ar fi: insectele, şoarecii şi şobolanii, ciorile şi câinii vagabonzi. Cea de-a doua sursă, cu un grad de risc şi mai ridicat de risc epidemiologic îl reprezintă depozitul neorganizat de deşeuri animaliere, din apropierea Lacului Brateş, o destinaţie turistică de weekend des frecventat de locuitorii municipiului şi din împrejurimi, în special în perioada estivală. Nu detinem date cu privire la calitatea solurilor în zona, dar apreciem ca probabilitatea de aparitie a unor zone poluate ca urmare a depunerilor atmosferice este putin probabila, insa apare posibilitatea contaminarii ca urmare a depozitarilor de deşeuri menajere (depozit neconform Tirighina) şi infiltrarii apelor uzate menajere. Pentru protecţia solului, sunt necesare lucrări de amenajare şi consolida re a terenurilor în pantă, precum şi împădurirea acestora. În zonele cu pantă mare în care fenomenele de eroziune a solului şi prăbuşirile de mal sunt pronunţate sunt necesare lucrări de amenajare specifice regularizării albiilor şi de consolidare a malurilor apelor. Conform prevederilor Ordinului comun nr. 52/743 din 2008 emis de MMDD şi MADR pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole, Municipiul Galaţi nu este nominalizată în lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi. 2

153 4.5. Biodiversitate Ca şi prioritate strategică, pentru componenta de biodiversitate se are în vedere protecţia mediului şi dezvoltarea durabilă, precum şi valorificarea economică a potentialului natural şi antropic. Prin PUG se propune reabilitarea zonelor poluate istoric ca urmare a activităţilor desfăşurate de-a lungul timpului (închiderea depozitelor neamenajate şi reconstrucţia ecologică a solurilor afectate de poluare, restaurarea tuturor terenurilor degradate în diferite condiţii (de ex: exploatări petroliere) şi refacerea peisajelor naturale anterioare degradării), precum şi reîmpădurirea zonelor exploatate, intensiv defrişate, cu pericol de alunecări şi reîmpădurirea terenurilor virane necultivate. Stabilirea intravilanului nou propus la limita ariilor naturale protejate, reglementarea activităţilor şi stabilirea masurilor de protejare, au drept scop mentinerea starii actuale de conservare a acestora Mediul social şi economic Din analiza obiectivelor prevăzute în PUG Galaţi se poate aprecia că toate propunerile sunt în corelare cu prevederile legislaţiei sectoriale şi cu prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi nu aduc atingere acestuia. Stabilirea funcţiunilor principale a terenurilor prin zonarea teritorială crează posibilitatea îmbinării activităţilor economice cu măsuri de protecţia mediului şi a populatiei. Planul Urbanistic General crează numai cadrul organizatoric al zonării teritoriale; nu se poate aprecia impactul asupra mediului al unor viitoare dezvoltări de activităţi economice. De fapt în Plan nu se face referire la specificul activităţii economice ce se poate dezvolta în oraşul Galaţi. De acest aspect se va ţine seama la emiterea acordurilor de mediu pentru noile investiţii. Prin amplasarea noilor obiective economice în zonele acceptate prin PUG ca având această destinaţie se vor impune condiţiile pe care trebuie să le respecte investitorul pentru a nu prejudicia calitatea mediului, starea de sănătate a populaţiei şi confortul locuirii. Aplicarea măsurilor prevăzute în PUG limitează fenomenele de poluare şi asigură baza dezvoltării durabile a localităţii Patrimoniul cultural, arheologic şi arhitectonic În privinţa monumentelor înscrise pe Lista MCC din 2004, ca şi a celor care urmează, prin procedura specifica a MCC, să fie înscrise pe lista monumentelor, indiferent de situarea lor în municipiu, intervenţiile de orice natura vor fi realizate pe baza documentaţiilor elaborate de specialişti atestaţi de MCC, în conformitate cu prevederile legale, în urma avizelor emise de DCCPN (în cazul monumentelor de grupa B) sau de CNMI, prin secţiunile de specialitate, în cazul monumentelor de grupa A Zgomot şi vibraţii Poluarea fonică este dată zgomotele (sunetele), care sunt, în genereal, neplăcute, supărătoare, deranjante, în anumite cazuri devenind chiar dureroase la nivelul auzului uman. Au fost monitorizate şase caracteristici de sunet, care descriu zgomotul la nivelul percepţiei unui individ : intensitatea, frecvenţa, durata, tăria sonoră, discordanţa şi iritabilitatea. Deplasarea sunetului se efectuează sub forma undelor, iar cu cât este mai mare înălţimea sau amplitudinea acesteia, cu atât şi forţa sau intensitatea este mai mare. Intensitatea sunetului se măsoară prin intermediul decibelilor (db), iar frecvenţa se măsoară în hertzi (Hz). Nivelul normal de percepţie al auzului este situat în intervalul Hz. Pentru a regla nivelul acustic măsurat, datorită faptului că auzul uman nu are acelaşi nivel de sensibilitate, se utilizează un filtru de ponderare A. Unităţile de măsură pentru acest nivel de măsurare este dba sau db(a). Din analizele efectuate asupra municipiului Galaţi, s-a observat faptul că cei mai mari poluatori fonici sunt traficul rutier şi Combinatul Siderurgic ArcelorMittal. În timpul zilei, traficul rutier înregistrează o valoare a zgomotului de 70 db. În urma măsurătorilor efectuate, la 2 din cele 3 de puncte de 3

154 monitorizare s-au observat depăşiri ale nivelului de zgomot maxim admisibil, măsurători conform STAS 0009/88 Acustica urbană. În urma măsurătorilor efectuate în interiorul Combinatului SC ArcelorMittal Galaţi SA, în unele zone din şantierul naval, s-au constatat depăşiri ale valorilor maxime admisibile cu 20 db. (valoarea înregistrată fiind de 85 db). În cadrul combinatului siderurgic, sursele de poluare au fost împărţite în două categorii:. Puternic poluante: LTG ajustaj; LBC trenul finisor; caja Vo şi D5, calea cu role de evacuare, ajustaj; LBR dresare, tandem; LTG 2 ajustaj. 2. Uşor poluante: LTG paturile de răcire; LBC trenul finisor, cuptoare cu propulsie, LBR cuptoare clopot. Măsurătorile din cadrul uzinei cocso-chimice arată faptul că aici există puţine surse de poluare fonică, dar valorile înregistrate depăşesc cu mult limita maximă admisibilă. Măsurătorile în cadrul UPSRS au fost împărţite de asemenea în două categorii:. Puternic poluante: PM2 hala; Turnătoria mixtă zon dezbatatoare şi cuptoare electrice; Forja ambele ateliere în condiţiile funcţionării turor utilajelor; Ansamble sudate. 2. Uşor poluante: PM hala, Forja mică zgomotul de fond. În incinta Uzinei de aglomerare furnale (UAF) din cadrul Combinatului Siderurgic ArcelorMittal, măsurătorile efectuate au condus la împărţirea surselor de poluare în trei clase:. Foarte puternic poluante: Aglomerare hala exhaustoare; Aglomerare 2 linia de exhaustoare maşina 7 hala exhaustoare; Furnale ventilatoare caupere; Fabrica de var ciururi (cota +30). 2. Puternic poluante: Aglomerare tobe amestec secundar, ciururi la rece, concasoare cu valţuri, Aglomerare 2 ventilatoare de insuflare la răcitor circular; Fabrica de var platforma cuptoare rotative, încărcare buncăre (cota +30). 3. Slab poluante: Aglomerare hala maşini de aglomerare; Furnale zona gaze arse cauper, platforma cauper; Fabrica de var Exhaustor desprafuire, instalaţie sortare (cota +0, +30). Măsurătorile din cadrul uzinei oţelării refractare au evidenţiat următoarele surse puternic poluante: Cazane OLD hala exhaustoare, Sala electro pompe de alimentare. În cadrul Uzinei de producere şi distribuţie a energiei siderurgice au fost identificate două categorii de surse de poluare:. Foarte puternic poluante: Fabrica de oxigen hala compresie, centrala aer comprimat, hala separare; suflante. 2. Uşor poluante: Fabrica de oxigen curtea fabricii; suflante cabina de comandă. Măsurătorile efectuate în jurul uzinei Electrocentrale au evidenţiat ca zone puternic afectate de poluare fonice, cea de nord, sud şi est; iar ca zonă mai puţin afectată de poluarea fonică, zona de vest, dar şi aici cu importante depăşiri ale valorilor maxime admisibile. Concluziile raportului privind calitatea factorilor de mediu în Municipiul Galaţi, cu privire la poluarea fonică arată ca există două tipuri mari de surse de poluare fonică: Prima categorie o reprezintă acele surse care îşi fac simţită prezenţa numai în cadrul Platformei Industriale ArcelorMittal Galaţi; surse frecvente care au influenţă numai asupra personalului angajat al ArcelorMittal care deserveşte utlazul respectiv sau în anumite cazuri secţia respectivă. Aceste surse îşi pun amprenta asupra sănătăţii personalului sau pot influenţa chiar productivtatea şi calitatea muncii. A doua categorie de surse de poluare sunt în afara perimetrului ArcelorMittal Galaţi, acestea sunt puţin numeroase şi se constituie în factori restrictivi în desfăşurarea activităţilor personalului din alte societăţi şi chiar a unei părţi din municipiul Galaţi. Primaria municipiului Galaţi a realizat un studiu privind zgomotul ambiental, fiind luate în considerare valorile privind zgomotul industrial, zgomotul rutier şi zgomotul de trafic pe sine. 4

155 Harta zgomot industrial (ZI) - Sursa : Harta zgomot industrial (NOAPTE) - Sursa : 5

156 Harta zgomot trafic rutier (ZI) - Sursa : Harta zgomot trafic rutier (NOAPTE) - Sursa : 6

157 Harta zgomot Trafic pe sine (ZI) - Sursa : Harta zgomot trafic pe sine (NOAPTE) - Sursa : 7

158 4.9. Peisajul Referitor la Zona spaţiilor plantate, agrement, sport, perdele de protective, se constata existenta urmatoarelor tipuri de spatiu verde amenajat care se afla în administratia Con siliului Local: zona de faleza, parcuri, gradini, scuaruri, peluze stradale, zone verzi amenajate aferente functiunilor administrative, de invatamant si sanatate. Gradina Botanica, cu o suprafata de cca 8ha, se afla in administrarea Consiliului Judetean. De asemenea in administrarea Consiliului Local se afla si zone de agrement, precum si cimitirele. Situatia spatiilor verzi la nivelul anului 2009 a fost preluata din Studiul de fundamentare cu caracter analitic privind serviciile publice si comerciale, inclusiv evaluarea cantitativa si calitativa a dotarilor si a fluxurilor functionale aferente acestor servicii - UDJ Galati, care s-a bazat pe datele puse la dispozitie de ADP Galati. a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate PARCURI, GRADINI Nr.crt. Locaţia Suprafaţa (mp) PARC TURN TV 72 2 PARC UNICOM- str. Tecuci PARC GHEORGHE ASACHI- aferent Spitalul de Copii PARC SAHIŞTI- str. Saturn GRADINA PUBLICĂ ORAŞELUL COPIILOR PARC BARLĂDEANU- staţie Ţiglina I PARC CFR- Str. Domnească, rondou capăt traseu PARC MIHAI EMINESCU- vis-a-vis Winmarkt PARC ROMARTA 900 PARC SPICU PARC CLOŞCA- langă Inelul de Rocadă PARC LIBERTĂŢII- str. Libertăţii c/c str. Basarabiei PARC 3 IUNIE- Port 3800 PARC 907- langă Viaţa Liberă PARC PREFECTURĂ PARC PRIMĂRIE PARC RIZER- aferent str. Traian FALEZA SUPERIOARĂ- PELUZA FALEZA INFERIOARĂ- PELUZA FALEZA INFERIOARĂ - TALUZ PARC TRIUNGHI ATERIZARE PARC SELGROS TOTAL PARCURI 4428 SCUARURI Nr.crt. Locaţia Suprafaţa (mp) PIATA ENERGIEI( RONDOU) TALUZ BISERICA PRECISTA 850 8

159 3 CAMIN SFANTUL SPIRIDON CASA DE CULTURA DISCO VIP BLOCURILE V- PIATA CENTRALA PATINOAR 42 8 CAMINE STUDENTESTI I. C. BRATIANU- Elice PASTILE ULTIMUL LEU 630 AFERENT POTCOAVA COMPLEX FRANCEZI R- R4- Mazepa, aferent magazin Orange MICRO 40( RONDOU) 5300 RONDOU I.C. FRIMU RONDOU GARA 62 7 RONDOU MICRO AFERENT UZINA DE APA SCUAR GH. DOJA AFERENT ULTIMUL LEU AFERENT TALUZ BCR AFERENT VOX CENTER AFERENT BL. TINERENT - aferent str. Domneasca CEC, MODERN, MASTER AFERENT ASIROM 300 TOTAL SCUARURI FASII PLANTATE (PELUZE STRADALE) Nr.crt. Locaţia Suprafaţa (mp) STR. GH. ASACHI STR. H.COANDA+ STR. GH. VENTURA MAGISTRALA SIDEX STR. NAE LEONARD STR. OLTULUI STR. STADIONULUI STR. TRAIAN VUIA STR. MILCOV STR. GH.DOJA PRELUNGIREA DOMEASCA 2200 STR. TECUCI 20 2 STR.PORTULUI STR. NAVELOR STR.ARMATA POPORULUI 400 STR. CONSTRUCTORILOR 00 6 STR. CRIZANTEMELOR STR. CLOSCA 800 9

160 8 STR. SATURN STR. REGIMENTUL SIRET STR. D. BOLINTINEANU STR. EGALITATII STR. M.BRAVU STR.GARII STR. RIZER STR. EROILOR STR. TRAIAN STR. STIINTEI STR. GRADINA VECHE STR. ADA MARINESCU STR. ALBA IULIA PREL. TRAIAN LATERAL BRAILEI TALUZ BCR STR. ANA IPATESCU STR. DOMNEASCA STR. PRUNDULUI STR. STELEI STR. FRUNZEI STR. DR. CARNABEL STR.CEZAR STR. ALEXANDRU CEL BUN STR. FEROVIARILOR(AFERENT BLOCURI ANL) STR. BRAILEI (CENTRAL) B-DUL G. COSBUC PRELUNGIREA BRAILEI PRELUNGIREA COSBUC B-DUL GALATI DRUMUL HOTILOR,de la trecere bac, spre Turn Tv AFERENT UZINA DE APA 4530 TOTAL PELUZE STRADALE TOTAL : a. SPATII VERZI PUBLICE AMENAJATE, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate = mp = 65,84 ha b. SPAŢII VERZI PUBLICE DE FOLOSINŢĂ SPECIALIZATA (gradini botanice si zoologice / baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta) : GRADINI BOTANICE SI ZOOLOGICE - COMPLEXUL MUZEAL DE ŞTIINŢELE NATURII, care dispune de un teren de mp, din care suprafaţă construită mp. S= 8 HA 60

161 BAZE SAU PARCURI SPORTIVE PENTRU PRACTICAREA SPORTULUI DE PERFORMANTA - STADION DUNĂREA - suprafaţa totală,7 ha, din care 0,5 ha teren de joc cu gazon natural; - PATINOARUL ARTIFICIAL - suprafaţă teren antrenament 6940mp, din care suprafaţă construită 5460 mp; spatii verzi = 480 mp =, ha TOTAL : b. SPATII VERZI PUBLICE DE FOLOSINŢĂ SPECIALIZATA = 20,85 ha c. SPAŢII VERZI PENTRU AGREMENT - aflate în proprietatea Consiliului Local: - PLAJA DUNĂREA - suprafaţa totală de 7,6 ha, din care 2,3 ha neamenajate si 0,5 ha taluz abrupt, restul suprafaţă construită; TOTAL SPATII VERZI AMENAJATE IN INTRAVILAN MUN. GALATI (a+b+c) = 94,29 HA, la care se adauga: d. SPATIILE VERZI INSUFICIENT AMENAJATE SAU NEAMENAJATE in suprafata de 65,09 ha, cf. masuratori pe suport topografic Astfel, TOTAL SPAŢII VERZI (spatii plantate, agrement, sport, perdele de protectie), cf. bilant teritorial este 9,38 ha Se obtine astfel o suprafata de spatiu verde pe locuitor de 6,89 mp pe locuitor (93800 mp / loc). Mentionam insa, ca in aceasta suprafata nu au fost introduse cotele specifice apartinand urmatoarelor zone functionale, care sunt cuprinse in bilantul teritorial: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / COMERT SERVICII / UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE / PADURI, TERENURI FORESTIERE / GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE. In continuare, se va prezenta modul de calcul pentru cunoasterea situatiei reale de spatii verzi pe locuitor. Zona in intravilan a spatiilor plantate, agrement, sport, perdele de protectie, conţine, cf. Legii nr. 33/2009, Art. I, pct 4, se prezinta astfel: A) spatii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate; B) spatii verzi publice de folosinta specializata:. gradini botanice si zoologice; 2. cele aferente dotarilor publice: crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta; C) spatii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri si baze sportive; D) spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa; E) culoare de protectie fata de infrastructura tehnica ; F) paduri de agrement. Fata de cele prezentate mai sus, tinand cont de prevederile Legii nr. 33/2009 si HG nr. 525/996 + HG nr. 490/20 si Ordinului MS nr. 536 / 997, bilantul real al suprafetelor amenajate ca spatii verzi existente se prezinta astfel: terenuri care intra in bilantul general la pozitia SPATII PLANTATE, SPORT, AGREMENT, PERDELE DE PROTECTIE, in suprafata totala de 9,38 ha, asa cum s-a prezentat anterior la punctele a+b+c+d. spatii verzi publice de folosinta specializata, aferente dotarilor publice ( crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de c ult, cimitire) - intra in bilantul general numai la pozitia GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE, cu urmatoarea situatie cf. ADP: - CIMITIR ETERNITATEA amplasat pe Bdul. G. Coşbuc are o suprafaţă totală de 2,2 ha, din care morminte şi alei de trecere 9,34 ha. În actuala cartare a cimitirului, există 22 parcele ce conţin locuri concesionate;,87 ha spatii verzi 6

162 - CIMITIR SFÂNTUL LAZĂR este amplasat în partea de vest a oraşului, aferent străzii Constantin Levaditti. Se întinde pe o suprafaţă de 3 ha, din care 7 ha extindere, cu un număr total de locuri de inhumare ; cca 8,00 ha spatii verzi - CIMITIR ŞTEFAN CEL MARE este situat în partea de N-V a municipiului Galaţi şi se întinde pe o suprafaţă de circa 0,54 ha din care, 8.550,93 mp pentru înhumare şi suprafaţă totală construită de 48,07 mp. Din fonduri pentru investiţii s-au finalizat un număr de 400 locuri de înhumare, pe o suprafaţă de mp; 9,68 ha spatii verzi - CIMITIR CATUSA este situat în partea de S-V a municipiului Galaţi şi se întinde pe o suprafaţă de circa 5,00 ha;,30 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo) - CIMITIR EVREIESC este situat în partea de N-V a municipiului Galaţi şi se întinde pe o suprafaţă de circa 4,00 ha; 2,00 ha spatii verzi (masurare pe suportul topo) TOTAL SPAŢII VERZI AFERENTE CIMITIRELOR = 32,85 ha *Nu s-au introdus suprafetele aferente institutiilor publice si serviciilor, deoarece nu exista date certe privind aceasta situatie. *De asemenea nu s-au introdus nici suprafetele de spatii verzi pentru protectia lacurilor si cursurilor de apa, precum nici culoare de protectie fata de infrastructura tehnica. paduri de agrement- intra in bilantul general la pozitia PADURI, TERENURI FORESTIERE = 95,68 ha; spatii verzi aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole- *nu s-au introdus suprafetele deoarece nu exista date certe privind aceasta situatie. Se poate obtine astfel real, o suprafata de spatii verzi totala de 287,9ha (in care nu intra, insa suprafetele mentionate *), pentru fiecare locuitor revenind 2,45 mp. / locuitor, sub normele in vigoare de 26,00 mp/locuitor. Totusi, conform datelor furnizate de Primaria spatiul verde mp/locuitor ar fi de 4,28 mp/locuitor. Zonele special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de picnic potrivit Legii nr. 54/202, conform informaţiilor furnizate de Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat al Judeţului Galaţi, sunt: a) Plaja Dunarea (functionare sezoniera mai- septembrie) - program pentru public in intervalul orar 7-9; - dotӑri: 2 mese cu cate 6 scaune/masa, din beton - mozaic; 2 gratare metalice. - tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari; - tarif parcare auto: 4 lei/loc. b) Lac Vânӑtori (functionare sezoniera aprilie- septembrie ) - program pentru public in intervalul orar 7-9; - dotӑri: 0 mese metalice mobile, 0 banci metalice mobile, 8 gratare metalice; - tarif: 6 lei/persoana adulti si 4 lei/persoana copii, elevi, studenti, pensionari; - tarif parcare auto: 4 lei/loc. c) Punctul de protectie Zatun (S = mp) este destinat activitatilor de recreere si cuprinde un parc, un loc de joaca pentru copii si o fantana arteziana. In apropierea luciului de apa sunt următoarele dotări: mese, bancute, gratare, cosuri de gunoi, foisoare dotate cu banci si masute. De asemenea, sunt amplasate containere pentru gunoiul menajer si pentru deseurile selective precum si toalete ecologice. 62

163 O parte din tipologiile existente în oraş sunt amenajate, beneficiind de elemente valoroase horticole, precum şi de fantani arteziene, de lucrari de arta plastica şi arta monumetala (Parcul Mihai Eminescu situat în centrul municipiului, Parcul 3 Iunie amplasat în zona Portului, Parcul CFR din nordul orasului, Parcul Closca şi Gradina Publica). Sistemul verde la nivel muncipal, cuprinde Gradina Publica, monument de arta peisagistica, cuprins la nr. 09 în Lista monumentelor istorice aprobate prin Ordinul ministrului culturii nr. 234/8 iulie 2004, care se întinde pe o suprafata de m.p. Situata în apropierea Complexului Studentesc, Gradina publica reprezinta o zona amenajata peisagistic cu functiunea dominanta de odihna, relaxare şi recreere cu numeroase elemente de arta plastica (statui), de unde se poate admira în plan indepartat al perspectivei Lacul Brates şi partea estica a orasului (Parcul Navigatiei - Gara fluviala), opera a arhitectului Peter Antonescu. Este dominata în centru de monumentala fântâna arteziana, fiind o mare atractie pentru locuitori. 63

164 Vegetatia este abundenta, formata din arbori şi arbusti, precum şi din amenajari florale. în Gradina Publica se afla amplasat un chiosc destinat concertelor de fanfara, o zona pentru jocuri statice (sah) şi este ambientata cu operele de arta, spatii de joaca pentru copii, care creeaza un cadru ambiant placut. Odinioara în aceasta gradina, se jucau popice şi cricket. Din punct de vedere istoric Gradina Publica se regasete înca din 842 pe un plan al orasului întocmit de arhitectul Ignat Rizer, care a elaborat şi proiectul dupa care a fost amenajata Gradina. Lipsa mijloacelor financiare a întârziat insa intentiile edililor orasului, abia în 86 fiind parcelat terenul, şi construindu-se o sera pentru flori, unde au fost adusi arbusti din Austria şi Turcia. De asemenea, de pe mosia Docaneasa (Golasei) a lui Lascar Catargiu au fost adusi 000 de arbori indigeni. S-au plantat frasini, castani, plopi, mesteceni, artari, brazi, carora li sau alaturat amenajarile florale (crizanteme, hortensii, lalele, narcise et c.). Tot în acea perioada, s-a consolidat malul Lacului Brates, s-a executat gardul, s-au construit fântâni arteziene şi bazinul cu apa, lucrari care au durat pâna prin 890. Au fost ridicate un bufet şi un pavilion pentru fanfara. Gradina Publica este un loc peisagistic cu mare potential local, unde este insa nevoie de o reamenajare specifica unui parc reprezentativ la nivel municipal. Amenajat în 869, Parcul Eminescu pastreaza inca câtiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care a poposi aici de mai multe ori, mai ales în ultima parte a vietii. În parc exista un mic lac artificial şi un loc amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri. Este renumit datorita prezentei statuii lui Eminescu opera a sculptorului Gr. Storc, dezvelita în 9. Grădina Botanică din municipiu este importanta la nivelul sistemului verde munciicpal, prin suprafata şi prin solutiile arhitecturale gasite care completeaza peisajul, fiind inclusa în Complexul Muzeal Stiintele Naturii care domina malul stâng al Dunarii. Aici pot fi admirate colectiile de plante din zonele tropicale şi subtropicale (cactusi, euforii, palmieri, crotoni, muscate, begonii, etc.), precum şi rozariul care cuprinde peste 200 de soiuri de trandafiri. Flora 64

165 şi vegetatia României se impune de pe versantul sudic însorit al gradinii prin speciile de arbori şi arbusti peste 3000 deexemplare. În luna tufele de bujori atrag prin petele rosii de culoare, spre nord multe specii de stejar alcatuiesc padurea de arama, iar cele peste 50 de exemplare de mesteceni alcatuiesc padurea de argint. Gradina japoneza cu lampionul, cascada lacul şi nuferii invita la meditatie. Un scuar ce ar trebui integrat în sistemul verde municipal, este cel situat la sensul giratoriu din Galaţi numit Parcul Cloşca. Aici se intersecteaza mai multe strazi din oras, doua dintre ele fiind cele mai importante, şi anume Strada Brailei şi Strada Siderurgistilor, acestea fiind cele mai mari bulevarde din orasul Galaţi. Acest scuar face parte din tipologia de relaxare şi odihna, pentru cei mici existand un loc de joaca pentru copii. Tot aici pot fi admirate interesante opere de arta moderna, realizate din metal. Zona aferenta Falezei Dunării este una dintre zonele reprezentative ale Galaţiului, loc istoric şi de promenada, zona unde sunt organizate evenimente locale (concerte muzicale, întreceri sportive - concerte "La Elice" şi Crosul Copiilor). De şi municicpiul are potential foarte mare în ceea ce priveste zonele de sport-agrement, acesta zona este singura unde s-au valorificat aceste resurse, oferind de asemenea şi relaxare şi agrement prin spatiile verzi amenajate. Situat pe Strada Domneasca, Parcul C.F.R. este amplasat la capatul din nord al acesteia, în anii regimului comunist s-a numit mai întâi "Parcul Pionierilor" apoi dupa 990 s-a revenit la denumirea primita initial. La intrarea în acest parc, inainte se afla un monument format dintr -o coloana cilindrica de marmura de Pentelic, înalta de noua metri, în vârful careia se gasea un vultur negru cu aripile desfacute pentru zbor, numit Monumentul eroilor de la Constangalia (localitate lânga Cahul), comandat în 865, de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sculptorului galatean Vasile Scutari pentru a cinsti memoria celor 8 soldati români cazuti în lupta cu 300 de polonezi, organizati în Imperiul Otoman, ce încercau ca prin Basarabia sa ajunga în Polonia. Monumentul a fost terminat dupa abdicarea domnitorului ( februarie 866) şi abia în 94 Primaria a putut sa-l amplaseze în locul amintit. Autoritatile comuniste aflate la putere l-au 65

166 darâmat dupa 948. Piesa cea mai importanta din acest parc o constituie Pavilionul rustic adus din Parcul "Mihai Eminescu". Este construit din beton armat iar finisajul imita coaja de copac. Poarta semnatura inginerului V. Petrescu. Spatiul verde este am,enajat, exista un fond arboricol şi arbustiv valoros, precum şi ronduri florale şi amenajarile pentru copii şi adulti. Cf statisticilor transmise, în anul 2008 în municipiul Galaţi s-au plantat.863 buc. arbori, buc. arbusti, buc. gard viu, buc. flori, mp gazon. Conform datelor furnizate de Primaria - spatiul verde mp/locuitor este de 4,28 mp/locuitor. Suprafata totala a parcurilor din municipiul Tecuci este de mp, iar a zonelor de agrement şi scuarurilor (dintre cvartalele de locuinte) este de mp. In bilantul propus, zona de spatii verzi, agrement, sport, perdele de protectie a fost determinata prin masuratori pe suportul topo 20, cf. cu plansa in care sunt prezentate UTR urile. In continuare, pentru o mai facila urmarire a locatiilor ce intra in cadrul bilantului propus la zona de spatii verzi, agrement, sport, perdele de protectie, se face o trecere generala in revista a acestora, cu precizarea unor suprafete estimate: a. spatii verzi publice amenajate, cu acces nelimitat: parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate = 65,84 ha, care se mentin de la bilantul existent. b. spaţii verzi publice de folosinţă specializata (gradini botanice si zoologice / baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanta) =20,85 ha, care se mentin de la bilantul existent c. spaţii verzi pentru agrement - aflate în proprietatea Consiliului Local: - 7,6 ha, care se mentin de la bilantul existent La aceste locatii de spatii verzi ce se mentin din bilantul existent, se adauga urmatoarele locatii prin propunere: d) in zona de extindere Brates (375,4 ha) in partea de N, se propun urmatoarele zone de spatii verzi, in suprafata de cca 05,00 ha; -zona mixta agrement / loisir cca 75,00 ha -zona verzi, agrement, fasii plantate cca 2,00 ha -zona verde pietonal cu functii comerciale- cca 8 ha e) in partea de est, taluzul spre valea orasului, spatii verzi, fasii protectie cca 0,00 ha; f) in partea de nord-est a intravilanului, cca 36,00 ha si anume: pe malul de vest al Lacului Brates cca 26,00 ha, precum si in zona Barierei Traian se propune o zona de spatii verzi, agrement, fasii plantate de cca 0,00 ha; g) in partea de vest a intravilanului (intre municipiu si platforma combinatului siderurgic, la nord de lacul Catusa) se propune o zona de agrement / loisir cca 42,00 ha; h) malurile de est si vest ale Lacului Catusa, precum si cel dinspre partea de nord -vest, se propune a se amenaja ca spatii verzi, agrement, fasii plantate, de cca 76,00 ha; i) la sud de cimitirul Sf. Lazar, se propune o zona protejata pe baza normelor sanitare, de cca 7,00 ha; j) la sud- vestul intravilanului, pe malul de nord al Siretului, in zona Barbosi, se propune o zona de spatii verzi, agrement, sport, fasii plantate, de cca 56,00 ha. k) in partea de sud a intravilanului, pe malul Siretului, in zona podului peste Siret, se propune o zona mixta de agrement Faleza Dunarii, de cca 25,00 ha; de asemenea, zona mixta de agrement Faleza Dunarii se propune de-a lungul intregului curs al Dunarii de la sud-vest spre sud-est, cca 24,50 ha; l) in partea de sud a intravilanului, in Micro 2, spre Dunare, se propune o zona de spatii verzi, agrement, sport, de cca 0,00 ha; m) in partea de est a intravilanului, se propune o zona de spatii verzi, fasii de protectii, de cca 0,00 ha; 66

167 n) zone de protectie: pe malul Dunarii, pe malul Siretului, culoare verzi pentru infrastructura 84,6 ha; Se obtine astfel o suprafata de spatiu verde pe locuitor de 33,73 mp pe locuitor ( mp / loc). Mentionam insa, ca si la situatia existenta, ca in aceasta suprafata nu au fost introduse cotele specifice apartinand urmatoarelor zone functionale, care sunt cuprinse in bilantul teritorial: INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII / COMERT SERVICII / UNITATI INDUSTRIALE SI DEPOZITARE / PADURI, TERENURI FORESTIERE / GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE. In continuare, se va prezenta modul de calcul pentru cunoasterea situatiei propuse reale de spatii verzi pe locuitor. Fata de cele prezentate mai sus, tinand cont de prevederile Legii nr. 33/2009 si HG nr. 525/996 + HG nr. 490/20 si Ordinului MS nr. 536 / 997, bilantul real al suprafetelor amenajate propuse ca spatii verzi se prezinta astfel: terenuri care intra in bilantul general la pozitia SPATII PLANTATE, SPORT, AGREMENT, PERDELE DE PROTECTIE, in suprafata totala de 779,95 ha. spatii verzi publice de folosinta specializata, aferente dotarilor publice ( crese, gradinite, scoli, unitati sanitare sau de protectie sociala, institutii, edificii de cult, cimitire ) - intra in bilantul general numai la pozitia GOSPODARIE COMUNALA, CIMITIRE, cu aceeasi situatie ca cea existenta : - spaţii verzi aferente cimitirelor = 32,85 ha *Ca si la situatia existenta, nu s-au introdus suprafetele aferente institutiilor publice si serviciilor, precum nici culoare de protectie fata de infrastructura tehnica paduri de agrement- intra in bilantul general la pozitia PADURI, TERENURI FORESTIERE = 69,66 ha; spatii verzi aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole- *Ca si la situatia existenta, nu s-au introdus suprafetele aferente unitatilor industriale, depozitari, unitati agricole. Se poate obtine astfel real, o suprafata propusa de spatii verzi totala de 882,46ha (in care nu intra, insa suprafetele mentionate *), pentru fiecare locuitor revenind 38,6 mp/ locuitor, peste normele in vigoare de 26,00 mp/locuitor Gestionarea deşeurilor Deşeuri generate Tipuri de deşeuri generate în Municipiul Galaţi sunt rezultate din următoarele activităţi: industrie; comerţ; servicii publice; transport; turism; activităţi de recreere-cultură-sport. Categoriile de deseuri generate de activitatile mentionate mai sus sunt următoarele: - Deseuri industriale; - Deseuri menajere şi asimilabile din comert, industrie şi institutii; - Deseuri din servicii municipale; - Deseuri din constructii şi demolari; - Namol orasenesc; - Deseuri de productie nepericuloase şi periculoase; - Deseuri de baterii şi acumulatori; - Deseuri din activitati medicale; - Deseuri electrice, electronice şi electrocasnice; - Vechicule scoase din uz; - Uleiuri uzate; - Bifenili policlorurati şi alti compusi similari. 67

168 Operatorii economici autorizaţi pentru activitatea de colectare a deseurilor de ambalaje şi care preiau aceste deseuri direct de la generatori persoane juridice si/sau persoane fizice, în vederea valorificarii lor, sunt: SC Rer Ecologic Service SRL; SC Danicad SRL; SC Tango Scraps Recycling Company SA; SC Ecotaste SRL; SC Sator SRL; SC Eco Prod Service SRL; SC Legislat SRL; SC Ecosal Prest SA; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL; SC Sporting Impex SRL; SC Bangsonic SRL; SC Urban SA Râmnicu Vâlcea; SC Protesco SRL; SC Proecogreen SRL; SC Eurocad SRL; SC Petantic SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL; SC Tastrom SRL; SC Laucrisim 99 SRL; SC Fancrisco SRL; SC Eurovasnico SRL; SC Eco Fire Systems SRL; SC Verplant SRL; SC Ecocenter Prest SRL; SC EIHWZ SRL; SC Metal Trade International SRL; SC Costalserv SRL; SC Trifali Group SRL; Servicii de salubritate: SC Ecosal Prest SA; SC RER ECOLOGIC SERVICE SRL. Operatorul economic ce preia deseurile în vederea eliminarii este SC ECOSAL SA. Namol de la statia de epurare La nivelul judeţului Galaţi au fost identificate un număr de 2 staţii de epurare orăşeneşti (Tecuci şi Tg.Bujor) şi 8 staţii de epurare industriale (SC ARCELORMITTAL SA Galaţi, SC INTFOR SA Galaţi, SC ROMPORTMET SA Galaţi, SC MEHID SA Galaţi, SC FAM SA Galaţi, SC DAMEN SA Galaţi, SC OIL TERMINAL, SC ZAHĂRUL Lieşti SA). Conform datelor furnizate de agenţii economici, cantităţile de nămoluri generate în staţiile de epurare a apelor uzate industriale judeţul Galaţi au fost de 47,27 t din care 0,64 t au fost valorificate prin coincinerare. Municipiul Galaţi dispune de o statie de epurare care asigură tratarea primară a apelor uzate municipale şi a nămolului rezultat. Capacitatea proiectată este de mc/zi (debit mediu pe timp uscat). Debite de ape uzate epurate evacuate din Staţia de epurare municipală în râul Siret: 4.98mii mc/an. Cantitatea de nămoluri rezultate de la epurarea apelor uzate substanta uscata rezultata este de.500t/an. Scopul principal în tratarea namolului este concentrarea particulelor organice şi solide prin ingrosare şi deshidratare prin tehnologii simple şi economice. Deseuri de productie Deşeurile de producţie reprezintă totalitatea deşeurilor care rezultă din activităţi de extracţie şi preparare a rnateriilor prime, industria prelucrătoare, alte activităţi industriale, inclusiv construcţii şi servicii, agricultură şi ramurile acestea. În judeţul Galaţi, deşeurile de producţie provin, în principal, din industria metalurgică, navală, construcţii de maşini, construcţii şi servicii. Cea mai mare pondere din deşeurile de producţie, este deţinută de deşeurile de zgură, deşeuri metalice precum şi deşeuri nemetalice (PET, PE, sticlă, lemn). Deşeurile industriale sunt generate de procedeele de fabricaţie şi pot fi încadrate în 3 mari categorii: deşeurile organice precum deşeurile de hidrocarburi, solvenţi, gudroanele; deşeurile minerale lichide; deşeuri minerale solide. Ca o constatare generală, industria metalelor în sens larg (metalurgie, siderurgie, constructoare de maşini) petrolului şi chimiei, sunt cele mai mari producătoare de deşeuri industriale. Tratamentul deşeurilor industriale se face după 3 metode: incinerarea; tratamentul fizico-chimic; depozitarea. Reciclajul deşeurilor industriale se realizează în diverse scopuri: economisirea materiei prime, a energiei în privinţa tratării acestora. Deşeuri de producţie periculoase sunt deşeurile industriale generate de unităţile economice sunt depozitate în spaţii de depozitare proprii, situate în incintă sau în afara unităţilor. O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană, multe dintre depozitele de deşeuri neconforme cu cerinţele legislaţiei în vigoare au sistat activitatea. 68

169 Cantităţi generate de SC ArcelorMittal Galaţi SA Cantităţi (tone) Judeţ Galaţi Generate Valorificate Eliminate 485, ,320 Slam strungăria de cilindrii 6,000 0,000 Ulei uzat 79,099 68,57 35,000 Material absorbant cu ulei 36, acumulatori Slam emulsie 4,330 28,87 4, ,6 Deşeu fier vechi în amestec cu lemn impregnat cu ulei 800, , ,600 Slam laminor Vată minerală contaminată cu gudron TOTAL 55,05 72,96 Sursa: Raport privind starea mediului judeţul Galaţi, ,535 Deşeuri de producţie nepericuloase generate şi valorificate de SC ArcelorMittal SA Judeţ Galaţi Slam de cocs şi praf cocs Deşeu industrial şi refractar din construcţie Praf aglomerare Bandă cauciuc Praf furnale Zgură lichidă de furnal Slam furnal Zgură lichidă convertitor Praf var Praf var+calcar Slam OLD fin Slam OLD grosier Scoarţe şi scursuri Zgură cuptor electric Amestec formare Zgură sudură tunder Fier vechi tehnologic Steril de var Spam feros Spam inox Spam alamă Spam bronz Deşeu cauciuc anvelope Deşeu hârtie carton Deşeu lemn Deşeu cărămidă refractară Fier vechi netehnologic Cantităţi generate (tone) Cantităţi valorificate (tone) Catităţi eliminate (tone) 99255, , , , , , , , , , , , , , ,90 589, , ,060 43, , , , ,206 4,297 69,332 5,2 0,670 3,35 99, ,0 240, ,000 0, , ,000 92, ,000 36,800 28, , ,90 589,953 47,700 66,000, , , ,596 4,297 69,332 4,903 9,060 3,085 46, , , , ,900 34, ,020 24,060 20, , , ,

170 Drojdie zinc moloz Nămol tratare apă Vată minerală Ape fenolice Deşeu rezultat depoluare gaze TOTAL 693,00 943,300 40, , , , , ,00 757, , ,399 36, ,550 40, , , ,040 Sursa: Raport privind starea mediului judeţul Galaţi, 2009 Depozite de deşeuri/halde de zgura Pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi au existat două depozite de deşeuri nepericuloase care au sistat depozitarea până la : - Depozitul de deşeuri Halda de Zgură Elnav a obţinut Avizul de Mediu nr. 3/ pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la înceterea activităţii şi a sistat depozitarea la data de Depozitul de deşeuri Halda de Zgură (operatorul depozitului SC ArcelorMittal Galaţi SA), a obţinut Avizul de Mediu nr. 37/ pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii, Halda de zgură S.C. ArcelorMittal Galaţi SA este amplasată în partea de vest a municipiului Galaţi, pe platforma SC ArcelorMittal Galaţi SA în partea de vest a combinatului siderurgic, la cca. 3 km de zonele locuite, la cca 50 m de balta Mălina şi la cca 2 km de căile de comunicaţie. Se învecinează cu Balta Mălinei la nord, vest şi sud, iar la est, cu drumul de exploatare al Primăriei comunei Şendreni. Amplasamentul haldei incepe de la cota + 0,00 m, pe un platou situat între văile Cătuşa şi Mălina şi terenurile agricole ale localităţilor Smârdan şi Movileni, şi are o suprafaţă de cca. 0 ha, iar înălţimea haldei este de cca. 50 m, înălţimea nefiind aceeaşi pe întreaga suprafaţă, deoarece există sectoare (fronturi) unde zgura a fost exploatată sau este în curs de exploatare. Terenul este acoperit în totalitate cu material de haldă, care se află dispersat şi în afara perimetrului aprobat, cantitatea de deşeuri depozitată este de aprox. 57 milioane tone. În Anul operatori îşi desfăşurau activitatea în Halda de zgură: DSU România LTD; GSWI şi Ady Toma SRL. În momentul de faţă în Halda de zgură operează SC Pheonix Slag Services SRL; SC Grand Smithy Works Internaţional SRL. Depozitul de deşeuri periculoase Hidrohalda ArcelorMittal a sistat depozitarea deşeurilor periculoase la , în conformitate cu prevederile legale în vigoare, eliminarea deşeurilor periculoase făcându-se prin societăţi autorizate de colectare, transport şi valorificare/ eliminare. SC ArcelorMittal Galaţi SA a obţinut Avizul de Mediu nr. 4/ pentru încetarea activităţii. Până la sfârşitul anului 2009 s-au executat măsurile prevăzute în Avizul de Mediu pentru încetarea activităţii în proporţie de 80%. Operatori economici autorizaţi să colecteze deşeuri de baterii şi acumulatori: SC Eco-Metal Recycling SRL; SC Ecologic Sistem Project SRL; SC Ecorod-Mar Recycling SRL; SC Fast Prest Trading SRL; SC Iricad SRL Galaţi; SC Legion Guard SRL; SC Legislat SRL; SC Proecogreen SRL; SC Protesco SRL; SC Remat SA; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL; SC Sporting Impex SRL; SC Sator SRL. Din datele furnizate de colectori (9 colectori în anul 2009), cantitatea totală de baterii şi acumulatori colectată în anul 2009 se situează în jurul valorii de 37,273 tone, din care 3,66 t predate spre alte puncte de colectare, 25,65 t predate pentru tratare/reciclare. Deşeurile colectate sunt livrate mai departe societăţilor autorizate pentru tratarea şi fabricarea bateriilor şi acumulatorilor auto şi anume la SC ROMBAT SA Bistriţa, SC NEFERAL SA Bucureşti şi SC MONBAT RECYCLING Bucureşti. 70

171 Deseuri generate din activităţi medicale Unităţile spitaliceşti, cabinetele medicale de medicină generală, cabinetele stomatologice, laboratoarele de analize medicale, policlinicile, centrele de dializă au încheiate contracte de prestări servicii cu firmele SC DORCONING SRL Galaţi; SC ECO FIRE SISTEMS SRL Constanţa (punct de lucru Galaţi); SC SERVTRANSMED SRL; SC SERAC SRL în vederea colectării şi transportului deşeurilor medicale. Cantitatea de deşeuri periculoase generate din activităţi medicale în anul 2009 a fost în judeţul Galaţi de 90,28t. Eliminarea deşeurilor spitaliceşti se realizează prin incinerare la SC DECINERA SRL, care a obţinut acordul de mediu pentru "Instalaţia de incinerare deşeuri - tratare şi neutralizare prin incinerare a deşeurilor spitaliceşti, industriale periculoase şi a deşeurilor provenite din ambalaje tip Hoval Multizon". Instalaţia cu capacitatea totală de incinerare de.300 t one/an, respectiv 75 kg/oră, a fost realizată în scopul eliminării finale prin metoda incinerării (tratare termică), a deşeurilor spitaliceşti, industriale periculoase şi a deşeurilor provenite din ambalaje contaminate. Societatea deţine Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 2 din valabilă până la Operatorii economici autorizaţi care colectează deşeuri DEEE: SC Tango Scraps Recycling Company SRL; SC Remat Scholz Filiala Moldova SRL Galaţi; Serviciul Public Ecosal Galaţi; SC Fast Prest Trading SRL; SC Sporting Impex SRL; SC Legislat SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL; SC Eco Fire Sistem SRL; SC Trifali Group SRL; SC Remat SA; SC Protesco SRL; SC Proecogreen SRL. Vehicule scoase din uz Pe raza judeţului Galaţi există agenţi economici care deţin toate autorizaţiile (RAR, Poliţie, Mediu) în vederea colectării şi tratării vehiculelor scoase din uz. Operatorii economici autorizaţi să colecteze şi să trateze VSU sunt: SC REMAT SA; SC TANGO SRL; SC Bandit Autorec SRL; SC Fulgerul Iulian SRL; SC Eco-Metal Recycling SRL; I.I. Rarinca Gelu AF; SC Nalba Trading SRL; SC Gilda SRL; SC STEFAN C SRL. Uleiuri uzate Uleiurile uzate colectate de distribuitorii de carburanţi şi cele de la service-urile auto, precum şi cele rezultate de la agenţi economici sunt predate fie sucursalelor PETROM din judeţ fie colectorilor autorizaţi, ulterior ajungând la rafinarii pentru valorificare. Operatorii economici autorizaţi să colecteze uleiuri uzate sunt: SC SATOR SRL Galaţi; SC SPORTING IMPEX SRL Galaţi; CN APDM SA Galaţi; LUKOIL România SRL. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compusi similari Bifenili policlorurati şi alţi compuşi similari cunoscuţi sub denumirea generică de compuşi desemnaţi sunt supuşi unui regim de gestionare şi control stabilit prin HG nr. 73/2000 cu modificarile şi completarile ulterioare, în vederea evitării efectelor nocive asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător. Aceşti compuşi se găsesc în uleiurile folosite la transformatoarele şi condensatoarele electrice. În vederea implementării prevederilor legale pentru reglementarea regimului special privind gestiunea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari, SC Electrica SA Sucursala Galaţi; SC Damen SA; SC Menarom SA; SC Romportmet SA; SC ArcelorMittal Galaţi SA au elaborat Planurile de eliminare a echipamentelor cu continut de PCB-uri pe care le au în dotare, aceste planuri fiind depuse la autoritatea teritorială pentru protecţia mediului. Staţii de transfer In judeţul Galaţi este autorizată Staţia de compostare a deşeurilor municipal e amestecate din oraşul Târgu Bujor. In Judeţul Galaţi, sortarea deşeurilor municipal se realizează la Tecuci şi la Târgu Bujor, care au în dotare staţii de sortare în funcţiune. 7

172 Sortarea şi balotarea/presarea deşeurilor reciclabile Societăţile din municipiul Galaţi care deţin instalaţii de sortare şi balotare/presare deşeuri reciclabile sunt următoarele: SC ECOSAL SA; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 63/ , societatea este dotată cu o instalaţie de sortare a deşeurilor reciclabile presă de balotat material reciclabile automată model TEHNIX APB 00, cu o productivitate volumetrică orară de 30mc/h, greutate balot kg; linie de sortare deşeuri din sticlă; o linie de procesare deşeuri din aluminiu; SC Rer Ecologic Service SRL; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 23 din , societatea este dotată cu 2 echipamente de presare şi balotare a deşeurilor celulozice şi plastic; o presă hidraulică tip HOMA pentru balotat deşeuri reciclabile de hârtie/carton; SC Remat SA; conform Autorizaţiei de Mediu nr. 3/ revizuită la data de , societatea deţine 2 prese hidraulice de 2tf pentru balotarea/presarea deşeurilor reciclabile (hârtie/carton, mase plastice). Compostarea deşeurilor municipale se realizează în judeţul Galaţi astfel: la Târgu Bujor: staţie de compostare cu capacitatea de 000t/an; la Tecuci : staţie de compostare cu capacitatea de 2.000t/an; la Galaţi: staţie de sortare cu capacitatea de 6000t/an şi staţie de compostare cu capacitatea de 0.000t/an; Eliminarea finală a deşeurilor In prezent există un singur depozit de deşeuri municipale ce deserveste municipiul Galaţi, aflat pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi. Suprafaţa ocupată de acesta este de cca. 8ha, iar capacitatea proiectată de depozitare este de mc şi o durată de viaţă estimată la cca 6 ani. Depozite ecologice pentru deşeuri nepericuloase din Regiunea Sud-Est Denumire depozit Judeţul Galaţi Localizare depozit Operator Autorizaţia de mediu In procedura de obţinere a Autorizaţiei SP Ecosal integrate de mediu la ARPM Galaţi Sursa: Depozit ecologic de deşeuri nepericuloase Tirighina, Galaţi Zona Tirighina, Galaţi, jud. Galaţi Depozite municipale neconforme ce au sistat/sistează depozitarea conform HG nr. 349/2005 priivnd depozitarea deseurilor Judeţ Galaţi Nume depozit / Localizare Tirighina Galaţi An sistare depozitare Alternativa pentru depozitarea deseurilor Act de reglementare Stadiul actual Închis ȋn anul 20 ȋn cadrul proiectului ISPA derulat de Primăria Galaţi Acord integrat de Managementul Depozit ecologic 204 mediu integrat al deşeurilor Tirighina/SP Ecosal nr.2/ urbane solide în municipiul Galaţi şi împrejurimi (Măsura ISPA 2003 RO 6/P/PE/027) Sursa: 72

173 - incinerare deseuri : listele privind : Firme autorizate pentru incinerare desuri medicale / deseuri animaliere si alte tipuri de deseuri se pot consulta pe site-ul APM Galaţi la adresa : - transport deseuri : nu este relevant pentru proiectul de fata ; site-ul APM Galaţi la adresa : Proiectul ISPA 2003/RO/6/P/PE/027 Management integrat al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi" are următoarele componente : Componenta A: Închiderea rampei de gunoi Tirighina; Componenta A2: Construcţia extensiei Tirighina; Componenta B: Staţia de sortare şi compostare; Componenta B2: Puncte verzi de depozitare; Componenta B3: Colectarea selectivă; Componenta C: Asistenţă Tehnică şi Supervizare; Componenta C2: Asistenţă tehnică în vederea elaborării unui Master Plan şi un studiu de fezabilitate pentru faza a II-a de investiţii Componentele proiectului se prezinta in continuare in conformitate cu prezentarea realizata de APM Galati in cadrul Comisiei de Dialog Social din cadrul Prefecturii din data de ( Şedinţa Comisiei de Dialog Social din data de 26 februarie 203 cu privire la Stadiul implementarii proiectului Management integrat al deşeurilor urbane solide, în municipiul Galaţi și împrejurimi ). Componenta A: Închiderea rampei de gunoi Tirighina şi componenta A2: Construcţia extensiei Tirighina; Pentru proiectul Închiderea depozitului necontrolat de deşeuri Tirighina și amenajarea depozitului ecologic, extensie la depozitul Tirighina, pentru deşeuri menajere din municipiul Galaţi, ARPM Galaţi a emis Acordul Integrat de Mediu nr. 2 din A fost emisa Hotărârea Consiliului Local Galaţi nr. 33 din de transmitere din proprietatea publică a municipiului şi administrarea Consiliului Local Galaţi în administrarea Serviciului Public Ecosal a investiţiei Închiderea depozitului neconform şi deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina. Acest document conferă solicitantului SP ECOSAL Galati calitatea de titular al activitătii viitoare de depozitare şi dreptul de operare a instalatiei IPPC Depozit de deşeuri nepericuloase Tirighina. Conform art.2 din HCL 33 /202 : Se împuterniceşte Serviciul Public Ecosal cu atingerea obiectivului de diminuare cu 5% a cantităţilor de deşeuri municipale, condiţionat de atribuţiile autorităţilor publice locale de a atinge până în anul 2020 a unui nivel de pregătire pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor de minim 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri. Cu toate acestea, cf. prezentarii APM in cadrul Comisiei de Dialog Social din data de , pana la acea data nu s-a finalizat procedura de emitere a autorizației integrate de mediu, datorita unor neconformitati privind receptia finala a lucrarilor. Componenta B: Staţia de sortare şi compostare Pentru proiectul "Staţia de sortare şi tratare a deşeurilor municipale Galaţi" amplasat în Galaţi, pe malul stâng al Râului Siret - Zona Barboşi, ARPM Galaţi a emis Acordul Integrat de Mediu nr. 3 din Primaria municipiului Galati prin UIP ISPA Deseuri Galaţi a notificat ARPM Galati in data de finalizarea lucrarilor prevazute in acordul susmentionat, iar la verificarea conformarii 73

174 investitiei s-a constatat ca staţia de sortare şi tratare a deşeurilor municipale Galaţi a fost realizata cu respectarea conditiilor prevazute in acord. Staţia de sortare şi staţia de compostare au fost atribuite in administrarea Serviciului Public Ecosal de catre Consiliul Local al Municipiului Galaţi prin HCL nr. 266 din Serviciul Public ECOSAL a obţinut Autorizaţia de mediu nr. 63 din pentru funcţionarea staţiei de sortare şi staţiei de compostare la care se desfăşoară următoarele activităţi: colectarea deşeurilor nepericuloase şi periculoase, recuperarea materialelor reciclabile sortate si tratarea deseurilor verzi in vederea obtinerii compostului. Componenta B2: Puncte verzi de depozitare; Pentru proiectul Amenajare punct verde de depozitare, amplasat în Municipiul Galaţi, Micro 3B, Drumul de Centură, ARPM Galaţi a emis Acordul de mediu nr. 3 din Pentru proiectul Amenajare punct verde de depozitare, amplasat în Municipiul Galaţi, Str. Etna, nr. 29, ARPM Galaţi a emis Acordul de mediu nr. 4 din Primaria municipiului Galati prin UIP ISPA Deseuri Galaţi a notificat ARPM Galati in data de finalizarea lucrarilor prevazute in acordurile sus mentionate, iar la verificarea conformarii investitiilor de catre reprezentantii ARPM Galati, s-a constatat ca lucrarile au fost realizate cu respectarea conditiilor prevazute in acorduri. Punctele verzi de depozitare sunt facilităţi care au ca scop colectarea si depozitarea temporară a deseurilor casnice care nu pot fi preluate prin procedurile obisnuite de colectare si care trebuie tratate separat.in aceste puncte verzi vor fi colectate de la populatie deseurile casnice de tipul: aparatura electrocasnica, mobilier, ambalaje de dimensiuni mari, baterii, deseuri casnice periculoase (vopseluri, solventi). Deseurile preluate de la cetateni vor fi predate catre companii specializate in reciclarea, neutralizarea sau distrugerea acestora. Alcătuirea punctelor verzi : - Sector destinat amplasarii de containere pentru colectarea materialelor reciclabile (hartie, carton, metal, lastic, etc) - Sector destinat amplasarii de containere pentru colectare deseurilor periculoase pe categorii specifice (DEEE-uri, medicamente expirate, ambalaje contaminate, etc) Cele 2 puncte verzi au fost atribuite în administrare Serviciului Pub lic Ecosal Galaţi, de către Consiliul Local al Municipiului Galaţi prin HCL nr. 266 din Componenta B3: Colectarea selectivă Colectarea selectivă presupune colectarea următoarelor tipuri de deşeuri: hârtie şi carton, plastic şi metal, sticlă (în punctele de colectare din oraş), deşeuri din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, deşeuri verzi (punctele verzi de depozitare). Acestea vor fi preluate de către staţia de sortare şi de societăţi specializate de valorificare/eliminare. Din informatiile postate pe site-ul Primariei Galati rezulta ca au fost achiziţionate containere şi vehicule specializate (660 containere igloo de 2,5 m 3, 528 containere de 5,5m 3, 32 containere subterne şi 8 vehicule de colectare), iar containerele destinate depozitării deşeurilor reciclabile au fost deja amplasate în oraş. Pentru amplasarea celor 660 containere igloo de 2,5 m 3 şi a celor de 5,5 m 3, Primăria municipiului Galaţi nu a notificat Agentia pentru Protectia Mediului Galat i. In data de Primaria municipiului Galati a solicitat acord de mediu pentru proiectul Puncte de colectare gunoi din municipiul Galati. Proiectul prevede amplasarea a 32 de containere subterane pentru gunoiul menajer si amenajarea platformelor de amplasare a containerelor existente in prezent. 74

175 Urmare a analizarii documentatiei si a verificarii amplasamentelor propuse pentru amplasarea celor 32 de containere, avand in vedere faptul că punctele de colectare propuse prin proiect vor fi amplasate în zone spaţii verzi, parcuri, zone de interes cultural (ex. Tiglina I, Mazepa II- zona bănci, zona centru, str. Domnească- zona catedrală), ARPM Galati a solicitat Primariei municipiului Galati reanalizarea acestor amplasamente şi relocarea acestora în zonele destinate colectării deşeurilor menajere de la populaţie. Pana la data de nu a fost transmisa la APM Galati varianta de proiect modificata conform cerintelor solicitate. Având în vedere extinderea activităţii SP ECOSAL (activitatea de colectare deşeuri voluminoase şi periculoase de la punctele verzi şi activitatea de colectare selectivă), titularul activitatii avea obligaţia să solicite revizuirea Autorizatiei de Mediu nr. 6 din Acte normative referitoare la gestionarea deşeurilor: Legea nr. 2/ noiembrie 20 privind regimul deşeurilor; HG nr. 470/9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor; HG nr. 856 din 6 august 2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase; Ordin nr. 364/499/4 decembrie 2006 pentru aprobarea planurilor regionale de gestionare a deşeurilor; Ordin nr. 385/29 decembrie 2006 privind aprobarea Procedurii de participare a publicului la elaborarea, modificarea sau revizuirea planurilor de gestionare a deşeurilor, adoptate sau aprobate la nivel naţional, regional şi judeţean; Ordin nr. 95/6 Iunie 2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor 5. Probleme de mediu existente, relevante pentru Planul Urbanistic General, inclusiv în particular, cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu 5.. Situri contaminate Problemele de mediu care au fost relevante în realizarea prezentului PUG s-au datorat procesului de închidere a industriei metalurgice din ultimul deceniu, care au generat şi au lăsat municipiului Galaţi probleme economice, sociale şi de sănătate. In acest sens, s-a urmărit ca prin obiectivele specific PUG să se rezolve aspectele legate de: Promovarea politicilor publice transparente de combatere a riscurilor de s ănătate şi stabilirea de funcţii viabile ale teritoriului prin menţinerea compatibilităţii cu principiile dezvoltării durabile; Regenerarea urbană a zonelor degradate şi recuperarea lor în beneficiul comunităţii: Reabilitarea ecologică şi pregătirea pentru noi funcţiuni a zonei industriale; In prezent, trebuiesc atent monitorizate, de către autorităţile competente, precum şi de către operatorii economici următoarele: Cele 5 situri potenţial contaminate de pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi; Cele 5 obiective SEVESO cu risc major (SC ArcelorMittal Galaţi SA; SC Electrocentrale Galaţi SA, SC Linde Gaz România SRL; SC Unicom Oil Terminal SA; SC City Gaz SA), 2 obiective SEVESO cu risc minor (SC APA CANAL SA; SC LINDE GAZ România SRL), un obiectiv cu risc minor în procedură de obţinere a actelor de reglementare (SC INTFOR SA). Siturile brownfield sunt reprezentate de construcţiile şi terenurile ieşite din circuitul industrial. Nu numai din punct de vedere estetic, reciclarea şi reutilizarea acestor terenuri ameliorează imaginea oraşului, dar mai ales din punct de vedere al gestiunii adecvate a terenului, contribuie la moderarea consumului şi diminuează deversarea urbana. Reabilitarea lor înseamnă reciclarea şi reutilizarea spaţiului prin reconversie şi apare în primul rând ca un proces urbanistic, iar urmările au proiecţii multiple. 75

176 5... Situri potenţial contaminate pe teritoriul administrativ al Municipiului G alaţi A. Depozite de deşeuri nepericuloase/halde de zgură Pe raza administrativ teritorială a municipiului Galaţi se găsesc următoarele situri potenţial contaminate: - Depozitul de deşeuri Halda de Zgură Elnav a obţinut Avizul de Mediu nr. 3/ pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la înceterea activităţii şi a sistat depozitarea la data de Depozitul de deşeuri Halda de Zgură (operatorul depozitului SC ArcelorMittal Galaţi SA), a obţinut Avizul de Mediu nr. 37/ pentru stabilirea obligaţiilor de mediu la încetarea activităţii. Halda de zgură S.C. ArcelorMittal Galaţi SA este amplasată în partea de vest a municipiului Galaţi, pe platforma SC ArcelorMittal Galaţi SA în partea de vest a combinatului siderurgic, la cca. 3 km de zonele locuite, la cca 50 m de balta Mălina şi la cca 2 km de căile de comunicaţie. Se învecinează cu Balta Mălinei la nord, vest şi sud, iar la est, cu drumul de exploatare al Primăriei comunei Şendreni. Amplasamentul haldei incepe de la cota + 0,00 m, pe un platou situat între văile Cătuşa şi Mălina şi terenurile agricole ale localităţilor Smârdan şi Movileni, şi are o suprafaţă de cca. 0ha, iar înălţimea haldei este de cca. 50 m, înălţimea nefiind aceeaşi pe întreaga suprafaţă, deoarece există sectoare (fronturi) unde zgura a fost exploatată sau este în curs de exploatare. Terenul este acoperit în totalitate cu material de haldă, care se află dispersat şi în afara perimetrului aprobat, cantitatea de deşeuri depozitată este de aprox. 57 milioane to ne. În Anul 2009, 3 operatori economici autorizaţi de APM Galaţi îşi desfăşurau activitatea pe Halda de zgură, proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA: DSU România LTD; GSWI (SC Grand Smithy Works International SRL; SC Ady Toma SRL). Surparea versanţilor din cauza exploatării defectuoase a mărit considerabil riscul de poluare a bălţii Mălina, contaminat cu substanţe chimice. După îndepărtarea barajelor de zgură din albia râlui Mălina, apa acumulată s-a scurs în balta Mălina, iar apoi în Siret şi Dunăre. Aceste pseudo-viituri au antrenat şi apele reziduale din decantoarele tehnologice. Indicatorii măsuraţi la Colectoarele nr. 8 şi de şlam (situate chiar lângă halda de zgură) şi comunicate Gărzii Nţionale de Mediu de autorităţile de Mediu din Galaţi, într-un Raport comun cu nr. comun cu nr. 433 din 23 iunie 2009 au fost: Cianuri: 0,392mg/litru (maxim admis de 0,05 mg/litru); Nitraţi: 6,2mg/litru faţă de un maxim de mg/l; Fenoli: 0,2mg/l în loc de 0, mg/l; Plumb: 0,06mg/l, faţă de max. 0,00mg/l. In momentul de faţă pe Halda de zgură operează 2 societăţi autorizate de ARPM Galaţi pentru activităţile cod CAEN rev recuperarea materialelor reciclabile sortate: SC Pheonix Slag Services SRL Autorizaţie de mediu nr. din Activitatea se desfăşoară într-un perimetru de cca mp, în zona centrală a Haldei de zgură istorice proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA, fronturile 4 şi. Materia primă utilizată în proces este zgura brută existentă Halda de zgură, proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA. Societatea prelucrează cca t zgură brută/lună (cod deşeu ), iar prin separare ma gnetică se vor recupera cca 2.000t fier vechi/lună al cărui beneficiar este SC ArcelorMittal Galaţi SA OLD-TC în funcţie de dimensiuni prin debitare cu lancea de oxigen la dimensiuni şarjabile în vederea reciclării în instalaţia SC ArcelorMittal Galaţi SA - OLD - TC. Transportul sterilului la noua haldă de deşeuri nepericuloase conform proiectului de închidere şi exploatare a Halde i de zgură întocmit de SC CEPROMIM SA Deva. SC Grand Smithy Works International SRL - Autorizaţie de mediu nr. 22 din Activitatea se desfăşoară în zona centrală a Haldei de zgură istorice proprietate SC ArcelorMittal Galaţi SA, fronturile 4 şi şi constă în prelucrarea a cca t 76

177 zgură de la SC ArcelorMittal Galaţi (cod deşeu ), iar prin separare magnetică se vor recupera cca 4.000t fier vechi/lună, al cărui beneficiar este SC ArcelorMittal Galaţi SA în funcţie de dimensiuni prin debitare cu lancea de oxigen la dimensiuni şarjabile în vederea reciclării în instalaţia SC ArcelorMittal Galaţi SA UOR. SC Pheonix Slag Services SRL deţine Autorizaţie de mediu nr. 6 din pentru desfăşurarea activităţilor cod CAEN rev recuperarea materialelor reciclabile sortate, în punctul de lucru zona UOR TC din Galaţi, Soseaua Smârdan nr., clădirea UPDES. Materia primă utilizată în proces este zgura lichidă de oţelărie, zgura răcită, deşeurile tehnologice rezultate din activitatea SC ArcelorMittal Galaţi SA, deşeurile metalice de la halda de zgură. Societatea prelucrează cca t zgură brută/lună; t/an, din care t/an din producţia curentă preluată de la OLD, diferenţa de t/an urmând a fi preluată din halda de zgură. în urma procesării rezultă cca t fier vechi/an din prelucrarea zgurilor curente, cca t fier vechi/an din prelucrarea deşeurilor de pe halda de zgură şi cca t lidonit (agregat pentru construirea drumurilor). B. Depozite de deşeuri periculoase Depozitul de deşeuri periculoase Hidrohalda ArcelorMittal a sistat depozitarea la , în conformitate cu prevederile legale în vigoare, eliminarea deşeurilor periculoase făcându -se prin societăţi autorizate de colectare, transport şi valorificare/eliminare. SC ArcelorMittal Galaţi SA a obţinut Avizul de Mediu nr. 4/ pentru încetarea activităţii. Până la sfârşitul anului 2009 s-au executat măsurile prevăzute în Avizul de Mediu pentru încetarea activităţii în proporţie de 80%. Conform datelor furnizate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), începând cu anul 2006 s-a început realizarea inventarului naţional al siturilor contaminate. Pe baza datelor din Rapoartele anuale privind starea factorilor de mediu ale ANPM din perioada , a rapoartelor anuale privind starea factorilor de mediu ale celor 8 ARPM din 200 şi a datelor prezentate de Ing. Ioan Bănceanu, în octombrie 20 la Seminarul pentru proiectul SarmaProject, Bucureşti, autorul a realizat o statistic a evoluţiei acestui inventor pentru perioada Rezultatele dunt prezentate în tabelul de mai jos: Notă: PPT prezentare powerpoint, Seminar SarmaProject, Bucureşti, 20, Dr. ing. Ioan Băceanu (invent ar stabilit pe baza chestionarelor trimise către agenţii economici şi autorităţile locale); 77

178 In anul 2006 în judeţul Galaţi au fost identificate 383 situri a căror suprafaţă este de 226,69ha. Un aspect important de semnalat este faptul că în cadrul rapoartelor privind starea factorilor de mediu se face precizarea că nu la toate aceste situri se poate vorbi de o investigare şi evaluarea a poluării, în conformitate cu reglementările actuale, ci doar de o constatare a prezenţei poluării istorice. Acest lucru implică riscul ca unele suprafeţe să fie monitorizate ca şi sit contaminat, fără a ţine cont de calitatea mediului natural de a se reface, respectiv modificările survenite de la data ultimului studiu de investigare a situaţiei de pe situl în cauză. Deoarece la nivelul UE Directiva privind Solul este la nivel de propunere, fiecare dintre statele membre are propria legislaţie specifică privind managementul siturilor contaminate. Anterior în cadrul acestui capitol a fost detaliată situaţia legislativă existent ă în acest domeniu la nivelul României, cât şi aspecte la nivelul SUA şi unele state membre UE. Pe baza acestor informaţii se propun următoarele recomandări pentru îmbunătăţirea gestionării acestui domeniu la nivel naţional, şi anume (Stezar et. al., 202c, Stezar şi Ozunu 202e): - emiterea unor ghiduri/documente tehnice de specialitate privind inventarierea, investigarea, evaluarea riscului, remedierea şi monitorizarea post-remediere a siturilor contaminate istoric; - actualizarea valorilor de referinţă privind investigarea terenurilor, acestea datând din 997; aceste criterii ar trebui stabilite ţinând cont atât de planificarea utilizării terenurilor cât şi de evaluarea riscului (analiza sursă-cale-receptor); adaptarea şi aplicarea unor noi standarde de reabilitare ar trebui să le combine pe amândouă; - metodologia de evaluare a riscului asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului ar trebui mai clar definită, detaliată şi eventual adaptată conform cu metodologii utilizate la nivel internaţional; - specificarea detaliată a parametrilor metodologici necesari pentru evaluarea riscului (parametrii fizici, chimici, hidrogeologici, climatici, toxicologici, de expunere). - elaborarea, implementarea şi menţinerea unor proceduri de management şi operaţionale privind gestionarea siturilor contaminate/potenţial contaminate la nivelul autorităţilor care gestionează acest domeniu, care să includă prevederi privind managementul calităţii, mediului şi/sau securităţii informaţiei (stabilirea procedurilor de colectare, prelucr are, validare, stocare şi actualizare a datelor; identificarea surselor de date/informaţii; stabilirea modalităţilor de colaborare cu instituţiile care deţin date/informaţii privind starea calităţii solului şi subsolului; - reemiterea chestionarului naţional de inventariere de către MMP, stabilirea unui calendar de completare şi transmitere către deţinătorii de amplasament; - cursuri şi/sau training-uri în domeniu pentru persoanele implicate în procesul decizional; - elaborarea unui atlas geochimic, asemănător cu cel elaborat pentru municipiul Iaşi şi împrejurimi (Iancu şi Buzgar, 2008), respectiv Heredea (20), pentru cele 3 regiuni, cât și analiza efectuată de Dumitru et. al., 20; - elaborarea pe baza informaţiilor din baza de date CoSis (sau din rapoartele ANPM, ARPM, APM) a unor hărţi cu distribuţia regionala a siturilor inventariate și nivelul de poluare, tipul de poluare (surse de poluare, tipuri de poluanţi etc.). Planificarea utilizării terenului prin prisma unui management durabil a siturilor co ntaminate la nivelul României Ţinând cont de faptul că redezvoltarea siturilor industriale contaminate istoric implică atingerea noţiunilor de planificare a utilizării terenului, şi că la nivelul multor state UE analiza acestor situri se face ţinând cont şi de utilizarea ulterioară atribuită pe criterii de risc, în continuare se discută aspecte relevante din acest domeniu la nivelul României. Utilizările propuse sunt cea industrială, agricolă, rezidenţială şi recreaţională. Acestea sunt stabilite pentru fiecare dintre categoriile de folosinţă determinate la nivel legislativ. Pentru a aveao corelaţie şi cu prevederile Ordinului 756/997, utilizarea agricolă, rezidenţială şi recreaţională sunt considerate a fi utilizări sensibile, iar utilizarea industrială mai puţin sensibilă (Stezar şi Ozunu, 202b). 78

179 Siturile brownfield şi zonele degradate din zona municipiului Galaţi sunt reprezentate de terenuri deteriorate, rezultate în urma închiderii anumitor activităţi industriale. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi a informat societăţile comerciale despre obligaţiile legale care şi revin proprietarului la încetarea activităţilor industriale pe amplasamentul Uzinelor Coscochimice (UCC, UCC2). S.C. ArcelorMittal Galaţi SA (AMG) urmează să îşi înşuşească obligaţiile de mediu pentru încetarea activităţii şi ecologizarea amplasamentului din Uzinele Cocsochimice (UCC şi UCC2). Schema de reprezentare a declinului zonelor industriale şi de restructurare urbană brownfield 79

180 Inventarul siturilor contaminate şi potenţial contaminate din MunicIpiul Galaţi Agent economic Depozit de produse petroliere Galaţi/ SC Petrom SA Membru OMV Grup Depoul de locomotive calatori Galaţi/ RTFC Galaţi SC Mehid SA/ SC Mehid SA Galaţi Hidrohalda de deseuri periculoase/ SC Arcelor Mittal SA Halda de zgura/ SC Arcelor Mittal Galaţi SA Localizare Municipiul Galaţi, Strada Basarabiei nr. 62 Municipiul Galaţi, Strada Vezuviului nr. Galaţi Municipiul Galaţi, B-dul George Cosbuc nr. 256 Intravilan municipiul Galaţi, partea de Vest, langa balta Catusa in partea de V a municipiului Galaţi, pe platforma combinatului siderurgic Tipul de proprietate Tipul activităţii poluatoare Natura sursei de poluare Natura poluanţilor proprietate privata activitati comerciale şi servicii inclusiv depozitari deseuri în ind. petroliera pierderi accidentale din rezervoare şi conducte hidrocarburi: TPH, xilen, benzen SC RTFFPC Galati Repararea şi întretinerea altor echipamentelor de transport n.c.a., Activitati de servicii anexe pentru transporturi terestre Transport şi incarcare/descarcare de produse chimice periculoase, produse petroliere, metale grele, dizolvanti proprietate privata Tratarea şi acoperirea metalelor, Fabricarea altor piese şi accesorii pentru autovehicule şi pentru motoare de autovehicule instalatii care utiliz. în fluxul tehnologic substante periculoase proprietate privata activitati industriale, inclusiv depozite de deseuri metalurgice depozitare deseuri periculoase proprietate privata activitati industriale, inclusiv depozite de deseuri metalurgice depozitare deseuri nepericuloase Vârsta poluării Suprafaţa contaminată 2,5 hasuprafata totala a sitului, ha-zona contaminata cu produs liber sau PI 990 Suprafata aproximativa a sitului:,00 hectar metale grele, compusi anorganici, produse petroliere, solventi, azbest 992 Suprafata aproximativa a sitului: 35,27 hectare BM I şi II şi Raport la BM - prelevare probe de sol - depasiri la Pb al PA depaseste PI la Cr; Sursa: )* Surse: )** și ***) metale grele hidrohalda200 iaz tehnologic974 0,4 ha + poluare difuza a solului în imprejurimi contaminare dovedita analitic (PA) cu risc de poluare pentru balata Catusa şi zonele adiacente, la care se adauga şi poluarea de catre combinat Sursa: )* 0 ha contaminare dovedita analitic (PA) a solului cu metale grele (Mn) şi potentiala a apelor subterane şi de suprafata Sursa: )* metale grele 968 Sursa: *)Raport privind starea mediului 2009; )**) Raport privind starea mediului 200; )*** ) Raport privind starea mediului 20 ; Legendă: PI Prag de intervenţie; PA prag de aertă; THP total hidrocarburi petroliere; observaţii Contaminare confirmata cf BM II: aprox. ha. Sol: - depasiri ale PI la THP şi la benzen şi xilen - depasiri ale PA la THP şi la etilbenzen Apa subterana: - proba cu depasiri ale limitei olandeze PI la etilbenzen şi xilen. Neoperational : Sursa )* și **) BM I şi II şi Raport - prelevare probe apa: depasire PI la indic cloruri la apa uzata din caminul de canalizare; depasiri a PI la hidrocarburi policiclice aromatice, NO 2 şi duritate totala la apa subterana. Evaluarea riscului -prelevate probe sol -depasiri la PI cu THP - depasiri la PA cu THP Sursa: )* Sursa: )** Decopertare sol contaminat Sursa: )*** 80

181 5.2. Obiective SEVESO Lista obiectivelor SEVESO de pe teritoriul administrativ al municipiului Galaţi care se supun HG nr. 804/2007 din Municipiul Galaţi Nr. Numele şi adresa Agentului economic/ Coordonate amplasament SC Unicom Oil Terminal SA 45 26' ' 02'' 2. SC Electrocentrale SA Adresa Galaţi, Port Bazinul Nou, Dana 54 Galaţi, Sos. Smârdan nr. 3 Cod CAEN Categorie.. Clasificare operator (RM Rm) RM (risc major reîncadrare RM (risc major) Nr. de instalaţii relevante pentru securitate Denumirea substanţei ''' ' 37'' Galaţi, Sos. Smârdan nr. 5 P (atm) Nr. Rez. Cap. (mc) Rezervoare 600 L Rezervor metalic Motorină R0, R L 6 Rezervor metallic Gudron de huilă R L Rezervor metallic Păcurӑ R L 2 Rezervor metalic Bitum pentru drumuri L 5 Rezervor metallic Ulei de motor R38 46 L 3 Rezervor metallic Biodiesel - 50 L 2 Rezervor metallic Ulei vegetal L Rezervor metalic GPL R2 270 G 6 Cisterne metalice HCl (>35%) R23/35, R34/ L 7 NaOH R35 00 L Hidrat de hidrazină R45; R20/2/22; R34; R43; R5/53 4 L 0 Păcură R45; R66; R52/ Hidrogen R2 0,084 G Rezervoare din oţel NH 3 tehnic sol. 25% R34; R50 4 L Butoaie de plastic 200l R36/37/38; R38; R43; R5/53; R52/ 53; R53; R65; R t în instalaţie 220 t în rezervoare L 29,5 L gudron brut de huila RM (risc major Stare de agregare (S-solid, L-lichid, G-gaz) Benzină Ulei de transformator 240 Categorii.3; 2.2; 2.3a; 2.6 Capacitate totală de stocare (tone) R, R38, R45, R65, R67 Ulei de turbinӑ TBA 32E SC ArcelorMittal Galaţi SA Fraza de risc apa amoniacală, min. 6% apă amoniacală brutӑ PPAM PUI PUE Nu DA DA DA ISJU Butoaie de plastic 200l Rezervoare subterane din beton AM nr. 86/ In Instalaţii tehnologice DA DA DA ISJU In instalaţii tehnologice DA DA DA ISJU AIM nr. /n Revizuită la în procedură de revizuire Rezervoare metalice L 6 4x2000+4x200+3x500 +3x400+ 2x3000 R34/50 48 L 5 5x90; R34/50 84 L 7 2 x 500+5x200 R45 RS Nr. AIM/ AM Cisterne metalice cauciucate Rezervoare supraterane metalice; L Documente depuse Alt mod de stocare 8 AM nr. 30/ revizuită ȋn

182 benzen brut creuzot huila pt. negru de fum creozot pt. impregnare ulei de absorbtie ulei antracenic R45; R; R23;R24; R25;R L 7 3x800+ 2x200+2x00 R45 ; R5/ L 5 5x400 R45 ; R5/ L x400 R L x400 R45 80 L x S x50 x75+2x L 5 2x x L 4 2x00+x200+x42 acid sulfuric, conc % R9-Xi R36/38 - N R5/5345 R35,R36,R37, R38 NaOH 49% R35 P3-ferrocid 8580 (LTG2) P3-ferrofos 844 acid (LTG2) HCl (LBC+LBR) Passerite 6003 Henkel (zincare) R20, R22, R38, R4, R43 0,5 L Butoaie de 20 kg R36 0,5 L Butoaie de 20 kg R34, R L 4 x75 (c=33%) + 3x200 (c = 8%) R20/2/22, R36/37/38, 5,5 L 5 4 X 400l X200l R45;R46;R2/ 22; R26; R35; R42/43; R48/20; R5/53;R62 7 L 7 7 x mc R36 0 L 0 0 x mc R, R42/43 2 L 2 2 x mc R22; R38; R4; 0,4 L x mc R45 2 L 3 3x55 2 L x 2 L x L x naftalina I naftalina II Passerite 225W (zincare) P3-prevox (zincare) Rodine 600 IT (zincare) Betzdearborn AE (oțelӑrie) Gudron brut (furnale) Nalco 3 DT 29 (furnale) Nalco 3 DT 90 (furnale) Nalco 8506 R34, R37, R5/R53 R, 23/24/25, R36, R37,R38, R39/23/24/25 R36, R4, R5/53 Hipoclorit de sodiu (furnale) R3, R34 2 L x Nalco trac 0 plus (furnale) R22, R25, R34, R50, R52/53; L x Nalco (furnale) R20/22, R34, R42/43 L x 82

183 Nalco (furnale) Nalco Cat Floc Plus 803 (furnale) Nalco 7 D5 Plus (furnale) Nalco 7330 (furnale) Ulei protecţie bandă zincată Ulei hidraulic Ulei de transmisie 4. 5 SC CITY GAS SRL 45 26' ' 02' SC LINDE GAZ România SRL Galaţi, Zona Liberă, Platforma I Galaţi, Soseaua Smârdan, Nr SC Linde Gaz România SRL Fabrica de acetilenă Galaţi, Str. Alexandru Moruzzi Nr SC APA CANAL SA Galaţi, Strada C-tin Brâncoveanu Nr SC INTFOR SA 45 26' 7'' ' 0'' 6 Galaţi, Strada Portului nr RM (risc major) RM (risc major) 2 FOX şi New ASU R8; R23/24/25; R34; R43; R50/53 L x R 52; R 53 L x R65; R66 L x L x 8 L x 8mc - 6 L X 6mc - 6 L x 6mc 6,5 G 0,5 Container 0,9mc 6 In conducte L = 50km R34; R43; R52; R53, R23/24/25 R22; R38; R4; R50; R65; R66 Clor (sector hidrouzinal) Gaz metan (6 staţii UPDES) R23,R36/37, R3-50 R2 250 x 0 3 G Gaz de furnal R2 200 x 0 3 G ȋn conducte L = 0km Ulei emulsionabil - 60 L 4 x24 mc + x8mc + x2mc + x6.5 mc) Gaz petrolier (GPL) R L 5- atm 0 Rezervoare 0x90mc Cisterne CF 8 x75mc Cistern CF 4 x 90mc Oxigen lichid R8, R L 0,bar 2 x00 mc 26.6 G (gaz comprimat) 27 atm 2 5x00 mc 7 L bar 8 7 G şi G dizolvat în acetonă -9 atm Oxigen gaz R8, R34 Ulei R5/53 ptr. componenta fenol alchilat Rm (risc minor) Rm (risc minor) Clor Acid clorhidric 32-35% şi 4-20% Rm (risc minor) Acetilenă R5; 6; 2 R23; R 36/37/38; R50 R23-35; R ,8 G (gaz lichefiat) 45 Soluţie decapare 4-20% (5t) şi Acid rezidual 3235% (40t) atm NU DA DA DA NU DA DA DA ISJU NU NU NU NU NU Containere 0,8t NU NU DA DA NU 2x50mc 22mc în baia de decapare NU NU DA DA NU x40mc şi 600 butelii x 40 litri 2 Legendă : RS Raport de securitate; PPAM Politica de prevenire a accidentelor majore; PUI Plan de Urgenţă Internă; PUE Plan de Urgenţă Externă; AIM Autorizaţie Integrată de Mediu; AM Autorizaţie de mediu 83 IJSU AM nr. / AM nr. 74/ revizuită la data de AIM nr. / AM nr. 2/ AM nr. 5/ revizuită la

184 5.3. Arii naturale protejate Pe teritoriul Municipiului Galaţi se află următoarele arii naturale protejate: ROSPA (arii de protecţie specială avifaunistiscă) şi situri de importanţă comunitară (SCI). Situri Natura 2000 ROSPA02 Lacu Brateş ROSPA0070 Lunca Prutului Vlădeşti-Frumuşiţa ROSPA003 Delta Dunării şi Complexul Razim-Sinoe ROSCI0065 Delta Dunării ROSCI 005 Lunca Joasă a Prutului Suprafaţa unităţii administrativ teritoriale Judeţul Galaţi: Galaţi (63%); Tuluceşti (< %); Vânători (<%); Judeţul Galaţi: Folteşti (53%); Frumuşiţa (58%); Fârţăneşti (< %); Galaţi (< %); Măstăcani (34%); Oancea (7%); Tuluceşti (9%), Vlădeşti (26%); Judeţul Galaţi: Galaţi (< %); Judeţul Galaţi: Galaţi (< %); Judeţul Galaţi: Cavadineşti (%); Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%); Galaţi (7%); Măstăcani (3%); Oancea (%); Suceveni (6%), Tuluceşti (< %); Vlădeşti (9%);. Precizarea destinaţiei propuse prin suprafeţele din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA02 Lacul Brateş care vor fi introduse în intravilan: Prin HG nr. 97/20 pentru modificarea şi completarea HG nr. 284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, este instituit situl de protectie speciala avifaunistica ROSPA02 Lacul Brateş. Destinaţiile propuse prin suprafeţele din aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA02 Lacul Brateş care vor fi introduse în intravilan este de ferme agricole. În general depozitările se referă la ferme de legume (sortare, depozitare, ambalare şi păstrarea legumelor). In acest sens menţionăm următoarele societăţi care au solicitat şi obţinut Acordul de mediu de la ARPM Galaţi: SC AGRITER GRUP SRL - Decizia Etapei de evaluare iniţială (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a evaluării adecvate) nr. 00 din ; conform căreia proiectul propus Infiinţare Fermă depozitare legume, propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Galaţi, T93, P700/3, judeţul Galaţi, intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/20: - Decizia Etapei de încadrare nr. 28 din , conform căreia proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate; SC PRODLEG FARM SRL - Decizia Etapei de evaluare iniţială (demararea procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi/sau a evaluării adecvate) nr. 0 din ; conform căreia proiectul propus Infiinţare Fermă depozitare legume propus a fi amplasat în extravilanul Municipiului Galaţi, T7, P6//7, P6//8, Lot, judeţul Galaţi, intră sub incidenţa art. 28 din OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/20: - Decizia Etapei de încadrare nr. 280 din , conform căreia proiectul nu se supune evaluării impactului asupra mediului şi nu se supune evaluării adecvate; In Planşa P0 - Actualizare PUG Municipiul Galaţi - Incadrarea în teritoriul administrativ Situaţie propusă: Trupul E (fost G conform precizărilor furnizate ulterior) are ca destinaţie zonă unităţi industriale depozitare (fost fermă agricolă). Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţi pentru Trupul E (fost G) sunt: S existent = 56.03ha, S propusă = ha; rezultă o extindere de ha. Menţionăm că Tupul E (fost G) se află pe DN 2B Galaţi Giurgiuleşti. Trup B-M: Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţi pentru Trupul B-M sunt: Sexistent = ha, S propusă = ha; rezultă o extindere de 4.03ha. Menţionăm că Tupul B se află spre DJ 25, în apropiere de SC ArcelorMittal Galaţi SA. 84

185 Trup A-M: Suprafeţele studiate prin PUG Municipiul Galaţi pentru Trupul A-M sunt: Sexistent = ha, S propusă = ha; rezultă o extindere de ha. Menţionăm că Tupul A, se află spre DN26 Bârlad, Murgeni. 2. Prezenţa/efectivele speciilor de interes comunitar şi prezenţa habitatelor pe aceste suprafeţe 2.. Pentru fermele agricole (ferme de legume): Biodiversitatea din perimetrul studiat este formată, în majoritate, din specii comune, pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; Speciile de floră şi vegetaţie de pe amplasamentele proiectelor nu prezintă valoare conservativă, nici una dintre ele nu este inclusă în listele de protecţie l a nivel european şi naţional; pe amplasament predomină suprafeţele cu culturi agricole (agro -ecosisteme), la marginea cărora se întâlnesc sectoare de vegetaţie ruderală, fără vreun corespondent în conformitate cu lucrarea Habitatele din România (Doniţă şi al., 2005), unde sunt indicate principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000; Speciile de păsări Corvus corone (Cioara grivă); Corvus frucilegus (cioara de semănătură); Corvus monedula (stâncuţa); Parus major (Piţigoi mare); Passer domesticus (vrabia de casă); Passer montanus (vrabie de câmp); Pica pica (coţofana); Sturnus vulgaris (graur) au fost semnalate în zbor, în căutarea hranei; nu reprezintă specii de importanţă comunitară ale ariei naturale protejate ROSPA02; sunt specii comune, pentru care nu sunt necesare măsuri de conservare. Speciile de păsări Larus cachinnans (pescăruş argintiu); Larus ridibundus (pescăruş râzător) sunt specii de importanţă comunitară menţionate în sit; conform IUCN sunt specii nepericlitate, incluse în Directiva Păsări 79/409/EEC, Anexa II/2. Amplasamentul proiectului nu prezintă habitate pentru hrană, odihnă şi cuibărit. Speciile menţionate au o mare mobilitate. Activitatea de depozitare a legumelor (cod CAEN rev ) nu este o activitate cu impact semnificativ asupra mediului şi nu va afecta biodiversitatea. Conform Certificatului de urbanism nr. 26 din , eliberat de Primăria Municipiului Galaţi pentru SC PRODLEG FARM SRL, terenul se află în extravilanul Municipiului Galaţi, în zona destinată anexelor gospodăreşti ale exploataţiei agricole, reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele telecomunicaţii, lucrări de infrastructură, conform PUG Municipiul Galaţi aprobat prin HCL nr. 33/999. Conform Certificatului de urbanism nr. 97 din , eliberat de Primăria Municipiului Galaţi pentru SC AGRITER GRUP SRL, terenul se află în extravilanul Municipiului Galaţi, în zona destinată anexelor gospodăreşti ale exploataţiei agricole, reţele magistrale, căi de comunicaţie, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele telecomunicaţii, lucrări de infrastructură, conform PUG Municipiul Galaţi aprobat prin HCL nr. 33/ Obiectivele de protecţie a mediului relevante pentru PUG 6.. Obiective de protecţie mediului stabilite la nivel naţional, comunitar, internaţional Aderarea României la UE a impus transpunerea în legislatia românească a aquis ului comunitar, implementarea şi controlul implementării legislaţiei specifice. Obiective la nivel local şi naţional Planul Naţional pentru aderarea României la Uniunea Europeană In conformitate cu Planul Naţional pentru Aderarea României la Uniunea Europeană şi a prevederilor Legii nr. /998 privind Dezvoltarea Regională, în luna octombrie 999 a fost elaborat Planul Naţional de Dezvoltare al României, care ulterior a fost revizuit în anul Acest document corelează şi integrează următoarele documente: - Planul Regional de Dezvoltare; - Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; - Planul Naţional pentru Transport; 85

186 - Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; - Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Din acest punct de vedere, dezvoltarea regională a României va ţine seama de considerentele privind protecţia şi conservarea mediului. Strategia propusă s-a axat pe următoarele domenii importante: îmbunătăţirea calităţii apei, reducerea emisiilor în aer (în special a celor de dioxizi de sulf şi azot), reciclarea deşeurilor şi depozitarea deşeurilor municipale în condiţii ecologice Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului (PNAPM) a fost elaborat în anul 995 (ultima dată fiind revizuit în anul 999) şi a fost actualizat în concordanţă cu Planul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului Comunitar, în scopul furnizării unui instrument cheie pentru stabilirea măsurilor în cadrul procesului de integrare europeană, plan ce necesită integrarea politicilor de mediu în cadrul celorlalte sectoare (industrie, agricultură, transporturi, amenajarea teritoriului şi sănătate). Selectarea, analiza şi implementarea proiectelor din cadrul PNAPM s-a făcut în concordanţă cu următoarele criterii: - domenii majore de activitate; - abordarea pe anumite nivele (local, regional, naţional); - perioada de implementare: termen scurt şi mediu; - problemele generale abordate: protecţia calităţii apelor, protecţ ia calităţii aerului şi a atmosferei, protecţia calităţii solului, conservarea biodiversităţii, silvicultura, managementul deşeurilor, planificare urbană şi transporturi; - legislaţie şi reglementări, dezvoltare instituţională. Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor In anul 2004, în conformitate cu Directiva Cadru privind deşeurile nr. 75/442/EEC Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor a elaborat şi aprobat prin hotărâre de guvern, Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor cu scopul de a crea cadrul necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Conform acestei strategii, responsabilitatea pentru activităţile de gestionare a deşeurilor revine generatorilor, în conformitate cu principiul poluatorul plăteşte sau, producătorilor în conformitate cu principiul responsabilitatea producătorului. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Acest plan naţional a fost adoptat prin HG nr. 23/2003 fiind elaborat pentru perioada în baza prevederilor legislaţiei europene şi naţionale în domeniu; planul are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective strategice pe care România trebuie să le îndeplinească, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, în domeniul gestionării deşeurilor, precum şi unele acţiuni cu termen pentru anul Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea 2 S-E Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Galaţi Aceste planuri sunt elaborate pentru perioada de 0 ani ( , cu posibilitatea de revizuire dupa 5 ani) în baza prevederilor Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor, a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, a legislaţiei europene şi naţionale în domeniu şi au ca obiectiv crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor municipale solide, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Planul cuprinde obiective, ţinte şi măsuri pe termen scurt şi mediu, precum şi unele acţiuni pentru perioada PROGRAMUL OPERAȚIONAL SECTORIAL DE MEDIU (POS MEDIU) 86

187 Obiectivul global al POS Mediu îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, contribuind în acelaşi timp la conformarea cu acquis-ul comunitar de mediu. Implementarea programului va conduce la creşterea calităţii serviciilor publice de apă, canalizare, salubritate şi termoficare, ţinând cont de principiile dezvoltării durabile şi poluatorul plăteşte. Obiectivele specifice POS Mediu sunt: Creşterea accesului populaţiei din toate judeţele ţării la servicii publice de apă, canalizare şi epurare, până în 20. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric, în minimum 30 de judeţe, până în 20. Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare în cele mai poluate localităţi, până în anul 20. Protecţia naturii prin managementul ariilor naturale protejate, inclusiv prin implementarea reţelei Natura 2000 STRATEGIA NATIONALA PENTRU CONSERVAREA DIVERSITATII BIOLOGICE SI UTILIZAREA DURABILA A COMPONENTELOR SALE IN ROMANIA In capitolul 3 al strategiei sunt prezentate obiectivele şi acţiunile prioritare privind strategia de armonizare în domeniul conservării naturii. De interes pentru prezentul PUG sunt următoarele obiective: Organizarea Reţelei Naţionale de Arii Protejate şi asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale şi conservării diversităţii biologice; Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice existente în afara ariilor protejate prin: - Reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă, supraexploatarea resurselor naturale, planificarea, amenajarea şi utilizarea necorespunzătoare a teritoriului; - Reconstructia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate. Relevanţa Planului pentru integrarea obiectivelor de mediu şi implementarea legislaţiei de mediu Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Factor de mediu Apa Obiective de mediu la nivel național, regional şi local Calitatea apei trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare care transpune prevederile Directivei Cadru privind apa nr. 2000/60/CE împreună cu directivele fiice. Epurarea apelor uzate trebuie să fie conformă cu legislaţia naţională care transpune prevederile Directivei 9/27/CEE. România trebuie să se alinieze normelor europene până la 3 decembrie 20 pentru aglomerările mai mari de locuitori echivalenţi; Obiective de mediu stabilite prin PUG Reducerea poluării apelor prin creşterea gradului de epurare a apelor reziduale menajere şi industriale; Creşterea numărului locuitori care să beneficieze de infrastructura de apă/canal; Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi asigurarea apei potabile de calitate pentru toţi locuitorii ; Reabilitarea sistemelor de colectare, transport şi de tratare a apei; Înlocuirea şi modernizarea reţelelor de distribuţie apă; Extinderea reţelelor de canalizare pentru captarea şi epurarea apelor uzate pentru toţi locuitorii din Municipiul Galaţi; Staţie de epurare modernă; Staţii de epurare moderne pentru apele uzate industriale; Canalizări în sistem divizor şi staţii de pompare ape uzate, modernizarea reţelelor 87

188 de canalizare existente şi realizarea de reţele noi de canalizare în zonele noi propuse pentru locuit şi zonele fără reţele de canalizare; Optimizare raport resurse de apa-consum, contorizarea consumului de apă potabilă, apă industrială şi ape uzate; Aer Calitatea aerului trebuie să corespundă legislaţiei naţionale care transpune Directivele 96/62/CE şi 999/30/CE privind valorile limită pentru SO 2, NO 2, NO, particule în suspensie şi plumb. Strategia naţională privind protecţia atmosferei urmăreşte stabilirea unui echilibru între dezvoltarea economico-socială şi calitatea aerului (HG nr. 856/2005 privind plafoanele naţionale pentru anumiţi poluanţi atmosferici). În legislaţie se prevede întreţinerea şi modernizarea infrastructurii de transport rurtier (drumuri, mijloace de transport nepoluante). Sol Reducerea şi prevenirea poluării şi degradării solurilor. Imbunătăţirea calităţii solurilor şi utilizarea durabilă a resurselor de sol. Identificarea, investigarea şi refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric. Remedierea zonelor afectate de poluări accidentale. Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor menajere. Reabilitarea suprafeţelor de teren degradate prin activităţi antropice. Zgomot Reducerea zgomotului şi vibratiilor în cartierele sensibile. Reducerea poluarii fonice din industrie şi transporturi în asezarile umane. HG 32/2002 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental cu completarile şi modificarile ulterioare. STAS : Acustică urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot (se Minimizarea impactului asupra calităţii aerului; Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer; Introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi; Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi; Reducerea emisiilor de poluanţi specifici traficului auto. Implementarea planului de mangement al deşeurilor pentru intregul teritoriu administrativ al Municipiului Galaţi; Reducerea poluării solului prin gestionarea adecvată a deseurilor atat în cadrul unitatilor industriale/economice, asociatiilor de locatari, cat şi în cadrul locuintelor individuale; Reducerea poluării solului prin implementarea unui sistem de transport adecvat; Reducerea poluării solului prin reabilitarea, modernizarea şi extinderea sistemului de colectare, tratare şi evacuare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale; Reducerea poluarii solului prin impermeabilizarea depozitelor pentru dejecţiile solide şi lichide de la fermele agricole şi adoptarea sistemelor de aplicare ale acestora ca îngrăşământ conform Codului de bune practici agricole. Asigurarea fluenţei traficului pe arterele principale de circulaţie prin optimizarea ciclului de semaforizare în intersecţii; Crearea liniei de centură Reabilitarea infrastructurii reţelelor stradale sau tronsoanelor intens circulate Implementarea unor măsuri tehnice la nivelul surselor de zgomot Reducerea nivelului de zgomot rezultat în urma desfăşurării unor activităţi productive sau de alimentaţie publică prin aplicarea unor sisteme de izolare fonică la aceste 88

189 Sănătatea populaţiei Biodiversitate Mediul social şi economic/ Conştientizarea publicului referă la zgomotul exterior). Ghidul privind adoptarea valorilor limita şi modul de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii L zsn şi L noapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale şi în aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate principale şi în aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari şi / sau urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute în Anexa la OUG nr. 2/2005 pentru prevenirea şi controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 84/2006. Legislatia românească este aliniată la legislatia europeană în ceea ce priveste: reducerea pierderilor energetice datorate izolӑrii termice ineficiente populației sănătatea populației prin asigurarea condițiilor de igienă (apă curentă, canalizare, depozitarea controlată a deşeurilor); îmbunătăţirea calităţii mediului şi asigurarea unui nivel înalt al calităţii vieţii; Conservarea diversităţii biologice, utilizarea durabilă a habitatelor naturale, a speciilor de flora şi fauna salbatică şi reconstrucţia ecologică a sistemelor deteriorate; Gestionarea durabilă a pădurilor şi susţinerea rolului acestora în viaţa socială şi economică a ţării Legislaţia natională, în concordanţă cu cea europeană prevede accesul liber al cetăţenilor la informaţia de mediu (HG nr. /2002), implementarea obligaţiilor rezultate din Convenţia privind accesul publicului la luarea deciziilor în probleme de mediu semnată la Aarhus la 25 iunie unităţi; Blocarea căilor de propagare a zgomotului prin crearea de perdele de protecţie, inclusiv spaţii verzii pentru zonele locuite; Realizarea unor izolaţii speciale ale unor clădiri împotriva unuia sau mai multor tipuri de zgomot ambiental, combinată cu facilităţi de ventilaţie sau aer condiţionat, astfel încât valorile ridicate ale izolaţiei împotriva zgomotului ambiental să poată fi menţinute; Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi; Reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto; Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor; Reducerea poluării fonice datorate traficului auto; Realizarea de perdele vegetale de protecţie; Protecţia, conservarea şi refacerea diversităţii biologice terestre şi acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate; Monitorizarea speciilor potenţial invazive Creşterea suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al satisfacerii necesităţilor de dezvoltare; Accentuarea şi diversificarea funcţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu creşterea cerinţelor societăţii faţă de pădure Asigurarea protecţiei peisajului natural, cultural şi istoric; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de mediu; 89

190 998 şi ratificată prin Legea nr. 86/2000 privind stabilirea cadrului de participare a publicului la elaborarea anumitor planuri şi programe în legătură cu mediul. Gospodaria deseurilor Prevenirea apariţiei şi minimizarea cantităţii de deşeuri generate. Reducerea cantităţii de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică. Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii, anvelope. Asigurarea unui management corespunzător al deşeurilor. Implementarea planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel regional, judeţean şi local. Peisajul OUG nr. 95/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare contine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic, de refacere peisagistică a zonelor de agrement, de protejare, refacere şi conservare a monumentelor istorice, a ariilor naturale protejate. Infrastructura rutiera/transport Reconfigurarea circulaţiei în vederea reducerii timpilor de staţionare în trafic şi a cantităţilor de gaze eliminate în atmosferă prin combustia motoarelor. Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor în mediul urban şi rural având în vedere că până în 203 trebuie extinsă colectarea a 84% din deşeurile municipale generate; Depozite impermeabilizate pentru dejecţiile solide şi lichide de la fermele agricole şi sisteme de aplicare ale acestora ca îngrăşământ conform Codului de bune practici agricole; Depozite de pesticide în condiţii de securitate pentru sănătate şi mediu; Incadrarea în valorile limită din Directiva 76/464/CEE la substanţele prioritare/ prioritar periculoase a apelor uzate industriale; Reducerea cantităţii de deseuri biodegradabile la depozitare prin compostare şi alte metode de tratare astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative; Gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deseuri (deseuri municipale periculoase, deseuri voluminoase, deseuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate din staţia de epurare); Colectarea şi valorificarea potenţialului util din deseurile din construcţii şi demolări; Inchiderea depozitelor neconforme; Intreţinerea spaţiilor verzi; Reabilitarea cladirilor cu valoare istorică; Extinderea/modernizarea reţelelor de alimentare cu apă; Extinderea/modernizarea sistemelor de colectare, tratare şi evacuare apelor uzate. Separarea traficului de tranzit de cel local (variante ocolitoare); Eliminarea trecerilor la nivel cu liniile de cale ferată (pasaje rutiere); Stabilirea unui sistem de organizare a circulaţiei bazat pe raportul flux/capacitate care trebuie să se situeze în limitele nivelului de serviciu C care permite desfăşurarea circulaţiei cu o fluenţă în care sunt posibile şi unele manevre; Identificarea unor terenuri, în apropierea centrelor de interes pentru a se construi parcări; 90

191 Factorii climatici Adoptarea de măsuri menite să reducă efectele ce pot avea implicaţii negative asupra factorilor climatici Crearea condiţiilor în cadrul sistemului de organizare a circulaţiei pentru mijloacele de transport public (benzi proprii, prioritate în intersecţii, dotări, etc) având în vedere că preiau cca. 70% din deplasările care se efectuează pe teritoriul oraşului; Amenajarea intrărilor în oraş. Modernizarea infrastructurii rutiere; Extinderea şi modernizarea sistemului de colectare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale; Reabilitarea unităţilor de producere a agentului termic şi a apei calde menajere; prevederea acestora cu instalaţii moderne şi eficiente de ardere. Astfel se asigură implementarea obiectivelor de mediu stabilite la nivel naţional şi local, a prevederilor directivelor U.E. precum şi a obligaţiilor asumate de România în capitol ul 22 Mediu a tratatului de aderare la U.E. Referitor la implementarea prevederilor legislaţiei naţionale şi a directivelor comunitare de mediu, P.U.G. ul asigură implementarea prevederilor actelor normative mentionate în prezentul raport, şi în mod special a următoarelor acte normative: - OUG nr. 95/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; - H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 2/20 privind regimul deşeurilor; - Legea apelor nr. 07/996, cu modificările şi completările ulterioare; - HG nr. 88/2002 privind aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificările şi completările ulterioare; - O.U.G. nr. 243/2000, privind protecţia atmosferei, aprobată prin Legea nr. 655/200 modificată ulterior cu O.U.G. nr. 2/2007; - Ordinul MSi nr. 536/997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă a populaţiei, modificat şi completat cu Ordinul MS nr. 028/2004; - Ordinul M.A.P.P.M. 756/997, pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului Modul de îndeplinire a obiectivelor de protecţia mediului Scopul evaluării de mediu pentru planuri şi programe constă în determinarea formelor de impact semnificativ asupra mediului ale planului analizat. Aceasta s-a realizat prin evaluarea propunerilor PUG Galaţi în raport cu un set de obiective pentru protecţia mediului. Un obiectiv reprezintă un angajament a ceea ce se doreste a se obţine. Tintele reprezintă obiective mai specifice, mai concrete care se doresc a fi atinse. Pentru măsurarea progreselor în implementarea acţiunilor, deci în realizarea ţintelor, precum şi în final în atingerea obiectivelor se utilizează îndicatori, elemente care permit monitorizarea şi cuantificarea rezultatelor unui plan. La stabilirea obiectivelor, ţintelor şi a indicatorilor s-au luat în considerare, atât propunerile PUG şi faptul că principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din Municipiul Galaţi, cât şi starea actuală a amplasamentului pe care se propune realizarea obiectivelor planului. Trebuie precizat faptul că amplasamentul aferent PUG Municipiul Galaţi este reprezentat fie din terenuri construite, fie de terenuri agricole, ambele fiind antropizate. Planul urbanistic prin specificul său se adresează mediului urban, dar propunerile incluse vizează îmbunătăţirea stării şi calităţii acestuia, în scopul adoptării soluţiilor de urbanizare şi asigurării unor condiţii optime, din punct de vedere urbanistic, pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii. Prin aceste elemente esenţiale, un plan urbanistic se deosebeşte net de alte tipuri de planuri, care propun dezvoltarea prin utilizarea unor terenuri din zonele naturale. Ca urmare la stabilirea obiectivelor de 9

192 mediu, a ţintelor şi a indicatorilor s-a luat în considerare faptul că propunerile PUG nu ţintesc mediul natural, iar principalul receptor pe care îl are în vedere este populaţia din localitatea respective. Obiectivele de mediu s-au stabilit pentru factorii/aspectele de mediu identificate în capitolul 4 şi stabiliţi în conformitate cu prevederile HG nr. 076/2004 şi ale Anexei I la Directiva 200/42/CE. Obiectivele de mediu iau în considerare şi reflectă politicile şi strategiile de protecţie a mediului naţionale şi ale Uniunii Europene şi iau în considerare obiectivele de mediu stabilite la nivel local şi regional, stabilite prin Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Galaţi, şi respectiv prin Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 2 SUD EST. Obiectivele, ţintele şi indicatorii sunt focalizate pe factorii / aspectele de mediu asupra cărora planul analizat are un impact semnificativ, pozitiv sau negativ. In Tabelul de mai jos se prezintă obiectivele, ţintele şi indicatorii, pentru factorii/aspectele de mediu relevanţi pentru evaluarea de mediu. 92

193 Factor/ aspect de mediu Obiective strategice de mediu Obiective specifice de mediu Tinte Indicatori Limitarea poluării la nivele care să nu producă un impact semnificativ asupra calităţii apelor (apa de suprafaţă, apa potabilă, apa subterană) Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi în apele reziduale - Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare; - Realizarea de rigole şi şanţuri pentru dirijarea şi preluarea apelor pluviale de către receptorul natural; - Realizarea perimetrelor de protecţie la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare; - Indicatorii de calitate ai apelor uzate menajere vor trebui să respecte limitele stabilite în NTPA 00/2002 ; Limitarea emisiilor în aer la niveluri care să nu genereze un impact semnificativ asupra calităţii aerului în zonele cu receptori sensibili; Respectarea valorilor limită legale pentru concentraţiile de poluanţi la emisie (surse staţionare dirijate, surse mobile); Respectarea măsurilor de management pentru toate obiectivele prevăzute în plan cu respectarea legislaţiei specific: Legea nr. 04/20 privind calitatea aerului înconjurător; Emisii poluanţi : - NOx, - SOx, - Pulberi - CO; Solul/ Utilizarea terenului Limitarea impactului negativ asupra solului; Reducerea degradării solului ca urmare a activităţilor desfăşurate în etapele de implementare ale planului; Respectarea măsurilor privind poluarea şi degradare solului şi subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/997, Ordin nr. 344/2004, HG nr. 403/2007; Indicatori specifici pentru calitatea solului: ph, hidrocarburi, metale, grad de eroziune, etc. Zgomot şi vibraţii - Limitarea, la surse, a poluării fonice în zonele cu receptori sensibili la zgomot; - Limitarea nivelurilor de vibraţii; - Respectarea valorilor limită legale pentru protejarea receptorilor sensibili la poluarea fonică; - Protejarea receptorilor sensibili la vibraţii; Respectarea limitelor maxime admisibile pentru zgomot şi vibraţii: HG nr. 32/2005, HG nr. 674/2007, STAS Nivel zgomot : - Limita incintei < 65 db - Zone de locuit < 50 db Managementul deşeurilor Respectarea legislaţiei privind colectarea, depozitarea şi valorificarea/eliminarea deşeurilor; Populaţia Îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi de viaţă ale populaţiei; Apa Aerul Colectarea şi depozitarea deşeurilor, în conformitate cu prevederile legale ; Creşterea numărului de locuri de muncă pentru populaţia din zonă; Implementarea obiectivelor privind managementul corespunzător al deşeurilor; respectarea măsurilor privind poluarea şi degradarea solului şi a subsolului cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare: Ordin nr. 756/997; HG nr. 349/2005; Ordin nr. 344/2004; HG nr. 403/2007; Legea nr. 2/20; - Asigurarea calitativă, cantitativă a apei potabile în toate zonele locuite; - Asigurarea colectării apelor uzate menajere din toate cartierele municipiului; 93 Indicatori de calitate ai apei uzate menajere care să permită evaluarea calităţii acestora în raport cu prevederile legale (ph, CBO5, CCOCr, materii în suspensie, detergenţi sintetici, substanţe extractibile, etc.). Cantităţi de deşeuri pe tipuri conform HG nr. 856/2002; - Număr /procent de locuinţe racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apă din totalul locuinţelor municipiului; - Număr /procent de locuinţe racordate la

194 Peisaj Biodiversitatea, patrimoniu cultural Factori climatici Minimizarea impactului asupra peisajului Legislaţia naţională (OUG nr. 95/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare) conţine prevederi referitoare la menţinerea şi ameliorarea fondului peisagistic natural şi antropic, de refacere peisagistică a zonelor de interes turistic sau de agrement, de protejare, refacere şi conservare a monumentelor istorice - Crearea condiţiilor pentru dezvoltarea economică a zonei; - Asigurarea managementului instituit pentru colectarea deşeurilor; - Menţinerea calităţii factorilor de mediu în limita prevederilor legale pentru protecţia sănătăţii populaţiei; Menţinerea, în măsura posibilului, a trăsăturilor de continuitate a formei terenului şi evitarea schimbărilor topografice; - Implementarea prevederilor Planului de reabilitare a mediului; - Acţiuni specifice pentru reducerea impactului asupra peisajului în etapele de construcţie şi de funcţionare; Modul de respectare a prevederilor PUG cu privire la asigurarea esteticii peisajului în cadrul viitoarelor planuri urbanistice zonale; Asigurarea protecţiei peisajului natural şi a monumentelor istorice - Protejarea florei şi faunei din ariile protejate conform OUG nr. 57/2007; - Protejarea monumentelor istorice conform Legii nr. 422/200 şi OUG nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes. - Distribuţia, structura şi totalitatea speciilor caracteristice ariilor protejate. - Instituirea zonelor de protecţie specială a obiectivelor. Adoptarea de măsuri menite să reducă efectele ce pot avea implicaţii negative asupra factorilor climatici Modernizarea infrastructurii rutiere; Extinderea şi modernizarea sistemului de colectare a apelor uzate menajere şi a celor pluviale; Reabilitarea unitatilor de producere a agentului termic şi a apei calde menajere; prevederea acestora cu instalatii moderne şi eficiente de ardere. 94 sistemul centralizat de canalizate, din total locuinţelor municipiului; - Număr/procent de gospodării dotate cu facilităţi de colectare a deşeurilor menajere şi procent contracte individuale încheiate cu societăţi autorizate specializate; - Indicatori specifici pentru calitatea factorilor de mediu (apă, aer, sol); - Modul de viaţă, aspecte fiziologice, aspecte psihologice.

195 7. Potenţialele efecte semnificative asupra mediului 7.. Introducere Implementarea obiectivelor Planului Urbanistic General al Municipiului Galaţi, va avea efecte pozitive asupra dezvoltării oraşului, atât din punct de vedere socio-economic, cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului şi al sănătăţii populaţiei. PUG-ul are ca scop stabilirea direcţiilor de dezvoltare a Municipiului Galaţi, în corelare cu prevederile de amenajare a teritoriului naţional şi judeţean, în condiţiile respectării dreptului de proprietate şi al interesului public Metodologia de evaluare utilizată în Planului Urbanistic General Cerinţele HG nr. 076/2004 prevăd evidenţierea efectelor semnificative asupra mediului determinate de implementarea planului supus evaluării de mediu. Scopul este identificarea şi evaluarea formelor de impact generate de implementarea planului. Propunerile PUG pot genera forme de impact asupra factorilor de mediu, forme de impact care pot avea diferite magnitudini, durate şi intensităţi. Pentru a evalua impactul asupra factorilor de mediu s-au stabilit criterii specifice care să permită evidenţierea impactului semnificativ. Impactul semnificativ este definit ca impactul care prin natura, magnitudinea, durata şi intensitatea să altereze un factor sensibil de mediu. Conform cerinţelor HG nr. 076/2004 efectele potenţiale semnificative asupra factorilor de mediu trebuie să includă efecte secundare, cumulative, sinergice, pe termen mediu şi scurt şi lung, permanente şi temporare, pozitive sau negative Categorii de impact Categoriile de impact şi criteriile de evaluare au fost stabilite pe baza evaluării propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu prezentate. Categoria de impact Categoria de impact Impact pozitiv semnificativ Impact pozitiv Impact neutru Impact negativ nesemnificativ Impact negativ semnificativ Descriere Efecte de lungă durată sau permanente ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu Efecte pozitive ale propunerilor planului asupra factorilor de mediu Efecte pozitive şi negative care nu au nici un efect. Efecte negative minore asupra factorilor de mediu Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor de mediu. Simbol Formele de impact identificate ca fiind relevante pentru PUG propus, grupate pe categorii de factori/aspecte de mediu sunt prezentate în continuare. În urma evaluării au fost considerate acele efecte negative pentru care media a fost cuprinsă în intervalul (-2; 0) Efecte asupra mediului generate de implementarea Planului Urbanistic General Pentru analiza impactului PUG Galaţi asupra aspectelor de mediu, s-a utilizat diagrama de tip Cauză Efect, care ilustrează relaţiile dintre propunerile planului asupra calităţii factorilor de mediu, care în final, ar trebui să conducă la dezvoltarea durabilă a municipiului Galaţi. Efectul este o anumită caracteristică / condiţie de calitate. 95

196 Diagrama cauzӑ - efect pentru determinarea impactului PUG-ului propus asupra factorilor de mediu 96

197 Obiectivele prioritare de dezvoltare ale Municipiului Galaţi sunt clasificate ȋn urmӑțoarele direcții: relații ȋn teritoriu; locuire; profil economic; elemente de mediu; ec hipare edilitarӑ; circulaţie și transporturi. Ob. Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în intravilanul nou propus: - reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă în Municipiul Galaţi; - construirea a 2 rezervoare de mc în incinta tehnologică a Uzinei de apă cu scopul de a asigura capacitatea de stocare a Uzinei de tratare nr. 2; - construirea a 2 rezervoare de înmagazinare a apei în zona Staţiei de pompare Fileşti pentru a preîntâmpina alimentarea cu restricţie a consumatorilor din arealul Staţiilor de Pompare apă de adâncime Fileşti îi Turn Apă, datorită afectării debitelor captate din sursele de apă de adâncime, în caz de fenomene meteorologice extreme (secetă extremă, inundaşii majore, temperaturi negative extreme); - prelungirea cu cca. 800m a conductei de apă Dn 400 mm FnD de pe Strada Traian, de la intersecţia cu Strada Zimbrului până în Strada Cetăţeanu Ion, pentru a face inel cu reţeaua de apă existentî pe Strada Arcaşilor; - realizarea sistemului de colectare ape uzate şi extinderea reţelei de canalizare în intravilanul propus; - realizarea staţiei de epurare ape uzate menajere (tratare biologică şi terţiară); Ob. 2 Zona căilor de comunicaţie (căi rutiere şi spaţii aferente, căi ferate şi spaţii aferente): - Realizarea sistemului de circulaţie dimensionat în concordanţă cu propunerile de circulatie, pe categorii şi funcţiuni; - Dezvoltarea Drumului Expres propus în conformitate cu PATZ Braila - perspectiva 2030; - Crearea unor noi noduri intermodale (auto/cf/ tramvai usor) in zona Brateş şi Barboşi- relaţionate metroului uşor propus prin PATZ Braila- perspectiva 2030; - Crearea de noi legături carosabile prin închiderea unor inele de circulatie (cartier Dunărea, Arcaşilor, relaţia oraş - Combinat); - Crearea de pasaje denivelate în cazul intersecţiilor sistemului major de circulaţii cu calea ferată; - Lărgirea şoselei de Centură şi a DN2A (Arcaşilor) şi relaţionarea cu Drumul Expres; - Crearea unor noi traversări peste braţul Cătuşa şi portul de bacuri; - Realizarea variantei de ocolire a Municipiului Galaţi (L = 33,6km) devierea traficului de tranzit între Galaţi şi Vama Giurgiuleşti şi Oancea; - Realizarea traseului de ocolire a Municipiului Galaţi din Zona Podului de peste Râul Siret şi ieşire în partea de nord spre Municipiul Tecuci; - Refacerea reţelei de drumuri; - Reabilitarea şi/sau amenajarea spaţiilor verzi (inclusiv cele intra-rezidentiale); - Imbunătăţirea infrastructurii de transport (cu efect direct asupra calităţii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante în aerul atmosferic); - Dezvoltarea reţelei de transport alternativ (cu efect direct asupra calităţii aerului, prin reducerea emisiilor de gaze poluante în aerul atmosferic); Ob. 3 Zonarea intravilanului şi definirea funcţionalităţii terenurilor din intravilan intravilan - Extinderea intravilanului de la ha la 676,59 ha (aceste suprafete incluzand si corectiile intravilanului conform PUG Municipiu in vigoare). Suprafaţa totală a extinderilor este de 860,6ha; - Eliminarea din intravilan a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului; promovarea activităţilor compatibile cu UTR (Unitatea Teritorială de Referinţă); - amplasarea obiectivelor industriale se va face în zone industriale cu respectarea limitelor de siguranţă stabilite de legislaţie astfel încât să nu fie afectată sănătatea populaţiei - Stabilirea disfuncţionalităţilor existente şi a priorităţilor de dezvoltare; - Precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construire, amenajate şi plantate, stabilirea formelor de proprietate şi circulaţiei juridice a terenurilor; 97

198 Ob. 4 Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii şi alunecări de teren); - stabilirea zonelor cu risc natural delimitate şi declarate stfel conform legii, precum şi măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone; - stabilirea zonelor cu risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri; - stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire; - delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană; Ob. 5 - Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic - stabilirea zonelor protejate i de protecţie a monumentelor istorice şi siturilor arheologice şi a zonelor cu regim special de protecţie prevăzute de legislaţia în vigoare; - interzicerea realizarii de construcţii care prin amplasament, funcţiune şi aspect arhitectural depreciază valoarea peisajului; - respectarea distanţelor minime de protecţie, precum şi de reglementări corespunzătoare zonei cu privire la felul investiţiilor, activităţi premise, obligativităţi, servituţi şi restricţii, evidenţiate în Regulamentul Local de Urbanism ȋntocmit pentru PUG Galaţi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional Zone protejate; - respectarea prevederilor Legii nr. 422/200 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările şi completările ulterioare; Ob Gestiunea deşeurilor - Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale; - Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase; - Implementarea sistemelor de colectare selectivă a materialelor valorificabile astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile; - Institurea unui sistem pentru reutilizarea, reciclarea şi recuperarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, conform prevederilor legale în vigoare; - marcarea vizibilă pe documentele de cadastru a suprafeţei ocupate de fostul depozit de deşeuri, interdicţia construcţiilor de orice fel şi realizarea perdelelor vegetale de protecţie; - interzicerea creării unor depozite necontrolate de deşeuri pe teritoriul administrativ al Municipiului Galaţi şi interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor în alte locuri decât cele prevăzute şi special amenajate acestui scop; Ob. 7 Extinderea spaţiilor plantate; dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agrement; - identificarea şi păstrarea spaţiilor verzi compacte situate pe terenurile aparţinând domeniului public (parcuri, grădini, scuar, baze sportive, etc.); - identificarea terenurilor degradate de pe teritoriul administrative al municipiului Galaţi care pot fi amenajate ca spaţii verzi; - identificarea zonelor deficitare şi propunerea extinderii suprafeţelor de spaţiu verde Sistemul de spaţii verzi va fi alcătuit din următoarele tipuri de terenuri: - parc spaţiu verde, cu suprafaţa de minimum un hectar; - scuar spaţiu verde, cu suprafaţa mai mică de un hectar amplasat în cadrul ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice; - grădina botanică; - bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanţă; - spaţii verzi aferente louinţelor de tip condominiu; - pădure de agrement; - spaţii verzi pentru protecţia cursurilor de apă şi lacurilor; - culoare de protecţie faţă de infrastructura tehnică. 98

199 Ob. 8 Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu - elaborarea şi implementarea unor programe specifice pentru conştientizarea publicului asupra necesităţii protejării şi conservării valorilor naturale; Obiectivul nr. Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă ăi canalizare în intravilanul nou propus Factor de mediu Aer Obiective de mediu relevante Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Nivel de impact 0 Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze +2 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate + Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; +2 Riscuri naturale Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Zonarea teritorială Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport şi agrement şi protecţie; Biodiversitate, patrimoniu cultural Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării 0 Semnificaţia impactului Impact neutru. Asigurarea în toate perimetrele locuite a alimentării cu apă, a colectării apelor uzate menajere prin extinderea reţelei de canalizare, tratarea apei potabile şi epurarea apelor uzate. Evacuarea apelor uzate epurate contribuie la îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă, elimină sursa de poluare a pânzei freatice. Temporar, în perioada executării lucrărilor poate fi afectată structura solului prin deversări accidentale de produse petroliere. Efectele sunt negative, directe, temporare şi reversibile. După implementarea proiectului imapctul asupra solului este pozitiv, prin evitarea afectării acestuia prin evacuarea necorespunzătoare a apelor uzate menajere. Impact pozitiv semnificativ asupra populaţiei şi sănătăţii umane ca urmare a îmbunătăţirii calităţii vieţii. In timpul implementării este necesară stabilizarea malurilor de pământ şi urmărirea terenurilor în cazul în care traseul conductelor intersectează zone cu alunecări de teren. Efectul este temporar, nesemnificativ în condiţiile aplicării măsurilor de prevenire/ reducere. + După implementare, impact pozitiv, indirect, permanent. Zonificarea funcţională permite dezvoltarea urbană, economică şi a serviciilor. +2 Impact poztiv asupra faunei acvatice prin evacuarea în emisar a apelor uzate epurate, în condiţii de calitate prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare; evitarea afectării pânzei de ape freatice prin evacuarea 99

200 necorespunzătoare a apelor uzate. Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total +2 Impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, asupra mediului social şi economic ca urmare a îmbunătăţirii calităţii vieţii. + Implicarea populaţiei în managementul apelor uzate. Obiectivul nr. 2 Zona căilor de comunicaţie (căi rutiere şi spaţii aferente, căi ferate şi spaţii aferente): Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului; +2 Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze 0 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; + +2 Semnificaţia impactului Temporar, pe perioada executării lucrărilor pot să apară emisii de praf şi gaze de eşapament. Efectele sunt negative, directe, temporare şi reversibile. După implementare, impactul este pozitiv semnificativ; prin fluidizarea traficului, se reduc emisiile de gaze de eşapament prin reducerea consumului de carburant. Temporar, pe perioada implementării, pot apărea fenomene de poluare generate de deversări accidentale, spălarea materialelor, având ca rezultat afectarea calităţii, creşterea turbidităţii apei. Efectul este temporar, reversibil. După implementare, impactul asupra factorului de mediu apa este neutru. Impact negativ nesemnificativ prin alterarea structurii solului în situaţia poluărilor accidentale, depozitării neconforme a deşeurilor. Efectele sunt negative, directe, temporare şi reversibile. După implementare, impactul este pozitiv nesemnificativ; se reduce poluarea solului prin depunerea poluanţilor atmosferici, datorită reducerii cantităţii de combustibili utilizaţi. In timpul implementării proiectului pot apărea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibraţii, emisii de pulberi şi gaze de eşapament. Efectele sunt temporare şi acceptabile în situaţia aplicării măsurilor de diminuare. După implementare, creşte siguranţa în trafic, confortul deplasărilor şi posibilităţile de comunicare; scade intensitatea traficului în localitate, se reduc emisiile de gaze de eşapament, pulberi, zgomot şi vibraţii. 200

201 Riscuri naturale Zonarea teritorială Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport şi agrement şi protecţie; Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării. Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total + In timpul implementării proiectului este necesară stabilizarea şi urmărirea terenurilor în cazul în care traseul drumului intersectează zone cu alunecări de teren. Pot apărea efecte semnificative, dar prin măsuri de combatere, pot fi aduse la un nivel acceptabil. După implementare, obiectivul va avea impact pozitiv permanent, prin lucrările de protecţie a sectorului de drum prevăzut. + Impact pozitiv, prin asigurarea suprafeţelor necesare dezvoltării funcţiunilor şi infrastructurii. - Impact negative nesemnificativ asupra florei şi faunei ca urmare a îmbunătăţirii structurii căilor de circulaţie. +2 Impact pozitiv semnificativ prin asigurarea accesului rutier în condiţii de siguranţă. + Informare mai bună. 9 Obiectivul nr. 3 Zonarea intravilanului şi definirea funcţionalităţii terenurilor din intravilan Factor de mediu Obiective de mediu relevante Aer - Îmbunătăţirea calităţii aerului; - Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze Nivel de impact Semnificaţia impactului + Separarea funcţiunilor din intravilan protejează zonele de locuit de activităţile economice care pot genera emisii de gaze şi pulberi. 0 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate + Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; +2 Impact neutru. Prin zonarea intravilanului şi definirea funcţionalităţii terenurilor în intravilan calitatea factorului de mediu apa nu va fi afectat. Impact pozitiv nesemnificativ asupra solului prin asigurarea utilizării raţionale a terenurilor din intravilan şi condiţionarea racordării noilor construcţii la reţelele hidroedilitare. Impact pozitiv semnificativ prin separarea activităţilor economice de zonele de locuit şi sfera serviciilor publice (educaţie, sănătate, cultură, agrement, etc.). Prin PUG se asigură protecţia 20

202 Riscuri naturale Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Zonarea teritorială Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu activităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţii verzi, sport, agrement şi protecţie; Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării; Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total + populaţiei şi sănătăţii umane prin alocarea de terenuri pentru desfăşurarea activităţilor economice în zonele destinate unităţilor industriale şi de depoziare. Impact pozitiv nesemnificativ prin creşterea siguranţei locuirii şi a construcţiilor prin instituirea interdicţiilor permanente sau temporare de construire. - Obiectivul de mediu corespunde cu prevederile PUG. - Impact negativ nesemnificativ asupra florei şi faunei în perimetrele noi propuse pentru construirea de locuinţe, ca urmare a apariţiei unor noi surse de poluare; se apreciază că nivelul de zgomot şi vibraţii generat de noile surse se vor situa sub valorile limită pentru protecţia receptorilor sensibili. +2 Impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban prin dezvoltarea economică viitoare a municipiului. + Conştientizează populaţia asupra valorii terenurilor şi o implicare în utilizarea optimă a suprafeţelor 7 Obiectivul nr. 4 - Reducerea/eliminarea riscurilor naturale (inundaţii şi alunecări de teren) Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului 0 Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze 0 Semnificaţia impactului Temporar în perioada de execuţie a lucrărilor pot să apară emisii de praf şi gaze de eşapament. Efectele sunt negative, directe, temporare şi reversibile. După executarea lucrărilor, obiectivul nu va avea impact. Temporar, pe perioada implementării, pot apărea fenomene de poluare generate de deversări accidentale, spălarea materialelor, având ca rezultat afectarea calităţii şi în principal, creşterea turbidităţii apei. Efectul este temporar, reversibil. După implementare, impactul este neutru. 202

203 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate +2 Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; + Riscuri naturale Zonarea teritorială Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport, agreement şi protecţie; Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării; Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total +2 Temporar, în perioada executării lucrărilor pot să apară deversări accidentale şi alterarea structurii solului. De asemenea pot să apară depozitări neconforme. Efectele sunt negative, directe, temporare şi reversibile. După implementare, se elimină degradarea solului. Se aplică măsuri pentru protecţia vieţii şi a bunurilor populaţiei; În timpul implementării pot apărea efecte negative indirecte legate de emisii de zgomote, vibraţii, emisii de pulberi şi gaze de eşapament. Efectele sunt temporare şi acceptabile în situaţia aplicării măsurilor de diminuare. După implementare, creşte gradul de siguranţă al populaţiei la riscurile naturale. Protecţia vieţii şi a bunurilor populaţiei. 0 Nu are relevanţă cu obiectivul propus. 0 Impact neutru. +2 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare a municipiului. + Creşte responsabilitatea populaţiei faţă de integritatea lucrărilor de amenajare hidrotehnică şi a consolidărilor împotriva alunecărilor de teren. 8 Obiectivul nr. 5 Extinderea spaţiilor plantate; dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agrement; Factor de mediu Aer Obiective de mediu relevante Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Nivel de impact Semnificaţia impactului +2 Impact pozitiv asupra calităţii aerului şi a nivelurilor de zgomot şi vibraţii; mărirea suprafeţei destinate spaţiilor verzi contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului, ştiut fiind faptul că m liniar de spaţiu verde reduce pulberile 203

204 Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze +2 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate +2 Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; +2 Riscuri naturale Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. +2 Zonarea teritorială Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie; Biodiversitate, patrimoniu cultural Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total cu cca 30% şi zgomotul cu 8-0dB(A). Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agreement. Extinderea spaţiilor plantate contribuie la protecţia zonelor la influenţa activităţilor industriale, precum şi în scopuri peisagistice. Impact pozitiv asupra solului; mărirea suprafeţei destinate spaţiilor verzi contribuie la refacerea texturii şi fertilizării solului şi la atenuarea eventualelor efecte produse de sursele de poluare. Impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, asupra populaţiei şi sănătăţii umane ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de mediu, generate de extinderea spaţiilor verzi plantate. Impact pozitiv semnificativ; mărirea suprafeţei destinate spaţiilor verzi contribuie la stabilitatea solului şi la atenuarea eventualelor efecte produse alunecările de teren. +2 Impact pozitiv asupra calităţii factorilor de mediu prin separarea zonelor rezidenţiale, de zonele destinate activităţilor industrial, instituţiilor şi serviciilor; dotărilor pentru agrement. +2 Impact pozitiv semnificativ prin: plantarea de specii caracteristice arealului pentru asigurarea dezvoltării corespunzătoare; crearea microhabitatelor folosite de unele specii ca adăpost diurn sau hibernal; +2 Impact pozitiv semnificativ asupra funcţionalităţii mediului urban, asupra mediului social şi economic ca urmare a creşterii atractivităţii, inclusive turistice a zonei). +2 Impact pozitiv semnificativ asupra peisajului prin crearea unui ambient cu valoare estetică ridicată; 8 Obiectivul nr. 6 Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic Factor de mediu Aer Apă Obiective de mediu relevante Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse Nivel de impact Semnificaţia impactului 0 Impact neutru. 0 Impact neutru. 204

205 Sol Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Zonarea teritorială Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei punctiforme sau difuze Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie; Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total 0 Impact neutru. 0 Impact neutru. 0 Impact neutru Impact pozitiv semnificativ prin protejarea patrimoniului istoric, cultural si construit Impact pozitiv semnificativ prin protejarea patrimoniului natural 0 Impact neutru. 0 Impact neutru. 4 Obiectivul nr. 7 Gestiunea deşeurilor Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer Îmbunătăţirea calităţii aerului; Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului + Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze +2 Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate +2 Sănătatea populaţiei Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor +2 Semnificaţia impactului Impact pozitiv prin reducerea emisiilor de poluanți specifici depozitӑrii deşeurilor, odatӑ cu ȋnchiderea depozitului neconform de deşeuri și implementarea sistemului de colectare selectivӑ a acestora. Impact pozitiv semnificativ prin eliminarea depozitărilor neautorizate; se crează condiții prin reducerea poluӑrii apelor subterane. Impact pozitiv semnificativ prin eliminarea depozitărilor neautorizate; se crează condiții prin reducerea poluӑrii solului. Impact pozitiv semnificativ; măsurile propuse vor avea ca efect reducerea poluanţilor în sol şi apă 205

206 Riscuri naturale Zonarea teritorială Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei epidemiologice; Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport, agrement şi protecţie; Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total Impact neutru. Impact pozitiv prin implementarea sistemului de colectare selectivӑ a deşeurilor. Impact neutru. Impact pozitiv prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor menajere, care va avea la baza conservarea resurselor Impact pozitiv prin conștientizarea/ creșterea responsabilitӑții publicului fațӑ de protecţia mediului 0 Obiectivul nr. 8 - Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu Factor de mediu Obiective de mediu relevante Nivel de impact Aer - Îmbunătăţirea calităţii aerului; - Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului + Apă Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze + Sol Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate + Sănătatea populaţiei Riscuri naturale Zonarea teritorială Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; Protecţia populaţiei prin diminuarea/eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială: zone de locuit; zone Semnificaţia impactului Implicare conştientă în economia de resurse energetice şi de energie. Renunţarea la arderea deşeurilor şi a altor resturi vegetale. Respectarea zonelor de protecţie a resurselor de apă. Respectarea legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor (interdicţia de a mai evacua ape uzate neepurate în emisar natural). Respectarea legislaţiei în domeniul gospodăririi apelor (interdicţia de a mai evacua ape uzate neepurate în cursurile de apă). Respectarea normelor igienicosanitare. Participarea voluntară a populaţiei la implementarea măsurilor de prevenire a efectelor inundaţiilor şi alunecărilor de teren. Creşterea responsabilităţii administraţiei locale şi a populaţiei în respectarea destinaţiei 206

207 Biodiversitate, patrimoniu cultural Mediul social şi economic Conştientizarea populaţiei cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţiilor verzi, sport, agreement şi protecţie; Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării; Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total terenurilor şi a regimului de construire. +2 Impact pozitiv semnificativ prin promovarea proiectelor cu respectarea legislaţiei referitoare la ariile naturale protejate. +2 Impact pozitiv semnificativ prin dezvoltarea economică viitoare a municipiului. - Obiectivul de mediu corespunde cu măsura PUG Evaluarea efectelor de mediu cumulative ale implementării Planului Urbanistic General asupra obiectivelor de mediu relevante Evaluarea efectului cumulativ al implementării PUG, s-a realizat pe baza însumării punctajului acordat pentru fiecare obiectiv relevant asupra obiectivelor de mediu. 207

208 Efectul cumulativ al implementării PUG Municipiul Galaţi Obiective relevante Imbunătăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; Protecţia populaţiei prin diminuarea/ eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială (zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare; zona spaţii verzi, sport, agreement şi protecţie); Protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor ecosistemelor terestre şi acvatice împotriva degradării antropice, fragmentării habitatelor şi defrişării; Asigurarea condiţiilor de circulaţie, creşterea siguranţei circulaţiei prin modernizarea infrastructurii rutiere; Asigurarea utilităţilor; Conservarea resurselor; Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Total Obiectivul Obiectivul 2 Obiectivul 3 Obiectivul 4 Obiectivul 5 Obiectivul 6 Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apӑ și canalizare ȋn intravilanul nou propus Obiectivul7 Obiectivul 8 Căi de comunicaţie (căi rutiere şi spaţii aferente, căi ferate şi spaţii aferente) Delimitarea şi zonificarea noului teritoriu intravilan Reducerea/ eliminarea riscurilor naturale Extinderea spaţiilor plantate; dezvoltarea dotărilor şi amenajărilor pentru agrement; Patrimoniul cultural, arhitectonic şi arheologic Gestiunea deşeurilor Creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor de mediu Total

209 209

210 Din evaluarea cumulativă a implementării obiectivelor PUG Municipiul Galaţi rezultă un efect pozitiv semnificativ asupra obiectivelor de mediu pe termen lung. Impactul generat de implementarea obiectivelor din PUG pe termen mediu şi lung se va concretiza în r espectarea ţintelor propuse în politica de mediu adoptată pe fiecare factori de mediu. Impactul generat de PUG Municipiul Galaţi este prezentat în figura de mai jos: Pe baza evaluării efectelor cumulative ale implementării măsurilor din PUG s-a analizat dacă obiectivele de mediu pot fi atinse sau există riscul încălcării standardelor de mediu Obiectiv de mediu Evaluare cumulativă Imbunătăţirea calităţii aerului. Reducerea la minim a impactului transportului asupra aerului Îmbunătăţirea calităţii apei de suprafaţă şi a apei subterane prin limitarea poluării din surse punctiforme sau difuze Îmbunătăţirea calităţii solului şi reducerea suprafeţelor afectate de evacuări necontrolate Creşterea confortului populaţiei, îmbunătăţirea calităţii vieţii, evitarea îmbolnăvirilor epidemiologice; Protecţia populaţiei prin diminuarea/ eliminarea efectelor alunecărilor de teren şi a inundaţiilor. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin planificarea teritorială (zone de locuit; zone cu ativităţi economice; zona instituţiilor şi serviciilor; zona de depozitare) Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra calităţii aerului Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra calităţii apelor de suprafaţă şi subterane Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra solului Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra calităţii vieţii Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra protecţiei populaţiei Creşterea responsabilităţii publicului faţă de protecţia mediului Obiectivul poate fi atins? Da Pe termen lung Da Pe termen lung Da Pe termen lung Da Pe termen lung Da Pe termen lung Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra zonării teritoriale Da Pe termen lung Obiectivele prevăzute în PUG au influenţă pozitivă asupra educării, informării şi participării populaţiei la luarea deciziilor privind protecţia mediuluii Da Pe termen lung Din evaluarea efectului cumulat a implementării măsurilor PUG rezultă, pe termen lung c ă se crează premizele atingerii obiectivelor relevante de mediu. 20