RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMT

Transkript

1 S.C. S.M.CONSULTING S.R.L. BUCURESTI Str. Visana, Nr. 5, Bl. 43, sc. A, Et. 1, Ap. 7, sector 4, Nr. R.C. J 40/625/1997, Cod. Fiscal RO , Tel.: ; ; fax.: RAPORT DE MEDIU PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMT DENUMIREA PROIECTULUI: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMT AMPLASAMENT: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt BENEFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT ELABORATOR STUDIU: STRAINESCU ELENA SEPTEMBRIE

2 CUPRINS 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE Informații generale Incadrarea in teritoriu Obiectivele evaluării strategice de mediu Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG Zonarea functionala a teritoriului analizat Echiparea edilitara 12 Situatia existenta Alimentarea cu apa Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie termica si gaze naturale Telecomunicatii Retele de transport 32 Situatia propusa Alimentarea cu apa Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie termica si gaze naturale Telecomunicatii Retele de transport Premise şi direcții de dezvoltare a turismului Gospodaria de deseuri menajere Relatia cu alte planuri si programe Planuri şi programe la nivel local Planuri şi programe la nivel regional Planuri si programe la nivel national Planuri si programe la nivel international ASPECTELE RELEVANTE PRIVIND STAREA ACTUALA A MEDIULUI SI EVOLUTIA PROBABILA IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PUG Relieful zonei Geologia Seismicitatea Particularitatile factorilor climatici din zona Date hidrologice si hidrogeologice Solul Biodiversitatea/Arii protejate Evoluția probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG CARACTERISTICI DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA SEMNIFICATIV Calitatea apelor de suprafata Calitatea apelor subterane Calitatea aerului Starea calitatii aerului conform Raportului privind starea factorilor de mediu in judetul Neamt, intocmit de APM Neamt 68 2

3 3.4. Calitatea solului Zgomotul şi vibrațiile Starea florei si faunei Situația economică şi socială Starea de sanatate a populatiei PROBLEME DE MEDIU RELEVANTE PENTRU PLAN OBIECTIVE DE PROTECTIA MEDIULUI RELEVANTE PENTRU PUG POTENTIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI POSIBILE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI IN CONTEX TRANSFRONTIERA MASURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE SI COMPENSA EFECTELE ADVERSE ASUPRA MEDIULUI Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu SOL, SUBSOL Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu APA Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra factorului de mediu AER Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse produse de ZGOMOT Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra BIODIVERSITATII/ARIILOR NATURALE PROTEJATE Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra ASEZARILOR UMANE si a SANATATII POPULATIEI Masuri propuse pentru prevenirea, reducerea si compensarea efectelor adverse asupra MEDIULUI SOCIAL si ECONOMIC, PEISAJULUI si PATRIMONIULUI CULTURAL EXPUNEREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR SI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTATI MASURI PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTARII PUZ REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC Continutul si obiectivele principale ale planului Informatii generale Obiectivele principalele ale proiectului PUG Zonarea functionala a teritoriului Echiparea edilitara Evoluția probabilă a mediului în cazul neimplementării PUG Probleme de mediu relevante pentru plan Obiective de protectia mediului stabilite la nivel national sau comunitar care sunt relevante pentru plan si modul cum s-a tinut cont de aceste obiective si de orice alte considerati de mediu in timpul pregatirii planului sunt prezentate in tabelul urmator Potentialele efecte semnificative asupra mediului Masuri propuse pentru a preveni, reduce si compensa efectele adverse asupra mediului Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor si descrierea modului cum s-a efectuat evaluarea, inclusiv orice dificultati Expunerea masurilor avute in vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii PUG 149 3

4 Titularul proiectului: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT Persoana de contact: Geol. STRAINESCU ELENA Beneficiar: PRIMARIA MUNICIPIULUI PIATRA NEAMT Autorul atestat al studiului: STRAINESCU ELENA, reprezentant al S.C. S.M. CONSULTING S.R.L., str. Visana nr. 5, bl. 43, et 1, ap. 7, telefon , fax Denumirea proiectului: ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL PIATRA NEAMT Amplasament si adresă: Municipiul Piatra Neamt, judetul Neamt Capitolul 1. EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL ANALIZAT, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 1.1. Informații generale Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu asupra Actualizarii Planului Urbanistic General al Municipiului Piatra Neamt. Raportul de mediu a fost intocmit in conformitate cu cerintele H.G. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe si cu precizarile si recomandarile prevazute in Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe elaborat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor in colaborare cu Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. Evaluarea strategica de mediu este un instrument folosit in mod sistematic la cel mai inalt nivel decizional, care faciliteaza integrarea de mediu in procesul de luare a deciziilor, conduce la identificarea masurilor specifice de ameliorare a efectelor si stabileste un cadru pentru evaluarea ulterioara a proiectelor din punct de vedere al protectiei mediului. Evaluarea strategica se aplica de catre unele state si la nivel de politici si chiar de legislatie, fiind o metoda de asigurare si promovare a principiilor dezvoltarii durabile. In acest sens, s-a dezvoltat un instrument international, pe care si Romania l-a semnat la Kiev in 2003 Protocolul privind evaluarea strategica de mediu si care reglementeaza procedura prin care anumite planuri, programe, politici sau acte normative pot face obiectul evaluarii de mediu. 4

5 In cadrul Raportului de mediu pentru Actualizarea Planului Urbanistic General al Municipiului Piatra Neamt au fost abordate urmatoarele aspecte: - informatii cu caracter general privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe; - starea actuala a mediului in arealul de impact al Planului Urbanistic General; - obiectivele de protectie a mediului relevante pentru Planul Urbanistic propus; - metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului posibil a fi generate de PUG; - evaluarea efectelor potentiale semnificative asupra mediului asociate cu punerea in aplicare a planului; - masuri de diminuare a impactului asupra mediului; - analiza alternativelor; - propuneri privind monitorizarea efectelor semnificative ale implementarii planului Incadrarea in teritoriu Municipiul Piatra Neamt resedinta judetului Neamt este asezat pe valea raului Bistrita, mai exact la iesirea acestuia dintre munti, la confluența cu paraul Cuiejdi. Municipiul Piatra Neamt este amplasat in partea centrala a judetului Neamt, si este situat la 46 si 56 latitudine nordica si la 26 si 22 longitudine estica, in partea de nord est a Romaniei, la altitudine de 320 m. Acesta este strajuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord, Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-vest. Municipiul se învecineaza cu: la nord - localitatea Garcina; la est - localitatile Girov si Garcina; la sud - localitatea Dumbrava Rosie si Piatra Soimului; la vest - localitatea Alexandru cel Bun. De Municipiul Piatra Neamt apartin cartierele: - Ciritei; - Doamna; - Valeni; - Vanatori. 5

6 1.3. Obiectivele evaluării strategice de mediu Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimalizarea riscului şi pentru maximalizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea strategică de mediu să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui «Raport de mediu», efectuarea de consultări şi luarea în considerare a «Raportului de mediu» şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr din 8 iulie Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximaliza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimaliza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. O bună aplicare a SEA va ridica din timp semnale de avertizare cu privire la opțiunile care nu asigura o dezvoltare durabila din punct de vedere al mediului, înaintea formulării proiectelor specifice şi atunci când sunt încă posibile alternative majore. Ca atare, SEA facilitează o mai bună luare în considerare a limitelor de mediu în formularea PUG care creează cadrul pentru proiectele specifice. Astfel, procedura SEA vine în sprijinul dezvoltării durabile din punct de vedere al mediului Prezentarea continutului si a obiectivelor principale ale PUG Principalul obiectiv al planului Actualizare Plan Urbanisc General Municipiul Piatra Neamt constă în crearea cadrului de reglementare din punct de vedere al planificarii urbanistice in vederea realizarii dezideratelor propuse prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistica a arealului de implementare, în corelație cu zonele adiacente si cu prevederile celorlalte planuri urbanistice aprobate in cadrul teritoriului administrativ al Municipiului Piatra Neamt. Scopul intocmirii prezentului Raport de mediu consta in evaluarea potentialelor efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului si stabilirea masurii in care Planul Urbanistic General propus de catre beneficiar promoveaza principiile dezvoltarii durabile prin integrarea corespunzatoare a consideratiilor cu privire la mediu. In acest sens, Planul Urbanistic General constituie documentatia care stabileste 6

7 obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pentru aceasta zona teritoriala in perioada urmatoare, pe baza analizei multicriteriale a situatiei existente si orienteaza politicile de dezvoltare in vederea stabilirii obiectivelor propuse. Prin Planul Urbanistic propus s-au stabilit obiectivele, actiunile, prioritatile si reglementarile de urbanism (permisiuni si restrictii) necesar a fi aplicate in utilizarea teritoriului si in conformarea propunerilor la situatia urbanistica de fond a zonei. Principalele obiective de dezvoltare urbană pe termen mediu (5-10 ani) a Municipiului Piatra Neamt, sub urmatoarele aspecte: - optimizarea relatiilor cu teritoriul administrativ si cu teritoriul judetean; - restabilirea directiilor, prioritatilor si a reglementarilor de amenajare a teritoriului si dezvoltare urbanistica a Municipiului; - restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; - reevidentierea detinatorilor de terenuri din intravilan; - reutilizarea rationala si echilibrata a terenurilor necesare functiunilor urbanistice; - restabilirea si delimitarea zonelor functionale, zonelor construibile, zonelor cu interdictie temporara sau definitiva de construire, zonelor protejate (naturale, construite) si de protectie a acestora; - reaprecierea zonelor cu riscuri naturale (alunecari de teren, inundatii, neomogenitati geologice, reducerea vulnerabilitatii fondului construit); - restabilirea modului de utilizare a terenurilor si conditiilor de conformare si realizare a constructiilor; - reevidentierea fondului construit valoros si modului de valorificare a acestuia pe teritoriul Municipiului; - revalorificarea potentialului natural, economic si uman; - recorelarea intereselor colective cu cele individuale in ocuparea spatiului; - cresterea calitatii vietii cu precadere in domeniile locuirii si serviciilor; - fundamentarea realizarii unor investitii de utilitate publica; - reorganizarea si dezvoltarea cailor de comunicatii; - stabilirea masurilor pentru protectia mediului; - modernizarea si dezvoltarea echiparii edilitare. 7

8 De asemenea, prezenta documentatie urmareste pe cat este posibil si admis, sa contracareze tendintele si aspectele negative aparute in dezvoltarea Municipiului Piatra Neamt. Aspectele cele mai importante aparute prin aceasta reactualizare a PUG-ului sunt: - valorificarea optimă a resurselor turistice în contextul protejării acestora şi a mediului în conformitate cu principiile dezvoltării durabile, cu accent pe cele montane; - crearea unor oferte turistice diversificate şi competitive pe piața externă şi internă; - revitalizarea, consolidarea şi dezvoltarea unor forme de turism practicate în prezent (odihnă şi recreere, turism montan, sporturi de iarnă, turism cultural, turism de afaceri, turism de congrese şi reuniuni); - realizarea canalizarii in zonele neamenajate si racordarea acestora la reteaua centralizata de canalizare; - extinderea retelei de alimentare cu apa; - extinderea si modernizarea retelei de canalizare a apelor pluviale; - realizarea unui sistem modern de preluare selectiva, transport, tratare si depozitare a deseurilor (tratarea deseurilor in vederea valorificarii sau eliminarii, compostare, tratare mecano-biologica, sortare); - inlocuirea retelelor de distributie gaze din teava de otel, cu perioada de exploatare depasita, cu conducte din polietilena cu durata normata de functionare de 50 de ani; - descongestionarea orasului de zona industriala si reamplasarea in exteriorul acestuia; - reglementari ale interventiilor de conservare, restaurare, reabilitare, remodelare, construire sau asanare a constructiilor; - reglementarea modului de amenajare a spatiilor pietonale (pavimente, plantatii elemente decorative). structura: 1.5. Zonarea functionala a teritoriului analizat Din punct de vedere functional, teritoriul Municipiului Piatra Neamt are urmatoarea Nr. crt. Simbolul zonei sau subzonei functionale Zona functionala Subzona functionala 1 C.P. Subzona centrala situata in limitele zonei de protectie a valorilor istorice si arhitectural-urbanistice CP1 Subzona centrală în care se menține configurația țesutului 8

9 urban tradițional CP1 CP1a Subzona centrală aferentă Centrului istoric CP1b Subzona centrală aferentă străzii Alexandru cel Bun 2 C.A. Subzona centrala situata in afara limitelor zonei protejate CA1 Subzona centrală cu funcțiunea de centru de afaceri cu clădiri de înălțime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri în regim de construire continuu şi discontinuu CA2 Subzona centrală cu funcțiuni complexe, cu clădiri de înălțime medie, înaltă şi cu accente peste 30 metri, cu regim de construire continuu sau discontinuu 3 CB Zone situate în afara perimetrului central care grupează funcțiuni complexe de importanță supramunicipală şi municipală CB1 Subzona serviciilor publice dispersate în afara zonelor protejate CB2 Subzona centrelor de conferințe şi expoziții județene, nationale, internaționale 4 M Zona mixtă conținând instituții, servicii şi echipamente publice, servicii de interes general (servicii manageriale, tehnice, profesionale, sociale, colective şi personale, comerț, hoteluri, restaurante, recreere), activități productive mici nepoluante şi locuințe. M1 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălțimi maxime de P+4 nveluri M2 Subzona mixtă cu clădiri având regim de construire continuu sau discontinuu şi înălțimi maxime de P+10 niveluri, eventual cu accente mai înalte 5 F Zona activităților legate de culte 6 L Zona de locuit L1 Subzona locuințelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri L1a Locuințe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în afara perimetrelor de protecție L1b Locuințe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri L1 situate în interiorul perimetrelor de protecție L1c Locuințe individuale şi colective mici cu maxim P+2 niveluri situate în noile extinderi sau în enclave neconstruite L1d Locuințe individuale pe loturi subdimensionate cu / sau fără rețele edilitare L2 Subzona locuințelor individuale şi colective mici cu P - P+2 niveluri realizate pe baza unor lotizări urbane anterioare L2a Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor lotizări anterioare cu P - P+2 niveluri, situate în afara zonei protejate L2 L2b Locuinte individuale şi colective mici realizate pe baza unor 9

10 L3 L4 lotizări anterioare cu P- P+2 niveluri, situate în zone protejate Subzona locuințelor colective medii cu P niveluri situate în ansambluri preponderent rezidențiale Subzona locuințelor colective înalte cu P niveluri, situate în ansambluri preponderent rezidențiale 7 A Zona de activități productive A1 Zona activităților productive şi de servicii A1 A1a Subzona unităților predominant industriale A1b Subzona unităților industriale şi de servicii A2 Subzona unităților mici şi mijlocii productive şi de servicii 8 V Zona spatiilor verzi V1 Subzona spatii publice cu acces nelimitat V1a Subzona spatiilor verzi publice cu acces nelimitat-parcuri, V1 gradini, scuaruri, precum si plantatii de aliniament ale arterelor principale sau secundare, plantatii aferente promenadelorpietonale, amenajari locale ambientale V1b Amenajari sportive publice-stadioane V2 Subzona spații verzi publice cu acces limitat de folosință specializată V2 V2a Gradini zoologice V3 Subzona spatiilor verzi pentru agrement V3 V3a Baze de agreement, parcuri de distractie, poli de agrement la nivel municipal V3b Complexe si baze sportive V4 Subzona spatiilor verzi pentru protectia cursurilor de apa V5 Subzona spatiilor verzi de protecție sanitară V6 Subzona protecție față de infrastructura tehnică V7 Subzona padurilor si plantatiilor forestiere V7 V7a Paduri şi plantații forestiere protejate V7b Paduri şi plantații forestiere situate în afara zonelor protejate V8 Subzona pârtii de sky şi amenajări sportive în cadrul plantațiilor forestiere 9 B Zona activităților balneare şi turistice B1 Subzona de turism şi agrement B2 Subzona caselor de vacantă 10 T Zona transporturilor T1 Zona transporturilor rutiere T1 T1a Unitati de transporturi rutiere izolate T2 Subzona transporturilor feroviare T2 T2a Unități de transporturi feroviare izolate T3 Subzona transporturilor pe cablu 11 G Zona de gospodarie comunala G1 Subzona constructiilor si amenajarilor pentru gospodarie 10

11 G2 comunala Subzona cimitirelor 12 S Zona cu destinatie speciala 13 R Zona echipamentelor tehnice majore 14 EX Zone situate în extravilanul Municipiului Piatra Neamt EX1 Captarea de apă potabilă Vaduri EX 2 Locul fosilifer Cernegura EX 3 Locul fosilifer Agârcia EX 4 Rezervația floristică Dealul Vulpii - Boțoaia (Ochiul de Stepă) EX 5 Rezervația arheologică Valea Cireşului Bilant teritorial existent - bilant zone functionale existent in intravilan ZONIFICAREA TERITORIULUI Suprafata ha Procent % 1. INSTITUȚII ŞI SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2), 93,56 5,33 din care: Zone situate în afara zonei centrale care cumulează funcții municipale, poli 0,00 0,00 urbani (CB1, CB2) Zona centrala CB 93,56 5,33 Centrul istoric (CP1) 2. LOCUINȚE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3, 937,80 53,41 L4, M1, M2) din care: Locuinte individuale (L1,L2) 827,42 47,12 Locuinte colective medii (L3) 93,50 5,32 Locuite colective inalate (L4) 16,88 0,97 3. CULTE (F) 0,00 0,00 4. ZONA MIXTA (M1,M2) 0,00 0,00 5. ZONA UNITĂȚI INDUSTRIALE ŞI AGRO-ZOO (A1, A2) din care: 258,92 14,74 Unitati industriale 225,42 12,84 Unitati agricole 33,50 1,90 6. ZONE SPAȚII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT, 172,55 9,82 AGREMENT, PROTECȚIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5, V6) 15,53mp/loc 7. PADURI (V7a, V7b) 0,00 0,00 8. ZONA TURISTICA (B1, B2) 0,00 0,00 9. CONSTRUCȚII TEHNICO-EDILITARE (R) 23,81 1, GOSPODĂRIE COMUNALĂ (G1, G2) 36,72 2, ZONA CAI DE COMUNICAȚII, din care: 136,95 7,80 - Transporturi rutiere 103,30 5,88 - Transporturi froviare 33,65 1, DESTINAȚIE SPECIALĂ (S) 55,00 3, APE 0,00 0, TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJĂRI (agricole, neproductive) 40,69 2,32 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 1756,00 100,00 11

12 Bilant teritorial propus - bilant zone functionale propuse in intravilan ZONIFICAREA TERITORIULUI Suprafata ha Procent % 1. INSTITUȚII ŞI SERVICII (CP1a, CA1, CA2, CB1, CB2, CB3, B1, B2), 100,56 3,86 din care: Zone situate în afara zonei centrale care cumulează funcții municipale, poli 53,1 2,03 urbani (CB1, CB2) Zona centrala CB 47,46 1,83 Centrul istoric (CP1) 12,24 0,47 2. LOCUINȚE si functiuni complementare (L1a, L1b, L1c, L1d, L2, L3, 1177,22 45,10 L4, M1, M2) din care: Locuinte individuale (L1,L2) 1035,92 39,70 Locuinte colective medii (L3) 100,30 3,80 Locuite colective inalate (L4) 41,00 1,60 3. CULTE (F) 4,48 0,17 4. ZONA MIXTA (M1,M2) 243,77 9,35 5. ZONA UNITĂȚI INDUSTRIALE ŞI AGRO-ZOO (A1, A2) 133,56 5,12 Unitati industriale 107,87 4,13 Unitati agricole 25,70 0,99 6. ZONE SPAȚII VERZI AMENAJATE / NEAMENAJATE, SPORT, 187,20 7,18 AGREMENT, PROTECȚIE (V1a, V1b, V1c, V2a, V2b, V3a, V3b, V4, V5, V6) 18mp/loc 7. PADURI (V7a, V7b) 239,67 9,19 23,05mp/loc 8. ZONA TURISTICA (B1, B2) 34,10 1,30 9. CONSTRUCȚII TEHNICO-EDILITARE (R) 6,53 0, GOSPODĂRIE COMUNALĂ (G1, G2) 68,24 2, ZONA CAI DE COMUNICAȚII, din care: 188,29 7,35 - Transporturi rutiere 163,59 5,75 - Transporturi froviare 24,70 0, DESTINAȚIE SPECIALĂ (S) 44,74 1, APE 177,61 6, TERENURI NEAFECTATE DE AMENAJĂRI (agricole, neproductive) 0,00 0,00 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN 2605,97 100, Echiparea edilitara Situatia existenta Alimentarea cu apa Alimentarea cu apă a Municipiului Piatra Neamț se realizează din două surse distincte, si anume: a) sursa de la Vaduri care are o capacitate de 848 l/s, constă din două fronturi de captare prin puțuri, amplasate pe malul stang al raului Bistrița de o parte şi de alta a canalului de fugă al hidrocentralei Vaduri şi două chesoane. 12

13 Cele două fronturi de puțuri totalizand un număr de 53 puțuri, furnizează în prezent, împreună cu cele două chesoane, un debit de 848 l/s. b) debitul suplimentar de 300 l/s se asigură din acumularea Batca Doamnei printr-o priză amenajată în lac la 50 m amonte de baraj. Localitati deservite in prezent (dispun de retele centralizate de alimentare cu apa): Nr. crt. Denumire utilizatori 1 Alexandru cel Bun Vadurele Bistrita Viisoara Scaricica 2 Piatra Neamt zona de presiune 1.1 Precista Piatra Neamt zona de presiune 1.2 Maratei Piatra Neamt zona de presiune 2.1 Valea Viei Piatra Neamt zona de presiune 2.2 Obor Piatra Neamt zona de presiune 3.1 Darmanesti est Piatra Neamt zona de presiune 3.2 Darmanesti nord 3 Dumbrava Rosie Brasauti 4 Savinesti 5 Roznov Slobozia 6 Zanesti Traian 7 Girov Contesti Versesti Danesti 8 Dochia Botesti Doina 9 Gircina Puturile sunt in cea mai mare parte echipate cu electropompe cu debitul de 75 mc/h si H = 50 mca, cu puteri de 5,5 KW si 7,5 KW. Sursa de apa de la Vaduri, ce capteaza apa subterana este echipata cu o statie de clorinare, iar sursa de apa de la Batca Doamnei care este o sursa de suprafata (lac de acumulare) este echipata cu o statie de tratare moderna (reabilitata prin proiectul ISPA 2), compusa din compartimentele din tabelul de mai jos. 13

14 Statie microsite tamburi microsite rotitoare 400l/s Coagulare Decantoare Filtru Dezinfectare 308 l/s sulfat de aluminiu camera de amestec si distributie (compartiment cilindric Dn 2.50; H = 7.5 m; izolat interior fibra sticla ) 308 l/s orizontal radial D=30.00 V=1453/buc filtre rapide cu nivel liber (3 buc L=10.00 l=3.00) 308 l/s clorinare (clor gazos) Complexe de inmagazinare - pompare Inmagazinarea apei se realizeaza intr-un numar de 10 rezervoare cu un volum total de mc pe grupe de rezervoare si pe zone de locuit astfel: Zona I deservita de rezervoarele R3 cu V = 3000 mc si R3 cu V = 2500 mc, CR = 350,5 mc. Zona II-1 deservita de rezervorul R1 cu V = 1520 mc si CR = 383,0 mc. Zona II-2 deservita de rezervorul R2 cu V = 2166 mm si R2 cu V = 2500 mc, CR = 375,5 mc. Zona III-1 deservita de rezervorul R5 cu V = 286 mc, CR = 431,5 mc. Zona III-2 deservita de rezervoarele R6, R6 cu V = 2 x 2500 mc, CR = 394,25 m. Zona IV deservita de rezervoarele R4 cu V = 2000 mc si R4 cu V = 2500 mc, CR = 350,04 m. Se precizeaza ca obiectivele din zona 1 se alimenteaza cu apa si direct din conducta de aductiune Vaduri, iar obiectivele din zona 4 sunt alimentate si din conducta de aductiune de la captarea Batca Doamnei. Toate cele 10 rezervoare sunt alimentate cu apa de la captarile Vaduri prin intermediul statiilor de pompare, dupa cum urmeaza: rezervorul R5 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua electropompe cu Q = 25 mc/h, H = 80 mca, P = 7,5 KW; rezervorul R1 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu doua electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mca, P = 25 KW; rezervorul R3 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei electropompe cu Q = 150 mc/h, H = 45 mca, N = 30 KW; rezervorul R3 este alimentat prin intermediul unei statii de pompare cu trei 14

15 electropompe cu Q = 200 mc/h, H = 80 mca, N = 55 KW; rezervoarele R4 si R4 sunt alimentate prin intermediul unei statii de pompare echipata cu 3 pompe cu Q = 180 mc, H = 75 mca si P = 55 KW. Ǿ 300 mm; Conductele de aductiune Transportul apei de la cele două surse se face astfel : - din captarea Vaduri prin două conducte PREMO Ǿ 800 mm şi o conductă din PAFSIN - din sursa Batca Doamnei printr-o conductă din PAFSIN Ǿ 1000 mm. Aductiunea are lungimea de 73,41 Km Captare Vaduri Piatra Neamt Premo 800/Ol Captare Vaduri Piatra Neamt OL Captare Vaduri Piatra Neamt OL S tratare Batca Doamnei-Piatra Neamt PREMO Piatra Neamt D-va Rosie OL 100 mm 4300 Reteaua de distributie Distribuția apei în Municipiul Piatra Neamț se face prin rețele separate pe trei zone de presiune: zona I ce cuprinde cartierele Precista, Centrul, Mărăței, Gara Veche, Doamna şi Văleni; zona II ce cuprinde cartierele Valea Viei, Sarata şi Țărăncuța, precum şi o parte din cartierul Dărmăneşti; zona III ce cuprinde zona Dărmăneşti Est şi Ciritei. Rețelele de alimentare cu apă din oraş sunt, în general, în sistem inelar pe cele trei zone de presiune atat pentru apă potabilă, cat şi pentru cea industrială. Toate unitățile industriale sunt racordate la rețeaua de alimentare cu apă a Municipiului care folosesc apa pentru consumul menajer şi tehnologic. O serie de industrii mai mari din oraş au surse proprii (Pergodur S.A., Intreprinderea Avicola; Petrocont S.A., Montana S.A.). În derulare există un proiect de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă ISPA 2, prin care se vor reabilita stațiile de pompare şi tratare a apei,rezervoarele de stocare, se vor echipa cu sisteme de automatizare şi se vor realiza extinderi ale capetelor de rețea. 15

16 Dintre problemele conflictuale şi disfuncționalitățile constatate, putem aminti: calitatea sub normele de potabilitate europene; echipajele sunt energofage, uzate moral şi fizic; insuficiența conductelor de alimentare cu apă şi starea proastă a celor existente. Pentru zona sudica a orasului alimentarea cu apa la presiunea de serviciu se asigura direct din reteaua de aductiune prin retelele de distributie stradale, pentru zonele mai inalte ale orasului, alimentarea cu apa se asigura prin ridicarea presiunii cu ajutorul statiilor de repompare si a rezervoarelor amplasate pe dealurile din jurul localitatii. Lungimea retelelor de alimentare cu apa este de 117,73 km. Nr. crt. Denumire tronson Mater/Dext/s 1 L 3 1 Str. Humariei OL 100mm Str. Satencii OL 100mm Str. Verii OL 100mm Str.Mierlei OL 25mm Str. Cerbului OL 80 mm Str. Merilor OL 80 mm Str. Piscului OL 50mm Str. Molidului OL 50mm Str. Carloman OL 100mm Str. Soarelui OL 100mm Str. Arges OL 100mm Str. Tarancuta OL 100mm Fundatura Somes OL 100mm Str. Somes OL 100mm Str. Crisului OL 100mm Fundatura Timis OL 100mm Str. Florilor OL 100mm Str. Apelor OL 100mm Str. Crangului OL 100mm Str. Eroilor OL 300m Str. Petru Movila OL 150mm Str. Dragos Voda OL 80mm

17 23 Str. Dimitrie Cantemir OL 300mm Str. Amurgului OL 100mm Str. Izvor OL 100mm Str. Stefan cel Mare FC 80mm FC 300mm FC 200mm Str. I. Creanga OL 100mm Str. Cozlei OL 50mm Str. Codrului OL 100mm Str. Pinului OL 50mm Str. Dimitrie Ernici FC 100mm Str. V.A.Ureche OL 150mm Str. Alexandru cel Bun OL 150mm Str. Mihail Sadoveanu OL 100mm Str. Oituz OL 100mm Str. Liliacului OL 100mm Str. Crinului OL 100mm Aleea Uranus OL 100mm Str. Baladei OL 80mm Str. Elena Cuza OL 100mm Str. I.L.Caragiale OL 100mm Str. Artelor PEHD 63mm Str. Prof.Ion Negre OL 100mm Str. Bradului OL 100mm Str. Plugarului OL 100mm Str. Alex.Lapusneanu OL 150mm B-dul Decebal FC 150mm B-dul Decebal OL 100mm B-dul Decebal OL 100mm Str. Pietrosul OL 100mm Str. Penes Curcanul OL 100mm Str. Calistrat Hogas OL 100mm Str. Duraului 400mm B-dul Republicii OL 100mm Str. Titu Maiorescu 150mm

18 58 Str. Uzinei 100mm Str. Aurel Vlaicu 100mm Str. Burebista 150mm Str. Rovine 150mm Str. Unirii 100mm Str. Pictor Grigorescu OL 100mm Str. Pacii 150mm Str. Emil Costinescu OL 100mm Str. Borzesti OL 100mm Str. Ecoului OL 100mm Str. Adancata 150mm Str. Independentei 150mm Str. Plutasului 150mm mm mm Str. Plopului 100mm Str. Retezat OL 100mm Str. Arcului OL 100mm Str. Bistritei OL 100mm Str. George Cosbuc OL 100mm Aleea Trandafirilor OL 100mm Aleea Viorelelor OL 100mm Str. Caisilor OL 100mm Aleea Margaretelor OL 100mm Str. Lt.Draghescu OL 100mm Str. Anton Vorel OL 100mm B-dul 9 Mai OL 100mm Str. Mihai Eminescu OL 100mm Str. Costache Negri 150mm Str. Rodnei OL 100mm Str. Pietei OL 100mm Str. Baltagului OL 100mm Str. Gh. Iacomi OL 100mm Str. Iulian Antonescu OL 100mm Str. Dimitrie Leonida PEHD 100mm

19 93 Str. Veseliei OL 150mm Str. Progresului OL 150mm Str. Progresului OL 100mm Str. Biruintei OL 100mm Str. Lamaitei OL 150mm Str. Branduselor OL 150mm Str. Narciselor OL 150mm Str. Paltinilor 150mm Str. Maratei 100mm Str. Maratei 150mm Str. Plaiului OL 100mm Str. Anton Naum OL 100mm Str. Progresului FC 200m Str. Luminei 80mm Str. Ecaterina Varga OL 100mm Str. Muncii 100mm Str. Mioritei OL 100mm Str. Ioan Slavici OL 100mm Str. Horia OL80mm B-dul Gen. 112 Dascalescu OL 100mm Str. Nordului OL 100mm Str. Izvoare 200mm Str. Izvoare 100mm Str. Terasei 150mm mm Str. Banatului 100mm mm Str. Zefirului 100mm Str. Cracau 110mm Str. Prieteniei OL 100mm Str. Prieteniei OL 100mm Str. Banatului 100mm Str. Banatului 150mm Str. Zefirului 100mm

20 127 Str. Cracau 110mm Str. Prieteniei OL 100mm Str. Banatului 150mm Str. Aurel Baiesu OL 100mm Str. Dunarii OL 100mm Str. Transilvaniei OL 100mm Str. Marasti 100mm Str. Munteniei OL 100mm Str. Pescarusului 100mm Str. 1Mai OL 100mm Str. Aliantei OL 100mm Str. Moldovei 100mm Str. Moldovei OL 100mm Str. Olteniei 100mm Str. Sucevei OL 100mm Str. Milcov OL 100mm Str. Putnei OL 100mm Str. Jiului OL 100mm Str. Mures OL 100mm Str. Siret OL 100mm Str. Siret OL 100mm Str. Siret OL 100mm Str. Trotus OL200mm Str. Trotus OL 100mm Str. Lotrului OL 100mm Str. Eliberarii 150mm Str. Carlova 100mm Str. Tipografului 100mm Str. Tarnavelor 100mm Str. Solidaritatii 100mm Str. Blanduziei 100mm Str. Olteniei 100mm Str. Soimului 100mm Str. Vulturului 100mm Str. Garii 100mm

21 162 Str. Fermelor OL 100mm Str. Privighetorii 150mm Str. Castanilor OL 100mm Str. Orhei OL 100mm Str. Orhei OL 100mm Str. Mihai Viteazul OL 100mm Str. Mihai Viteazul 100mm Str. Mihai Viteazul 150mm Str. Nufarului 150mm Aleea Ulmilor OL 100mm Str. C. Matase OL 200mm Str. Garofitei OL 250mm Str. N. Iorga OL 100mm Str. N. Iorga OL 200mm Str. G. Galinescu OL 100mm Str. Hangului OL 200mm Str. Izvorul Alb OL100mm Str. Audia OL 100mm Str. Pepinierei OL 150mm Str. Boboteni OL 150mm Str. Poiana Teiului OL 150mm Str. Zambilelor OL 100mm Str. Orientului OL 100mm Str. Pastravului OL 100mm PEHD 150mm OL 100mm Str.Apusului OL 150mm Str. 1 Decembrie OL 100mm Str. Cetatea 190 Neamtului PEHD 150mm Str. Hatasului OL 100mm Str. Baltatesti OL 100mm Str. Nada Florilor OL 100mm Str. Darmanesti 150mm Str. Nicu Albu 150mm

22 196 Str. Morii 85 mm Str. Bujorului OL 100mm Str. Violetei OL 100mm Str. Petru Rares OL 100mm Str. Ana Ipatescu OL 100mm , Evacuarea apelor uzate si a apelor pluviale Canalizarea Municipiul Piatra Neamț este în sistem divizor; apele uzate menajere fiind preluate de colectoare menajere. Colectorul general are o dimensiune maximă de 180/114 cm şi conduce apele menajere, gravitațional si prin 8 statii de pompare spre stația de epurare a oraşului, situată pe malul stang al Bistriței în intravilan. Principalele canale colectoare componente ale retelei de canalizare, inclusiv lungimile si diametrele nominale ale acestora sunt cuprinse in tabelul de mai jos. Strada L (m) Dn (mm) Stefan Cel Mare Petru Rares Mihai Viteazu Darmanesti Decembrie Dimitrie Leonida Dimitrie Leonida Dimitrie Leonida Olteniei Muncii Bistritei Bistritei Mai Mai Orhei Lungimea totala a retelelor de canalizare menajera din cadrul Municipiului Piatra Neamt 22

23 este de 88 Km si colecteaza apele uzate de la 90 % din populatie. Deoarece Municipiul Piatra Neamt prezinta 3 zone distincte de relief, transportul apelor uzate menajere spre statia de epurare se realizeaza atat gravitational, cat si prin intermediul a 8 statii de pompare, dupa cum urmeaza: - statia de pompare SP1 colecteaza apele din zona industriala (in spate Depozit Petraru) si deverseaza in conducta principala din strada General Dascalescu. Statia este echipata cu doua electropompe cu Q = 100 mc/h, H = 30 mca; - statia de pompare SP2 colecteaza apele uzate din strada Izvoare si cartier Speranta si sunt deversate in conducta existenta zona pasaj. Statia este echipata cu doua electropompe submersibile cu Q = 45 mc/h, H = 30 mca; - statia de pompare SP3 este amplasata in zona Valeni, colecteaza apele uzate din zona de sud-est a zonei si o deverseaza in canalul din amonte de statia SP4. Aceasta este echipata cu 2 electropompe cu Q = 17 mc/h si H = 12,5 m CA; - statia de pompare SP4 amplasata, de asemenea, in zona Valeni, colecteaza apele menajere din toata zona de nord si centru inclusiv apele descarcate de statia SP3 si prin subtraversare a raului Bistrita, trimite apele uzate la statia SP5 (existenta in zona Salubritas pe strada Gh. Doja), statia compost; - statia SP6 amplasata in zona Cinema Cozla, colecteaza apele din zona Darmanesti si deverseaza in canalul colector de pe strada 1 Decembrie Statia este echipata cu 2 electropompe submersibile cu Q = 28 mc/h si H= 8 m CA; - statia SP7 amplasata in zona Maratei, colecteaza apele de pe strada Aleea Plaiului si deverseaza in strada Progresului. Statia este echipata cu 2 electropompe submersibile cu Q = 52 mc/h si H = 9 m CA; - statia SP8 amplasata la intersectia str. Stramutati cu str. General Dascalescu, colecteaza apele de pe strazile Stramutati si G-ral Dascalescu si deverseaza in camin existent pe strada Mioritei, zona Vanatori. Statia de epurare Statia de epurare a Municipiului Piatra Neamt se afla in partea de sud-est a orasului pe malul stang al raului Bistrita, in intravilan. Provenienta apelor uzate: ape uzate colectate in sistemul de canalizare provenite de la 23

24 blocurile de locuinte, locuintele individuale, obiective social-culturale si ape uzate industriale provenite de la agentii economici cu activitati pe raza Municipiului Piatra Neamt. Dupa epurare, apele uzate sunt descarcate in emisarul care este raul Bistrita. Se mentioneaza ca statia de epurare a fost reabilitata prin programul ISPA 2, fiind adusa in parametri tehnici corespunzatori cerintelor europene. Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanica este de 6000 mc/h, iar debitul maxim pentru treapta biologica este de 4500 mc/h. Principalele obiecte din statia de epurare sunt: camera grătarelor; desnisipator longitudinal cuplat cu separator de grăsimi; stație pompe ape uzate pretratate şi camera electrică; camera de distribuție la decantoarele primare; decantoarele primare radiale; decantoarele primare radiale (rezervoare anoxice); bazine cu nămol activ; camera de distribuție la decantoarele secundare; decantoarele secundare radiale; ingroşător de nămol primar; stație de pompare nămol îngroşat; rezervor de fermentare a nămolului; bazin tampon de nămol fermentat; stație de dezhidratare mecanică a nămolului; gazometru; depozit de nămol dezhidratat; stația de pompare nămol activ; cămin de măsurare a debitelor. Obiecte noi construite sunt: cameră deversoare; camera grătarelor rare şi camera electrică; bazin de nămol activ; 24

25 stație de pompare reactivi chimici pentru reducerea fosforului; bazin de amestecare a nămolului îngroşat; stație de pompare apă de nămol; atelier mecanic; stație de suflante şi camera electrică; stația de îngroşare mecanică a nămolului în exces; camera deversoare treapta biologică; rezervor tampon; camera de distribuție treapta biologică. Descrierea procesului Stația de tratare a apelor uzate funcționează în două trepte. Treapta I este treapta de epurare mecanică şi treapta a II-a este treapta de epurare biologică. Debitul maxim de tratare pentru treapta mecanică este 6000 mc/h. Debitul maxim de tratare pentru treapta biologică este de 4500 mc/h. Inainte de intrarea apei în treapta biologică, exista o instalație automată de prelevare probe. Modernizarea stației de epurare a adus următoarele modificări în procesul tehnologic: limitarea debitelor de intrare la nivelul maxim de procesare pe care îl realizează treapta mecanică respectiv biologică; imbunătățirea separării materialului grosier prin introducerea sitelor rare în fața celor dese existente; introducerea reactivilor (clorură ferică) pentru reducerea fosforului; regândirea epurării biologice prin separarea zonei anoxice de cea anaerobă. Treapta I - Epurare mecanică Procesul de epurare mecanică cuprinde: - noua cameră cu grătare rare. Aflată în continuarea camerei deversoare, aceasta e prevăzută cu două compartimente cu funcționare independentă asigurată de sistemul de închidere cu acționare mecanică.grătarele sunt cu deschiderea de 30 mm între bare şi au un sistem automat de funcționare pe baza măsurătorilor de nivel din cele două camere. Un transportor cu bandă trimite materialul reținut la presă. Materialul presat şi deshidratat este colectat în remorcă. 25

26 - camera cu grătare dese. Grătarele au 5-6 mm între bare şi un sistem automat de funcționare pe baza senzorilor de nivel. Materialul reținut este trimis, folosind transportul cu bandă, la presă. Materialul presat şi deshidratat este colectat în remorcă. Clădirea este prevăzută cu o ventilație mecanică. - decantorul longitudinal de nisip cuplat cu separatorul de grăsimi Apa ieşită din grătarele dese intră în decantorul longitudinal. Acesta este format din două camere prevăzute cu un sistem de închidere-izolare ce asigură funcționarea independentă. Pentru funcționarea decantorului au fost prevăzute două pompe de nisip, două pompe de grăsimi şi două suflante, utilajele funcționând pe principiul una în funcțiune şi una în rezervă. Procesul de separare are loc prin barbotarea aerului în bazine, printr-o rețea de țevi perforate ce asigură distribuția aerului generat de suflante. Nisipul este descărcat în remorcă, iar materialul organic separat se întoarce în separatorul de nisip. Grăsimile separate prin proces vor fi trimise la căminul ecologic pentru deşeuri solide. - stația de pompare ape uzate pretratate. După ieşirea din decantor, apele intră în stația de pompe unde se montează cinci pompe submersibile, patru în funcțiune şi una în rezervă. Două din cele cinci pompe sunt acționate de convertizoare de frecvență. Pentru funcționarea corectă a stației, aici este montată aparatură pentru măsurarea debitului, a ph-ului şi a temperaturii, precum şi o instalație automată de prelevare a probelor. În stația de pompe exista instalații de ventilație pentru asigurarea condițiilor normale de operare. - stația de preparare reactivi chimici pentru înlăturarea fosforului. Acest obiectiv este nou şi a fost prevăzut pentru îmbunătățirea calității apelor la ieşirea din stația de tratare. Soluția de clorură ferică dozată în stație este introdusă în procesul de tratare prin două puncte, unul la intrarea apei în stația de pompe, iar celălalt în bazinul de nămol activ. - camera de distribuție la decantoarele primare. Din stația de pompare apa este trimisă în camera de distribuție a decantoarelor primare, de aici prin vane separate ajunge în decantoarele primare radiale. - decantoarele primare radiale au o rețea nouă de canale şi racloare pentru colectarea nămolului şi a depunerilor. În aceste decantoare începe procesul de separare a fosforului ca urmare a procesului de sedimentare şi în urma reactivilor introduşi. Reactivii vor îmbunătăți inclusiv procesul natural de sedimentare gravitațională. Depunerile colectate vor fi trimise la căminul ecologic pentru deşeuri solide, iar nămolul separat intră în proces urmând să fie trimis 26

27 la îngroşătoarele primare. Cantitatea de nămol separat va creşte ca urmare a introducerii de reactivi, evacuarea fiind controlată prin vanele cu actionare mecanică instalate pe fiecare ieşire. Apele evacuate în urma procesului de decantare primară intră în noua cameră deversoare treapta biologică. Treapta II - epurarea biologică Procesul se bazează pe îndepărtarea nutritivă realizată biologic şi pe reactivii chimici pentru eliminarea fosforului, astfel încât apele deversate să atingă parametrii de calitate impuşi la deversarea în râul Bistrița. Activitatea nămolului activ este dependentă de temperatură, procesul a fost calculat pentru o temperatură minimă de 10 C şi o vechime a nămolului de 14 zile. La calculul cantității de nămol produsă s-a ținut cont inclusiv de surplusul de nămol datorat aditivilor introduşi în proces. Pentru îndepărtarea azotului sunt prevăzute pompele interne de recirculare în zona deoxică a rezervoarelor de aerare, ele fiind calculate pentru debitul mediu orar. În zona anoxică, cât şi în zona de aerare a bazinului de nămol activ se montează amestecătoare submersibile. Canalizare pluviala Apele de pe versanți, provenite din precipitații, sunt preluate parțial prin şanțuri de gardă de colectoarele pluviale din zonele apropiate care conduc apele în paraul Cuiejdi sau raul Bistrița. Apele de ploaie din zona locuințelor sunt preluate de colectoare pluviale care deversează prin guri de deversare în Cuiejdi sau Bistrița. Colectorul general pluvial preia apele pluviale din zona centrală, le conduce în aval de oraş şi le descarcă în raul Bistrița, în dreptul stației de epurare Alimentarea cu energie electrica Municipiul Piatra Neamț este alimentat cu energie electrică din Sistemul Energetic Național prin intermediul următoarelor stații de transformare: - stația de transformare SARATA 110 / 20 /6 KV; - stația de transformare CENTRU 110 / 20 KV; - stația de transformare GARĂ 110 / 20 KV; 27

28 - stația de transformare CIRITEI 110 / 20 / 6 KV; - stația de transformare PAL 110 / 20 KV. Puterile maxime absorbite actuale, repartizate pe stații sunt: - stația SARATA: P = 10,2 MW; - stația CENTRU: P = 7,1 MW; - stația GARĂ: P = 3,3 MW; - stația CIRITEI: P = 4,0 MW; - stația PAL: P = 4,5 MW. Total : P max. abs. = 29,1 MW Rețele de medie tensiune Rețelele de medie tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt în majoritatea lor realizate în linii electrice subterane de 20 KV. Sunt şi porțiuni de rețele de medie tensiune de 6 KV care deservesc zone din Ciritei, Sarata, zona Centrală şi zona industrială. Posturile de transformare sunt alimentate în sistem buclat,avand o încărcare medie de aproximativ 60% - 75%. Retelele de medie tensiune si posturile de transformare sunt in exploatarea E ON MOLDOVA. Rețele de joasă tensiune Retelele de joasa tensiune ale municipiului Piatra Neamt sunt realizate pentru Un = 0,4 KV. Rețelele de joasă tensiune care alimentează consumatorii fiecărui post de transformare sunt pozate în principal în subteran.în zonele periferice liniile electrice sunt montate aerian pe stalpi, branşamentele monofazate şi trifazate realizandu-se de la rețeaua stradală.rețelele de iluminat publice parcurg străzile şi cartierele oraşului,realizand nivelele de iluminare în majoritatea lor Alimentarea cu energie termica si gaze naturale Municipiul Piatra Neamt este prevazut cu centrale termice de cvartal cu functionare pe gaze naturale. Alimentarea cu caldura a obiectivelor din Municipiul Piatra Neamt se realizeaza in principal de la centrale termice de zona, echipate cu cazane cu functionare pe gaze 28

29 naturale, dar si prin centrale termice proprii cu functionare pe gaze naturale sau pe lemn, cu centrale termice proprii cu functionare pe energie electrica sau cu sobe (locuinte individuale). Se precizeaza ca in anul 1990 obiectivele din Municipiul Piatra Neamt erau alimentate cu caldura de la cazane PAG 25 care erau montate in centrale termice de zona. De-a lungul celor 20 de ani, in sistemul de alimentare cu caldura au avut loc o serie de transformari, astfel: - pentru reducerea pierderilor de energie termica pe traseul de la centrala la consummator, s-au gasit amplasamente in apropierea consumatorilor (blocurilor) si s-au construit mai multe centrale mici in loc de una mare; - s-a renuntat la cazanele PAG 25 cu gabarite foarte mari si randament redus, cu supraveghere permanenta in functionare, si s-au prevazut cazane fiabile, cu dimensiuni reduse, puteri mari si randament ridicat, cu functionare automatizata, fara supraveghere permanenta; - o mare parte a retelelor de la centrala la consummator care erau intr-o stare avansata de uzura au fost inlocuite cu racorduri noi, din materiale rezistente la coroziune. Desi toate aceste transformari au determinat un consum redus de gaze si un confort termic ridicat, pretul total mai ridicat al gigacaloriei a determinat renuntarea la sistemul centralizat cu centrale de cvartal si trecerea pe un sistem de incalzire individualizat a multor consumatori. Astfel, in prezent, din apartamente care erau alimentate cu caldura din sistemul centralizat, au mai ramas pe acest sistem doar de apartamente. Apartamentele care au renuntat la energia termica de la centralele din zona sunt incalzite cu instalatii si centrale termice proprii cu functionare pe gaze (cu tiraj fortat), cu energie electrica sau cu lemne. Sunt cazuri in care apartamentele s-au debransat fara a mai avea alta sursa de incalzire. Numarul celor racordati la centralele de zona a scazut in perioada de la 50 % la 37 % la populatie si de la 35 % la 15 % la agentii economici. Lungimea totala a retelelor termice subterane este de circa 60 Km din care 85 % mai veche de ani s-a inlocuit. Se precizeaza ca sistemul centralizat de incalzire cu C.T. de zona cu functionare pe gaze naturale este administrat de operatorul LOCATO, Piatra Neamt. In prezent, in sistemul centralizat de alimentare cu energie termica pentru incalzire si apa calda menajera sunt un numar de 166 centrale din care 29 sunt in locatii vechi. Acestea 29